Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-01-13 / nr. 5
Anul al 8-lea No. 5. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea IASSI, Duminică 13 ianuarie 1830. Prețul abonamentelor IN TASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE . ............................... . 40 fr. INSERTUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE „ i fr. Epistole ne francate nu se primesc. tin Mr. 90 bani CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Prețul Anuncuurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV .30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris, Peutru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mossa Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasso 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la P. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Hr. 20 bani Oa.len.cLa.r-u.1 Septa, m. anei -40 k _y-En.HI J......—S 1 U. A.____L PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU PILA I PATRONUL PILEI Ros. Soar. 1 Apusul Soar. Ianuar. r -v . • ■.. v.--.-1 " ~ —===—-=-------*-**=*-*---------------------------------==--------.... .----------------------------------* . .......... =======x======ț================= .. Duminica M. Ermil, Stratonie, Maxim * 2S Duminică Intoare. 1 Pav. 7—404—48 ,ini.. C. P. uciși in Sinai, M. Asin 26 Duni Policarp 7—39 4—49 ifi m*1 • Pavel Tftre. Ioan Colibașul Toma„„ni... , n9rfi nga. 27 Marți Ioan Chris. 7-38 4-52 ’A Mercur închinarea lanț. S. Ap. Petru La 15 Tanuane oave 9 minulle sa 28 Mercuri Carol c. mare 7-35 4-62 “.91 . t C. Anton cel mare, Imp. Teodora, ninsoare ploae si vent. 29 Joi Valerie 7—31 4—53 Lineri t P Atanasie și Chiril 30 Vineri Adelgunde 7-3 4 4—54 Sâmbătă C. Macarie Egipteanul _________________ 31 Sâmbăta Virgil_____________ _—33 4—55 ANUNCIUR1 Fi Fsdapg frances se cere la Pensionatul Christe A. Ivarakasch. A se adresa la Direcțiunea Institutului. (13—4). Fi admistrator : “Are o practică îndelungată și posede toate cunoștințele agricole și ale comptabilităței, dorește a se angaja "in aceiaș calitate la vreo moșie oferind toate garanțiile necesare. A se adresa la Administrațiunea ziarului.__________________(6—6) m nn galb. Una mie galbeni sunt de Agyy dat cu procente în prima Ipotecă. Doritorii de ai lua vor bine voi a se adresa la Domnul George D. Serban făclier strada Sf. Vineri. __________ (15- 10) PifSilFi duzine de cameși de adev ®«fenumeverata olanda de Bamburg și de Belgia sunt de cumpărat forte eftin in magasinul lui (16—6) W. Ghichol. e.1Qam fle Pâsläi cu talpa de Păslă Pen. OupUlItru domni, p. dame, și p. domnișoare au sosit in magazin NI. fmVUC Hol. (3-6) lassy, St. Lapușneanu. Uști loc tie vtinxare sați da 16 stănjăni in strada Asachi iar lungimea 70 stănjeni cu pomi roditori. Doritorii de al cumpără se vor adresa la proprietara strada Carol No. 35. (405—12) Profira Grane, moșia Șăndrenli din districtul Vaslui, Plasa Fundurile, se dă în arendă pe timp de 5 ani, începători de la Sf Gheorghe anul 1881. Amatorii se vor adresa pentru condiții la proprietara cu locuința strada Carol No. 35. (404—12) Profira Gane Casete Mete Situate in strada Butu No. 17 sunt de vânzare. Doritorii de a le cumpără să se adreseze la proprietară ce sta in Tinea Dobrovici. B^XXXXXXXXXXXX^B a MOȘIA TÂRGULUI XI STEFÂNEȘTII G R din județul Botoșani in intin- o adere aprocsimativ de 4,000 fălci g R din care 1,700 fălci loc de arat Q R R iar restul fânațe și sudaturi, g R având venitul târgului, morei și apa bașăului, mori pe apa Prugutului, stânci de peatră pentru g R var, piatră de construcțiune, iara zuri, coșuri, șuri, Hambare, maxagazii și toate necesarele pentru 8 EL gospodării. A 8 Moșia se arendează pe 5, 10 , 8 și 16 ani de la 23 April 1881. 8 8 Nouii posesori vor începe ară 8 8 tura in toamna anului 1880. 8 11 Doritorii sunt rugați a se adresa sa la subsemnata proprietară în Ștefanești pană la sfânta Dinii- 8 8 tune, și de la sf. Dim. în Iași 8 ** în casele gem. N. Mavrocordat. 8 8 Esm. Mavrocordat. 8 •*>oooortoooooor» CALENDARUL „CURIERULUI“ PE 11 A.duCCRI la emootin^a Onor. Public nu mu a rămas decât un foarte mic număr de exemplare din acest calendar. Rugăm dar pe persoanele ce ar voia și-l procura de a face cererile lor in cel mai scurt timp cătră Administrație. Prețul calendarului este numai de 1 leu 50 bani Avis proprietarilor fie moșii La Tipografia Th. Balassan din Iași se găsesc gata și se efectuează CONDICI DE CONTABILITATE etc. etc. BIBLIOGRAFIE Zilele acestea ești de sub tipar, Istoria lui Micerodlot, tradusă și adnodată de ALEXANDRU GR. SUȚU , cartea a IV-a cu biografia și portretul lui Herodot precum și o hartă cu explicațiunele ei. Prețul 4 lei noi. Eminența Sa Arhiepiscopul Khoren Nar bei, principe de Lusignan, in Iași. cut După cum anunțasem in numărul treim. La Archiepiscopul Armenilor, Khoren Nar-bey, a sost ia Iași Joi, 10 Ianuar, cu trenul de la 1 p. m. Tot in numărul trecut, am arătat că dnii Gr. Caracaș și Th. Balasan, delegați din partea comunităței armene de aici, se dusese la Pașcani pentru a întimpina pe Em. La Arhiepiscopul unde, la sosirea trenului de la Roman, îl primiră pe peron, felicitândul de buni venire.—Em. La Arhiepiscopul era insoțt de d. locotenent Al. Simionescu, delegatul general al Comunității armene din București, care îl însoțește în tot parcursul călătoriei și de d-nii Ștefan Balasan, pezidentul Comunităței armene din Roman și Gh. Pruncul din partea Comunităței de la Roman.Em. Sa, intrând apoi in salonul de așteptare cl. 1, primi felicitări de bună sosire din partea mai multor persoane notabile care se adunase aici in scope acesta.De aici trenul plecând spre Iai și sosind la gara Targul-Frumos. Em. La Narbey fu intimpinat pe peron de d. najor Fotino, primarul acestei urbe, însoțit de d. comandant al pieței in mare ținută, cu garda de onoare și cu sergenții de oraș, precum și membrii comunităței ai iejje și un public numeros de ambele sexe. D. major Fotino, primarul, felicită in numele concetățenilor sei pe Em. Sa de bună sosire. Em. Sa mulțumi în modul cel mai călduros dlui primar pentru buna primire ce i se face și îș exprimă dorința de a vedea prosperând târgul. După o scurtă convorbire cu persoanele prezente Em. Sa dimpreună cu persoanele ce-l însoțeau în această călătorie se urcă un tren și plecă spre Iași. D. major Fotino, primarul T.Frumos, bine-voiasemine de a însoți pe E. S. pănă la Iași. Pe peronul gărei de aici Em. Sa fu Intimpinat de d. C. Cerchez, primarul orașului, d. L. Panopulo, prefectul de poliție, d consul ottoman, Omer Lutfi-Efendi, d. locot. Zahăreanu din partea d-lui general de divizie, de notabilii Comunităței armene precum și de un public numeros. I D. Primar, felicită de bună-sosire in Iași pe Em. La Archiepiscopul prin următoarele cuvinte rostite in limba franceză: Eminență. «Suntem fericiți de a primi în marii noștri pe capul religiunei a unei mari părți din cei mai buni cetățeni ai noștri. Suntem mândri de a da ospitalitate unui personaj ,o moruii voastre». Fiți bine-venit pintre noi». Em. Sa mulțumim lui Primar de măgulitoarea primire ce i se face in a doua capitală a țerei, in termenii următori:: Domnule Primar, «Sunt atins de onoarea ce-mi faceți. Ea se resfrînge asupra acestei antice și sfinte Biserici ce am onoare de a representa in țara d-voastră.—Ospitalitatea atît de simpatică pe care am găsit’o aici, ca pretutindene, îmi probează in destul nobilul caracter al poporului român. Coreligionarii mei Armeano-Români sunt aici pentru a atesta aceasta. Ei sunt mândri de patria lor adoptivă ; această patrie Română merită in totul admirațiunea lumei civilizate. «Domnule Primar, bine-voiți a comunica compatrioților d-voastre expresiunea gratitudinei mele și a sincerei iubiri ce port țerei lor”. Apoi, adresându-se către d. L. Panopulo, prefectul de Poliție, E. S. îi mulțumi, pentru că, cu tot timpul cel rău, dsa a bine-voit a-i face o primire atît de simpatică. Em. Sa intră apoi in salonul de așteptare, cl. I, unde i se prezentă pe o parte din persoanele prezente, și convorbi câteva momente cu d. Primar, d prefect de poliție și cu persoanele asistente.—Em. Sa purta mai multe decorațiuni intre care am observat ordinul turcesc „medidie” și crucea de comandor a «Stelei României». De la gară Em. Sa, însoțit de d. Prefect de Poliție, și de membrii comunităței armene se duse la biserica armeană, unde fu intimpinat, la ușă, de tot clerul în ținută de cerimonie. Urcânduse pe altar Em. Sa făcu o scurtă rugăciune, și, așezânduse, ascultă următorul discurs de ocaziune, rostit in limba armeană de d. profesor Caracaș : Vrea Sânte Vârinte ți ilustre Vrinei pe! Venirea mult dorită a Eminenței Voastre pe lingă fiii Armeni colonizați în acest oraș, prezența Voastră arhipăstorească nlînd Arameta, ne-au procurat o nemărginită bucurie nouă tuturora, mari și mici, adunați astăzi în acest sânt lăcaș. Dar, Prea Sânte Părinte, mare și solemnă este ziua de astăzi pentru noi, căci chiar din momentul trecerei illustrei Voastre persoane pe pământul României, am avut cea mai mare ardoare, cea mai mare nerăbdare, de a vedea odată realizată această glorioasă sosire a Eminenței Voastre. Gracie dar a Tot Putintelui și Prea Milostivului Creatore, care ne-a învrednicit astăzi a ne bucura de înalta Voastră prezență, căci știm șî suntem bine învredințați, că vorbele Voastre pline de blândeță și de grație, pline de înțelepciune și de patriotism, vor avea un puternic ecou în inima fiecărui armean ; vorbele Voastre zic, pline de elocință, reanimând spiritul de armenism și de patriotism, ca niște raze ale soarelui vor străbate în inima fiecărui Armean spre luminarea națiunei. Așa Prea Sânte Părinte, avem necesitate, mare necesitate de luminatele Voastre consilii și povățuiri, de înțeleaptă și precum penita noastră încuragiare, pentru ca, dacă am fost și suntem în stare a păstra religiunea strămoșilor noștri intactă și nestrămutată, să fim de asemene în stare a ținea și a păzi nestrămutate spiritul și limba noastră națională,și tot cu aceleași puternice legăminte a le lăsa urmașilor noștri.—Este o zi solemnă zic, este o zi de sărbatoare astăzi pentru noi; și In analele sântei FOILETONAte Tanărul-iu IMPERATORELE RUSIEI (Extras din memoriele principelui de Meternich) (Urinare). Mai tărziu, acest sentiment se mai mări, din cauza aparenței de misticism religios care caracterisa spiritul acestui principe. Imperatorele Alexandru considera pe amicul seu ca monarhul după voința lui Dumnezeu, ca representantele voinței, ințelepciunei divine. El avea către dânsul un fel de cult. In diferite circumstanțe in care imperatorele Francisc combătu energic tendințele personale a țarului, înțeleptul monarh n’avea decât a’și esprima părerea pentru a suspendaotărârile lui Alexandru și pentru a’l decide a le părăsi cu totul sau a le modifica in punctele esențiale. Atașamentul țarului către imperatorele Francisc fu din toate aceste sentimente acela care exercită mai multă influență asupră’i pănă la finitul zilelor sale. In tot ce privea viața privată, Alexandru nu avea decât gusturi inocente și simple, care aveau, este adevărat, caracterul unei eleganțe remarcabile. El s’a ocupat puțin cu științele, și n’am descoperit vre odată la dânsul un gust pronunțat pentru una din branșele științelor positive. In ceea ce privește frumoasele arte, nu’i plăcea decât arhitectura. Avea o antipatie pronunțată pentru afacerile curat administrative, și, când se ocupa cu dânsele, se’ntâmpla ca totdeauna să fie influențat de teoriile politice către care natura particulară a spiritului seu Fa târît ne’ncetat. Istoria administrativă a imperiului seu pe toată durata d-sale probează cât de mult aceste influenți au fost in acelaș timp puterice și funeste. La aceste trăsuri principale voi mai adăuga câteva lămuriri culese din relațiunele mele cu țarul. Ele nu vor fi nefolositoare spre a insemna adevăratul caracter a istoriei timpului și’n acelaș timp ele vor servi a confirma părerea ce am avut despre spiritul și caracterul acestui principe. Voi incepe prin a stabili într’un mod general că nimic nu poate oferi mai puțină asemănare decât ideile țarului și direcțiunea spiritului seu. De acea și, erau dificultăți pronunțate intre gusturile sale și alele,—afară de o oarecare conformitate in alegerea relațiunilor noastre sociale—și dacă interesul imens care se lega de cestiunile ce erau de resolvit nu ne-ar fi apropiat, este probabil că nimic n’ar fi putut stabili intre noi raporturi atât de durabile și adesa atât de intime. Am zis că in Berlin (1805,) m am găsit, pentru prima oară, in relațiune directă cu țarul. Alexandru venise în această capitală spre a representa in persoană causa și interesele alianței austro-ruse. Faptul de a apăra aceiași causă apropie cu înlesnire pe doi barbați, oricare ar fi diferența posițiunei lor. Imperatorele avea obiceiul de a trata el însuși chestiunele politice cele mari, și d’a fi astfel, cum îi plăcea a o spune, propriul său ministru. De la această epocă relațiunele noastre deveniră mai directe, și mai tărâiu chiar intime. Se’ncheiase pacea către finitul aceluiași an intre Austria și Francia ; fiindcă cornitele de Stadion, atunci ambasadore la St.Petersburg, luase portofoliul afacerilor străine, Alexandru doria mă vedea representând Austria pe lângă dânsul. O curioasă înlănțuire de circumstanțe mă făcu a fi numit ambasadore al Austriei in Francia. Când, șapte ani mai tărziu, revăzut pe țar pe frontiera Bohemiei, îl găsii rezervat cu totul către mine. Am expus motivele acestei rezerve intr’o altă parte a memorielor mele. Cu această neresistibilă bunătate de inimă care’l caracteriza, țarul părea a-mi reproșa de a fi fost un amic infidel. Incheiarea alianței risipi acești nouri, dar relațiunile noastre personale nu reîncepură a redeveni intime decât după nesuccesul primei întreprinderi militare a aliaților in contra Dresdei. Silințele zadarnice ce făcusem conform vederilor imperatorelui Francisc și a feld-mareșalului principele de Schwarzenberg, pentru a impedica această operațiune, francheța declarațiunilor ce făcui imperatorelui Alexandru asupra acestui subiect, poate că și justiția previsiunilor mele, serviră a aduce această apropiere. Cu toată diferența bine pronunțată a modului nostru de a vedea asupra unei mulțimi de chestiuni, cu toate multele circumstanțe importante și ciocnirile ce ar fi putut atât de lesne să rezulte din divergința ideilor noastre, nimic nu tulbură intimitatea relațiunelor zilnice in timpul campaniilor din 1818 și 1814. Au fost, in adevăr, intre noi relațiuni de acelea care rar au existat intre suveranul unui mare imperiu și șeful cabinetului vinei alte puteri mari. In tot timpul cât durară operațiunele militare, petreceam serile cu Majestatea Sa Imperială. De la opt sau nouă oare sara pănă la douăsprezece din noapte, ședeam față’n față, convorbind intr’un mod familiar. Vorbeam despre obiectele cele mai diferite, despre faptele vieței private ca și despre marile chestiuni morale sau politice, și despre afacerile zilei. Ne schimbam părerile asupra tuturor lucrurilor cu o perfectă lipsă de îngrijire, și această lipsă de reservă da un carmen particular relațiunelor noastre. Niciodată nu ascundeam adevărul către țar, nici asupra lui însuși, nici asupra orice ar fi avut in ochii mei înalta valoare a unui principiu. Am avut adesea a combate la dânsul idei favorite, pe care le susținea cu multă putere; adesea discuțiunile noastre erau foarte vii, probă șederea la Langres, de care am istorisit mai sus. Dară toate acestea n’au atins nici o dată intimitatea noastră, și relațiunele noastre au păstrat tot și mult timp același sigiliu de cordială francheță. In timpul șederii noastre în Paris In 1814, avut cu Alexandru mai multe discuțiuni relative la principiele ce Ludovic al XVIII trebuia să urmeze! In acel moment țarul era cuprins de idei libere; de aceea și vederile noastre asupra celui mai bun mijloc de a consolida pacea internă a Franciei, sub dominațiunea Burbonilor, erau ele adesea diametralmente opuse. După pacea de la Paris, plecat în Anglia o dată cu imperatorele Rusiei și regele Prusiei. De o potrivă bine văzut de ambii principi și inițiat în ne’nțelegerile lor zilnice și personale, trebuia să țintesc a impedica iritarea lor reciprocă ca ea să nu degenereze în o sfadă declarată. In adevăr, nednaptatea era totdeauna în partea țarului a cărui susceptibilitate era ne ’ncetat atinsă de marea ducesă Catherina, sosită în Marea Britanie cu câteva săptămâni înaintea fratelui ei.. Conduita ce ținea atunci această principesă, a cărei inimă și spirit erau împodobită de calități foarte stimabile, au rămas totdeauna o enigmă pentru mine. Nu mai încape îndoială că unul din motivele voiagiului ei era proiectul de a impedica căsătoria decisă între principele de Orange și hereda presumptivă a coronei Angliei și de a pune pe propria ei soră pe tronul Holandei. (Va urma).