Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-09-17 / nr. 107
Anul al 8-lea No. 107. IASSI, Mercuri 17 (29 Sept.) 1880. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul afionamentelor IN IASSI, pa 24 IV.— pe semestru 12 fr.pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr pe trimestru 7 fr. STREINAATE........................................40 fr. INSFAȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE >, i fr. Epistole ne francate nu se primesc. WTn ilt*. 20 bani O a 1 e n d a r u 1 SJepta. m a n. e i . STIL VECHI I ZIUA PATRONUL" ZILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA ~ STIL NOU zTAT | PATRONUL ZILEI ___ _____1...g jLs • Soar. _ 1__ Apn £^Sgj»L_ Septem. 1 Septemv^ _ 14 Duminică |f] înălțarea Sf. Cruci S. Valeria 26 Duminică I Ciau ~ 2,, 15 Luni M. Nechita, Gerasim T , „ , ,. . . 0„_„ 27 Luni Waldemar "~“l ? w, 16 Marți M. Eufimia, Militina La 14 Septem. 12 ore 55 minutesara, 28 Marți Wenzel C. 5-53 5-48 17 Mercuri + M. Sofia, Agap. Agatolia, Teodoloae abundentă, pătrarul din urmă. 29 Mercuri Michaelice . .. 18 Joi A. Eumeniu, M. Castorer 30 Joi Ieronim 5 56 5-44 19 Vineri M. Trofim 1 Oct. Vineri Remigiu 5 51 6 20 Sâmbătă M. Eustatie, P. Ipatic, Andrei. 2 Sâmbătă Leodegar ________^ 59__________.ro—< Prețul Anveclarilor PAGINA I. 50 b. Pag. HI. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA: se primesc amînciuri la D-l. Adam négociant-cömmissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA ia Rudolf Miisse Seilerstaue No. 2. Wien. Vinceuz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbaoligasse 6 Wien și a ltotteir & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Fugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win JVr. 20 hani A NUNCIURI. Avis Important. Ni permitem a invita pe toți acei din On. noștri dd. abonați din județe, care vin să-și aducă copii la studiu in Iași, să bine-voească, pe lângă alte afaceri, a onora biroul redacției noastre cu prezența d-lor, spre a-și achita abonamentul. Sperăm că On. do. abonați, ținând samă de marile cheltueli a administrației Curierului, se vor grăbi a satisface invitațiunea noastră. Ceilalți d-ni abonați din județe sunt rugați, a ni trimete costul abonamentului in mandate poștale, bani de hartie sau in mărci poștale-ț Moșia Negrești din ținutul Vaslui, proprietatea D-nei Natalia Suțu, născută Mavrocordato. Se vinde de veci, sau se dă în arendă pe timp de 6 ani începători de la Sf. Gheorghi viitor 1881, arăturile de toamnă s’au și început.—Doritorii se bine-voiască a se adresa în Iași la Prințul Alexandru Ghika, strada Lăpușneanu, sau la Dl. NiivVlin Rafn Ioania Steian Pafi Jumătate din Moșia Holmulu situată lângă gara Podul-Iloaei in întindere de două sute fălci, avănd pe ea crâșmă, hambar, coșere și iaz se dă in arendă de la Sf. Dimitre a. c. sau se vinde de veci. Doritorii se vor adresa la subsemnata proprietară a zisei Moșii cu domiciliul in Iași strada Motroc casa Draghici. (34012). Ecaterina Vassiliu. EAD k COLOGNE împărțirea premiilor la Exposiția din Sydney 1879—8Q. Premiul Interu a fost acordat la SAV de COLONIE No. 471 a lui Franz IMaria Farina, Glockengasse Nr. 4711 la Colonia. Premiul al doilea a obținut IAU de COLOGNE a Firmei «Fóliáim Maria Farina (6) Julichsplatz Nr. 4 la Colonia. Ma « V Tipoponimat Pe anii la 1 Ianuari JJR diniulul 1882 sau DE VÎNZARE. moșiea mea Băhnișoara din jud. Roman comuna Bahna.— A se încrediința localnic de calitățile ei, și a contracta cu mine în Iași casa mea în strada Bucșenescu Nr. 111. C. A. Polyz. (350—5). JASSY. Acest oțel, unul din cele mai vechi, mai renumite și de primul rang, reparat și mobilat din nou într-un mod lucios, cu sonerie electrică, Veranda, unde se poate mânca, precum și o grădină din nou înființată, având o clientelă nobilă și permanentă este a se da în arendă din causa retragerei proprietarului seu. Pentru informațiuni a se adresa la propietarul otelului.A (322-12) I ^dbbbbbbbD Georges Al. Krupenski Licențiat in drept de la Facultatea juridică din Paris. Reîncepând practicarea profesiunei de avocat, oferă serviciele sale onorab. Public.— Orele de consultație de l. 8—11 a. m. și de la 4—8 p. m. A se adresa Stacia Toma-Cosma casa Văsescu No. 7. (353—12), domnișoară, care posedă foarte bine, limbele germană francesă, italiană și cunoștința musicei, dispune o oră pe zi, pentru a preda aceste obiecte. A se adresa la fostul pensionat M-me Juan. (355—3 ori) 1. fie UfM chiar df acu etajul de sus a caselor mele, mobilate sau nemobilate, bucătărie, odae de slugi, grajd și șură, situate in stada Asachi. Doritorii se vor adresa la Dl. proprietar Colonel Varnav. (347—6). Habillemente d’hommes CONFECTION EWE 1EEWE1 On vient de recevoir les éto ffés de haute Nouveauté pour la saison W. f» run ettől 1(357 —5) Iași Str. Lăpușneanu. **** * 44* * Alexandru Hulubei Librar din Folticeni. Se insărcinează cu vinderea de ziare. Cărți și orice alte publicații. Autorii și Editorii sunt rugați a-i trimete orice tipărituri, fiind siguri de cea mai corectă desfacere. (358—3) TELEGRAME Ragum 25 Sept. 8 oare 50 m. dimineața. Seri amiralul Seymour a trimis o somațiune autorităților din Dukcimo: dacă respunsul este negativ escadra combinată va înainta luni în fața acestui port și luni va fi probabil ziua decizivă. Ragum 25 Sept. 9 oare 54 m. sara. Albanezii amenință de a face prizonieri pe consuli și pe reședinții streini și d’ai opri ca ostatici. Ragum 25 Sept. 11 oare 50 m. sara. Amiralul Seymour a ordonat escadrei să fi gata spre a porni luni la 15 curent. Londra 25 Sept. Se telegrafiază din Constantinopol către „Times:“ „Ultimatul remis ieri Porței de contele de Hatzfeld, in numele puterilor, a produs la Stambul o adîncă consternațiune. Sultanul tot spera că se vor ivipiedici la o acțiune comună a puterilor“. Viena 25 Sept. „Corespondența Politică“ primește din Cattaro, cu data de astăzi: „Amiralul Seymour s’a reîntors la Gravosa, însoțit de un delegat militar muntenegrean ; el a avut la Cetinje o audiență la Prințul; s’au schimbat instrucțiuni pentru acțiunea combinată a escadrei și a trupelor muntenegrene. Generalul Bozo Petrovici a sosit astăzi cu corpul său de armată pe muntele Saturman care domină Antivari. Pesta 25 Sept. Deputatul Micloș a întrebat pe guvern dacă are cunoștință că se prepară in țară o agitațiune antisemitică, și in acest caz ce socotesc că este de făcut. Panama 25 Sept. Noutățile ce sosesc din Chili spun că la 1 (18) a acestei luni 3’a simțit un cutremur violent de pământ la Valpareto. Se zice ca orașul Illapel a fost distrus și că sunt peste 200 morți. Se mai zice că Chilienii au început la 19 (81) August bombardarea orașului Callao. Ragum 26 sep. Amiralul Seymour însoțit de amiralii rusesc austriac și italian, precum și de alți ofițeri de marină au plecat astăzi dimineață spre a merge să facă o recunoaștere în apele Dulcigniei. Comandanții vaselor franceze au remas aice. Ragam 26 Sept. Șefii escadrelor s’au reîntors astă sară la Gravosa. Albanezii fiind grămădiți în prejurul Dulciniei, Muntenegrenii au amânat începerea luptei pănă după retragerea trupelor regulate turce. Se zice că plecarea escadrei s’a amânat de aseminea in urma nouelor negocieri diplomatice întreprinse de Muntenegro. Scutari 26 Sept. Consulul austriac a chemat pe mai mulți notabili locuitori din Dubigno și i-au îndemnat să cedeze orașul. Notabilii insă eșiră de la această intrevedere mai indărăptnici decât totdeauna. Riza pașa a vizitat mai multe tabere militare. Paris 26 Sept. Horace de Choiseul a acceptat postul de subsecretar de stat al ministerului de externe. Viena 26 Sept. împăratul s-au intors astăzi dimineață in Viena. Regele și regina Greciei au sosit aici astăzi pe la amează și au fost primiți la gară de către împăratul și personalul legațiunei helenice. După preschimbarea salutărilor celor mai cordiale, imparatul însoți pe regele și pe regina Greciei la palatul imperial. Astă sară va avea loc la Schönbrun un prânz de gală in onoarea înalților oaspeți. FOILETON Fonson du Terrail. 28 Nopțile casei aurite. (Urmare). — Pardon, d-le, vő voi spune cum stau lucrurile, în două cuvinte. — Dar. — Ascultă... d-ta nu te numești Raymod. — Aida-de. — Nu ești fiul Ducelui C... Aceasta o știi prea bine, ai voit să ucizi astăzi dimineață, pe acel ce are drept de a purta acest titlu. Micul baron deveni palid. — Te numești August Bridon, ești fiul unui ren din strada Montmorency. — D-le me insulți. — Sti! vorbește mai încet. Acum un minut îmi vei înapoia acel portofoliu, sau voi trimete a chema poliția spre a te aresta. Micul baron vroi a se smulge din mânele lui Raul, însă acesta avea o mână de fer. — Iute, adăogă el, portofoliul și eși. Și Raul îl apucă de gât. Micul baron înțelese, că dacă nu vrește a se culca la închisoare, trebuia să înapoeze portofoliul. Deci neavând ce face, îl scoase din buzunar și il dete lui Raul. Atunci d-nul de Samieres îi zise: — Ia brațul meu, să reintrăm in salon, și peste puțin retrage-te fără zgomot. Peste câteva momente, baronul se apropie de Blancha și’i zise: — Acel pe care’l iubești, nu va veni in astă sară. — D-zeul meu, murmură ea pălind. — Dar nu te speria, el a câștigat in urma unui mic accident ce i s’a întâmplat astăzi dimineață, un titlu de duce și patru milioane. Acum tăcere, îți voi explica aceasta mai tărziu. XXIX.—Arestarea. Maiorul Samuel, ofițer prusian în disponibilitate, după cum arătau cărțile sale de vizită, se preumbla in sus și in jos pe la 10 ore sara, înaintea ușei unicei crâșme din Bondy. Noaptea era întunecoasă și tăcută. O căruță de poștă aștepta înaintea ușei, și poștalionul era gata a înhuma caii la cel întăi ordin. Cele trei milioane, ne fac să așteptăm mult timp, murmură maiorul cu impaciență, scuturându’și cenușa țigărei. Dar chiar in acest moment, un galop îndepărtat, se auzi resunând pe drumul ce strebătea pădurea. — Iată’l! zise majorul. Și el intră repede în crâșmă, unde o teneră femee se încălzea lângă foc, învălită intr’o manta de voiagiu. — Vino copilul meu, îi zise maiorul. Și luând-o de mână se urcă cu densa in căruța de poștă, strigând postilionului: — Iute, caii. In timp ce postilionul îi înhăma, galopul îndepărtat se apropia din ce în ce mai mult, și în curând un cavaler se opri înaintea oblonului trăsurei, și adresându-se junei femei înspăimântate îi zise: — Nu te numești Augustina ? — Da, d-le, respinse ea înmărmurită. — Și omul de lângă d-ta, nu e maiorul Samuel. — Ce ai cu mine? întrebă el cu brusebetă. — D-le, respinse cavalerul, sunt rude de pace, și sunt insărcinat cu un mandat de arestare, in contra unuia Walter, vechiu tâlhar al Austriei, și cu care ai o perfectă asemănare. — Sunt perdut murmură sceleratul major. Conclusiune. Peste o lună, după evenimentele narate, un număr însemnat de echipagiuri, erau strînse în ograda bisericei sfîntului Tomas d’Aquin. Se celebrau două călătorii în altarul aristocratic. Prima era a D-lui baron Raul de Sauieres, cu germana văduvă, fără avere. D-na Bertaut, a cărea barbat dintăi, murise într-un mod glorios, sub marii Sevastopolei. A doua căsătorie, era a D-șoarei Blancha de Guerigny, care se mărita cu vărul său, ducele de C.„, căruia un decnrs imperial îi acordase dreptul de a purta numele și titlurile părintelui sau. Când cortegiul părăsea biserica, cineva ar fi putut vedea în dosul junilor soți, o femeie încă frumoasă, dar oarbă și care plângea. Era Jeana, pe care bunul și mărinimosul Olivier de Kermariuc, o conducea respectuos de mână. FINE.