Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-10-10 / nr. 118
\ Anul al Vli-lea No. 118. IASSI, Mercuri 10 Octomvre 1879.___ __Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor TN IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..................................... 40 fr. INSERTIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE _ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. curierul I Vii. BALAMâ AutO Prețul Anuncurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-i Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fillip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se Yor arde. Un Nr. 20 Oani FOAIA INTERESELOR GENERALE. Un Ar. 20 bani O ablend-ar-u-l Septa m. anei STIL VECHI !>I OA ! PATRONUL ț>ILEI “ TIMPUL DIN SEPTAMANA___„STIL NOU ȘI UR HI .. PATRON DL ț>ILEI J .Răs. Soar. Apusul Soar. Octomv. ~ T“ ... ..■ 1 ............1 Octomvre." ~ ' ' ' ' ~ 7 Duminică S. S. Mart. Sergiu și Vadu * 19 Duminică E. 20. sfințit, bis. 6_19 5-10 B Luni Ouv. maică, Pelagia In 10 pătrarul vitai, la început bines 20 Luni Felieian 6—20 5— 8 9 Marți Sf. Apostol Iacob Alfeul . , 21 Marți . Urs"la 6-21 5— 7 20 Mercuri S. S. mart. Eulampia și Eulampia aP01 Ploae< f 22 Mercur Cordula 6-23 5 × 7 12 Joi Sf. Apostol Filip (din cei 7 diaconi) | 23 “91 . pa.? ^aP- 6—24 5— 4 12 Vineri S. S. Mart. Prov. Tarach și Andron L 24 Rafailarch. 6—25 6— 3 MM_^__Sămbăta S. S. mart. Carp. Papii și Agatonic 1 25 ________________________Crisante........... ................ G—275— 2 anunciuri. AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor. public, că am pus deja sub presă: Calendarul Curierului pe anul 1 88 O* Invităm dar pe toți d-nii medici, advocați, ingineri, profesori și comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redactiunea ziarului „Curierul“ anunciurile respective. Costul inserării este forte moderat. Th. Halassan. Doctorul Vlădescu După o lungă și laborioasă escursiune ocalistică, întorcându-se în Capitală și a reluat clientela. Aduce la cunoștința bolnavilor de ochi și urechi că orile de consultațiune sânt de la 4—5 p. m. în strada Polonă No. 25 lângă biserica Batiștea. (323—6. Cîft n* ar fi: un Asociat cu un capiii« vm&him tal de 30.000 de galb. pentru a exploata in tovărășie cu proprietarul o moșie din districtul Dorohoi, care dă un venit anual de 11.000 galb. A se adresa la Administrațiunea ziarului. (306—10) O«* a« Ja o pădure de peste 400 fălci, din Dorohoi, in apropiere de Prut, districtul Această pădure are stejari mari buni pentru doage și construcțiune. A se adresa la administrațiunea ziarului. (307—10) află de vânzare, in orașul Botoșani la Ceardacul Roș, o vie, loc Domnesc, in mărime de 7 fălci, cu 7 pogoane de butuci și 4 fălci de fănaț sămănate procura și copaci roditori. Amatorii să se adreseze la d. Hajal la Botoșani. (313—12) MMe arendat. Un loc tindere de lăngă bariera Pecurari in în19 fălci numai țelină bun de arătară, de gradinarie, de imaș sau fănaț se arendează acum de la Sf. Dimitrie 26 Octomvre pentru mai mulți ani. Doritori a se adresa strada Rusască la Dr. Glod. (220—4) Pararamele situate in strada Butu No. 17 sunt de vânzare, doritorii de a le compara să se adreseze la proprietara ce stă in ele. Ținea Dobrovici. QfSIfliff galticul sunt de dat cu dobândă de la Sf. Dimitrie pe prima hypothecă. A se adresa la Ioan Kapuscinski. Această sumă se poate împărți. (318—4) 1 Pe vâni are casele mele situate în strada Carol, vis avis de teatru, compuse din 9 camere, grajdi de 4 cai, remisă, hambar, 2 pivnițe, 2 grădini, fântână etc. se vănd de veci. Doritori se pot adresa la proprietara ce șede în trănsețe la orice oară din zi. (12—324) Maria Bolintineanu Mie Inchiriet un apartament la rândul I strada mare, casa nouă cu trei rânduri a D-lui N. Drosso, în care au locuit Dl. banchier Callfman, este de închiriet de la 26 Octomvrie viitor, amatorii se pot presenta la proprietar. DE ÎNCHIRIET sau de vânzare, casa cu două etaje a d-lui N. Callimaki-Catargi, situată in strada Sf. Atanasie No. 1. A se adresa la D-na Grazia Callimaki-Catargi domiciliată in această casă. (328 3) DE VÂNZARE un loc mare, situat in strada Toma-Cozma, in față cu casele D. Văsescu. A se adresa la D-na Grazia Callimaki- Catargi strada Sf. Atanasie No. 1. DE ÎNCHIRIAT, una vie de 8 pogoane situată in podgoria Galata. A se adresa la Doamna Grazia Callimaki-Catargi strada Sf. Atanasie No. 1. (336—3) S .aaaa/ Si arendat?s?tșia Polițenii și Balinarii situată la un ceas și jum. de la Bărlad, cu 300 fălci arătură, 60 fânaț și aproape 300 fălci suhaturi. A se adresa la proprietarul dl. Alexandru Docan la moșia Gădinți lângă Roman. (326-12) JOe închiriet Casele d-nei C. SUȚU, strada Carp. A se adresa la dl. M. Suțu, strada sf. Atanasie.___________310—10 ălării de dame moda cea de pe urmă au sosit chiar acuma direct de la Paris, se vând cu prețuri foarte moderate in magazinul SF, druchol. Iași, strada Lăpușneanu. TELEGRAME Constantinopol 18 Oct. Noul minister sau constituit astfel: Said-pașa mare vizir, Sivas-pașa ministru de externe, Mahmud Nedin ministru de interne, Cadri-pașa ministru de comerț, Aarif-pașa president consiliului, Edibpașa ministru de finanțe, Djeret-pașa ministru de justiție. Savfet-pașa este însărcinat cu înalta supraveghere a tuturor administrațiunelor imperiului și cu misiunea de a prenta direct sultanului reformele ce au a se introduce in Turcia. Viena 18 Oct. „Corespondența politică“ publică o circulară a baronului Haymerle cu data de 9 Oct. adresată reprezentanților Austriei din străinătate. Circulara aduce mai întâi elogiuri contelui Andrassy și declară că sarcina noului cancelar va fi de a continua opera predecesorilor săi. După ce amintește despre partea ce a luat la lucrările congresului, noul ministru austriac zice : „Ași putea să mă dispensez de a declara formal că retragerea contelui Andrassy nu implică nici o modificațiune a politicii „exterioare a Austro-Ungariei. Voesc „cu toate acesteatasa indoeli asupra acestui punct. Pentru ce se mai „declar că sunt convins că nu voi putea se servesc mai bine monarhia de „cât observând aceeași linie de conduită care au asigurat Austria, binefacerile păcei și menținerea prestigiului său in afară“. Ministrul adauge că se va sili a menține înțelegerea între puteri și a întări situațiunea politică creată in orient prin tractatul de la Berlin. Se va aplica afară de aceasta de a da industriei și comerciului național toate garanțiile necesare, va veghea cu cea mai mare solicitudine ca onoarea și demnitatea intereselor monarhiei să fie pretutindenea salvgardate; și se va sili in fine de a menține intacte bunele raporturi ale Austro-Ungariei cu puterile străine. Londra 18 Oct. Guvernul Indian i-a cedat, Elanului de Relat o parte din teritoriul afgan drept compensațiune pentru serviciile făcute. Viena 18 Oct. Ministrul de externe, baronul de Haymerle, au plecat astăzi la Pesta pentru a saluta pe miniștri ungari. - * Paris 18 Oct. Marele duce ereditar al Rusiei și marea Ducesă soția lui, precum și principele și prințesa de Galles, venind din Danemarca au sosit la Paris astăzi dimineață. Paris 19 Oct. „Journal des Debats“ crede că noua schimbare ministerială din Constantinopol va agrava situațiunea Turciei. Calcula 19 Oct. Emirul face cunoscut că au luat hotărîrea de a abdica. Generalul Roberts cearcă, dar uu zadar, de a întoarce pe emir de la această idee. Emirul menține hotărîrea sa. Generalul Roberts a luat măsuri spre a asigura ordinea și pentru ca administrațiunele se continue a funcționa. Comisarul englez de la Asam, parte a Indiei transgangetice au fost asasinat. Constantinopol 19 Oct. Trimisul extraordinar al Muntenegrului au notificat de curând Porții că dacă până in termen de zece zile Poarta nu va tracta Muntenegrenilor districtul și orașul Nevesinge precum și alte teritorii ce li s-au concedat prin tractatul de la Berlin, atunci un număr de 19 mii muntenegreni stă gata să meargă a lua acele locuri cu forța. Constantinopol 20 Oct. In conferența de eri plenipotențiarii greci declarară că iau act de declarațiunea lui Savfet-pașa. Comisiunea va ținea o ședință astăzi luni. Madrid 20 Oct. Se crede că inundațiunile din provinciile Murcea și Alicante cauzară moartea la mai mult de 1,000 persoane. Londra 20 Oct. Ziarul „Daily Telegraph“ raportând că deși s’a dat ca prematur vuetu! cum că Anglia negociază ca se participeze la ințelegerea dintre Germania și Austria, zice totuși, că marchizul de Salisbury au primit asigurări care-i permit de a vorbi franc asupra acestei ințălegeri. IAȘI,—în 9 Octomvrie 1879. Votul Camerei din ședința de Sâmbătă a rîdicat o mare greutate ce apăsa asupra țerei românești. Acest vot va rămânea memorabil in analele României, căci și de astă dată, ca in toate împrejurările grele, representanții țerei au știut aș da mâna cu frăție spre a scăpa națiunea de primejdia ce o amenința. Prin acest vot aproape unanim spinoasa chestiune a revizuirei art. 7 din Constituțiune este ca și sfârșită. Senatul în rândul seu, inspirat de aceleași sentimente de dreptate, patriotism și conservare națională, credem că, va admite fără modificare soluțiunea dată de Adunarea deputaților, ca una ce întrunește dorințele și aspirațiunele naunei române, salvând tot o dată și principiul cuprins in art. 44 al tractatului de Berlin. Din expunerea de motive și din proectul votat in ședința din 6 Oct. pe care le publicăm mai la vale, se vede că disposițiunile constituționale, menite de a înlocui art. 7, se basează pe următoarele patru principii, stabilite in căzutul proect a majorităței comitetului delegaților ,cari a fost cu ardoare apărate mai de toți oratorii oposițiunei. Aceste principii sunt I. Toți israeliții sunt considerați ca străini ; II. Toate formele și condițiunile cerute pentru naturalizațiune fac parte integrantă din Constituțiune. III. Proprietatea rurală se erijează un drept politic, respectânduse tot odată convențiunele încheiate de România cu alte puteri precum și drepturile pănă acum câștigate de străinii ce locuesc pe teritorul român. IV. Naturalizarea individuală cu stagiul de 10 ani și cu dispensele prevăzute la aliniatele a, b și c de sub art. 3 al proectului. Am menținut principiul naturalizațiunei individuale și prin lege specială, menționând totodată ca o lipsă simțită de toți că este trebuință a se decreta o lege pentru fixarea domiciliului. Am formulat în alt mod modificarea art. 8 din codul civil, prevăzută în paragraful 4 al protestului nostru. Asemenea am menținut restricțiunea relativă la dobândirea proprietăței rurale pe care persistăm a o considera ca un drept politic. Cât despre paragraful 3 din proiectul nostru relativ la provincia Dobrogea, am socotit că el se poate suprima fără nici un inconvenient, deoarece Constituțiunea noastră nu se aplică decât la România de dincoace de Dunăre. Afară de aceasta, acolo nu există nici inegalitate pentru cauză de religiune, nici inconvenientele relative la proprietatea rurală a putea preocupa pe legiuitor întru a uza de paliative în această privință. Adăugând pe lângă acestea și asigurările date de guvern că in curând ne va presenta un proiect pentru organizarea acestei provincii, cred că am făcut bine să suprimăm, ca inutil, acest pasagraf 3 din proiectul nostru. Tot prin proiectul astfel modificat, continuăm de a menține și a recunoaște trebuința unei aplicări imediată a principiului înscris in capul acestui proiect. Această aplicare se va putea face și mai cu intesnine îndată ce va dispare actualul art. 7 din Constituțiunea noastră. De aceea, între cazurile de dispensă de stagiu am prevăzut că vor fi naturalizați, cu această dispensă, și intr’un mod colectiv, printr’o singură lege, aceia cari au servit sub drapel, și in timpul războiului pentru independență. Cu modul și in forma aceasta, cred, d-lor deputați, că prin proiectul astfel modificat, fără alterațiunea esenței proiectului nostru primitiv, și la care a aderat și guvernul, v’ați convins pe deplin că nu v’am prezentat decât un proiect de naturalizațiune pură, cu sistemul unei aplicațiuni imediate in limitele putințelor impuse de interesele naționale și economice, și că astfel vom putea obține sufragiele unei majorități importante, atât de necesară in cestiuni de asemenea natură. Raportor, D. Grant, ci EXPUNERE Pe MOTIVE. Domnilor Deputați. In urma dezbaterilor cari au avut loc în privința proiectului prezentat de noi pentru revizuirea art. 7 din Constituțiune, crezând de cuviință a procede la oarecare modificațiuni în sensul diferitelor idei care s’au emis, am constatat că nu în fond, ci mai mult în formă a eczistat oarecare divirginte între opiniunile cari s’au emis. Fiind clar înțeleși asupra naturii proiectului nostru, că el nu conține decât dispozițiuni de naturalizațiune, precum și că aplicarea principiului înscris în capul art. 7, face asemenea prin sistem de naturalizare individuală, am procedat la următoarele modificațiuni, care, după cum veți vedea, nu alteră întru nimic esența sau spiritul proiectului prezentat d-v oaste. Astfel dar am menținut principiul din capul art. 7 relativ la egalitatea de drepturi civile și politice, nefăcând modificare decât numai în privința modului de aplicare a acestui principiu. Astfel, am specificat, prin acest proiect de constituțiune, toate formele și condițiunile prin care se poate obține naturalizațiunea, menținându-se stagiul de 10 ani ca tradițional la noi, și conținut deja în art. 16 al codului civil. Am prevăzut asemenea toate dispensele de stagiu, ceea ce era o consecință necesară a fixării stagiului de 10 ani ca regulă generală. Proiectele Lege. pentru revizuirea art. 7 din Constituțiune Art. unic. In locul art. 7 din Constituțiune, care se revizuește, se va pune următorul: Art. 7. Diferența de credințe religioasa și confesiuni, nu constitue in România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. 1. Străinii fără osebire de religiune supus sau nesupus unei protecțiuni străine, poate dobândi împământenirea cu condițiile următoare: a) Y’a adresa guvernului naturalizarea in care va arăta cererea de capitalul ce posedă, profesiunea sau meseria ce exercită și voința de a-și stabili domiciliul in România. b) Va locui, in urma acestei cereri, zece ani in țară și va dovedi, prin faptele sale, că este folositor ei. § 2. Pot fi scutiți de stagiu: a) Acei cari vor fi adus in țară industrii, invențiuni utile sau talente destinse, sau cari vor fi fundat aoi stabilimente mari de comerciu sau de industrie. b) Acei cari, fiind născuți și crescuți în România din părinți stabiliți in țară, nu sau bucurat nici unii nici alții vreodată de o protecțiune străină. c) Acei cari au servit sub drapel in timpul războiului pentru independență, vor putea fi naturalizați in mod colectiv după propunerea guvernului, printr’o singură lege și fără alte formalități.