Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-06-03 / nr. 62
IASSI, Mercuri 3 (15 luni) 1881, Anul al 9-lea No. 62. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. I*reduS sabonamentelor* a r fi mSSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STRElNATATR . . . ....................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE :. 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. PAGINA I. 50 b. Pag. ii. 40 b. Pag. IV. 30 b. Vin J ¥ a 20 bani CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4. rue Clement Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Monlm.arte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA ia Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vinceriz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löh Ese’nbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. O al en.d.aru.1 Septa, m. anei________________________________________________ ______________________— --------------------—.■* --------—-——---— ' —————— ............................... —.— -.........—— ■■ 1 —1 STIL VECHIUA PATRONUL PI LEI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU _______PIUA PATRONUL PILEI___________ Răs. Soar. Apusul Soar. Mai ' “ ■ " ' • luni 31 Duminică (t) Sf. Treime și Sf. Apost. Eremia. 12 Duminică [11 Trinse 4—15 7—45 1 luni Luni 1+1 SF. Treime și Sf. Mart. Iustin filos.t Tot.„• . . . 7. 13 Luni Aventin 4—16 • 45 2 Marii Sf. Nicefor și Sf. loan din Suceava. La 1 luni 3 ore ătmmara Luna Vh- 14 Mari Vaiere 4_15 7-46 3 Mercuri Sf Mart. Lucian nă cu ploae și apoi noi. 15 Mercuri Germaine 4—15 4 Joi Sf. Păr. Mitrofan Arh. Const. 16 Joi Ct) Tetenleu 4—15 7 47 5 Vineri Sf. Ierom. Dorotheiu Ep. Tirului 17 Vineri Avid 4—15 7 4 6 Sâmbătă Cuv. Păr. Harion și Păr. Visarion. 18 Sâmbătă ^EmUe________________ _ ^ ^ _ _ Prețul Aifiiiiiei aiiilor Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vin ii*. 20 bani ANUNCIURI QOOOOOOOC3000000ÍOOOOOOOOOOOOOQ A VIS § AU MAG ASIH CH. PRUNKUL viennent d’arriver Ies articles suivant3, de premiere qualité: Vanilie, chocolat, thé, chaussettes, cravattes, gants de soie, parfumerie, eau de cologne, orfévrerie et papier â cigarettes «Alabama”. Poooooooooooooo oooooooooooool MOȘIA BOZIENII, din județul Nemț proprietate a princessei Alexandrina Ghyka este de dat în arendă pe termin de cinci ani, începători de la Sfânta Ghiorghi 1882 cu arăturile de tomnă din 1881. Doritorii de a o lua să bine-voiască a se adresa la principele Alexandru Ghyka, strada Lăpușnana, vis-a-vis de hotel Binder, în Iassy, a ^ l1Tsaade p0 m0Siame Bogdanești, «»yi Mi © ÍMB din județula Bacău, plassa Trotușului, este de venire. Doritorii de a cumpără stejar sau fag vechiu, brad să binevoiască a se adresa la subsemnatul sau la princepele Alexandru Gr. Ghyka, ambii cu locuința în Iași. O. Emm. Bogdan. A TELEGRAME Berlin 10 iunie. Reichstagul votând prin apel nominal a respins cu 15B voturi contra 102, suma cerută pentru consiliul economic al imperiului. Principele Serbiei însoțit de prințul ereditar a asistat la inspecțiunea trupelor. Principele Milan va pleca astă sară la Petersburg. Londra 10 iunie. In camera comunelor, Dilke respinglnd lui Labouchere glice că guvernl englez nu a primit nici o informațiune despre trimiterea de trupe și arme rusești în Bulgaria. D. Gladstone respunglőnd la o nouă întrebare a aceluiaș d. Labouchere, anunță că a primit de curând o scrisore particulară de la d. Zancov vevechiu ministru de externe de la Sofia cu care a făcut cunoștință pe timpul călătoriei d-lui Zancov la Londra. Bată, adauge d. Gladstone, in substanță respunsul meu, care totuși nu e oficial: „Nu am primit informațiuni suficiete spre a ne putea forma o opiniune asupra chestiunei din Bulgaria. In tot cazul însă, guvernul M. S. Reginei va fi totdeauna in favorea ordinei a legalităței și a libertăței. (Aplause). Constantinopoli II iunie. Preschimbarea ratificărilor convențiunei turcogrece între Portă și ambasadorii puterilor, va avea loc marți. Convențiunea directă intre Turcia și Grecia va fi probabil subscrisa in aceeași zi. Porta a desemnat pentru remiterea teritoriilor cedate, șase comisari dintre cari cel intăiit este generalul de brigadă Osman-pașa. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 30 Mai 1881. Președinte d. Rossetti presenți 78 deputați. D. Lahovari anunță o interpelare denunțând înscrierea in recensimentul funcar a câtorva proprietari ca unii ce nu posed decât un venit de 180 galbeni pe când este probat că posedă 800 galbeni venit, acesta numai pentru ca ei să nu potă fi înscriși in colegiul intărit. Se precede apoi la votarea legei pentru înființarea Creditului agricol care este adoptată cu 59 voturi contra 19. D. Ghica dă cetire raportului asupra anchetei parlamentare în privința alegerei colegiului al 4-le de Mehedinți, raport prin care se constată neregularități și ingerinți administrative. Raportul conchide la invalidarea alegerei și darea in judecată a unor suprefecți și primari. După o mică discuție se pune la vot invalidarea și se primește cu 60 voturi contra 8. Se propune un amendament pentru darea in judecată și a prefectului. D. Mârzescu combate amendamentul D. ministru de interne declară că va destitui pe prefect. In urma acestei declarații, amendamentul este retras și condusele raportului se adoptă. D. Fleva dă apoi cetire raportului asupra a două proiecte de legi: intăi pentru punerea Asilului Elena și a Orfelinatului Panteleimon sub administrația statului precum și așezarea copiilor găsiți sub administrația comunei ; și al doilea proiect pentru acordarea sumei de T,00 mii franci guvernului spre a se putea întreține aceste diferite stabilimente de la finea anului scolastic 1881 și până la finea anului bugetar 1881. Creditul se votează. D. prim-ministru dă cetire mesagiului prin care se prelungește sesiunea corpurilor legiuitore pănă la 5 (17) iunie. Se voteză un credit pentru transportul sării de la Saline până la fruntarie. Se voteză de asemine legea prin care se suprimă taxa podului Guran de pe rîul Olt. La 5 ore ministrul de lucrări publice regat ca Adunarea să treca in secțiuni spre a se ocupa de legea pentru construirea unui Doock și prelungirea terminului de arbitraj a concesiunei Guilloux, precum și convențiunea de transferarea sediului societatei Căilor ferate române de la Berlin la București. D. I. C. Brătianu și-a dat demisiunea de senator, pentru causă de sănătate. Se crede însă că adevăratul motiv este altul cu mult mai grav. Mai mulți senatori,lice „lindép. Roumaine,“ sunt hotărîți să demisioneze. Din acestă causă, o întrunire a majorităței Camerei și Senatului va avea loc. Monumentele ostașilor căzuți. S’a hotârât construirea unei capele cu cavoul de oseminte pe câmpul de bătae de la Plevna, și a două monumente cu cavouri de oseminte pe câmpurile de bătae de la Rahova și de la Smârdan, în Bulgaria. Peentru construirea acestor monumente, cari după devisuri se urcă la suma de lei 128.641, se va ține licitație în glina de 15 Iunie viitor, la ministerul de răsboiu. țliarele din capitală ne aduc știrea că Majestățile Lor Regile și Regina precum și A. S. R. principele Leopold erau să plece$brai la Sinaia. Majestățile Lor vor petrece acolo țara,pre când prințeipele Leopold nu va sta de cât puțin timp, după care se va întorce în Germania. Citim în „Indep. Roumaine“ de duminică următorele: După cum am anunțat, delegațiunea majorităței Senatului și Camerei s’a dus cri la Măgura la d. I. Brăteanu. Ea s’a întors ori, noptea, la București. Nu știm încă resultatul demarșei sale , dar, după zgomotile cari circulă, ea n’a fost încoronată de succes. De altă parte însă, „Râsboiul Român“ află contrarul, adică că d. I. Brăteanu, după mai multe insistenți din partea delegațiunei, ar fi primit ca să râmie tot leaderul partidului liberal. D. Kogălnicanu, ministrul României la Paris, nu se va înturna la postul său înainte de luna lui octombre. Numirea d-lui N. Crețulescu, ministrul României la Roma, în aceași calitate la Petersburg e acum definitivă. A. S. prințesa Maria, mama Augustei nóstre Regine, a fost fidele acestea forte greu bolnavă, așa că M. S. Regina luase hotărîrea de a pleca în Germania. Sosiră însă știri bune, cari asigurară pe M. S. că A. S. prințesa-mamă a scăpat de ori-ce pericol. D. Prim-Ministru, fiind ocupat cu Palatul, cu Senatul, cu Camera, cu corpul diplomatic, cu consiliul de miniștri, cu ministerul de externe, se află în neputință de a răspunde la sutele de scrisori și telegrame ce primește, și încă mai puțin de a avea întrevederi cu tote personele cari îi exprimă o asemenea dorință. Cererile însă ce i se adreseză le recomandă miniștrilor respectivi și stârnește a li se da curs. Duminica, de la 7 ore pănă la 10, diminața, va avea anerea să primească la ministerul de externe pe tote personele cari ar dori să-i facă vreo comunicare. (Comunicat). Ministerul, în urma mai multor reclamațiuni primite din partea comercianților, prin cari arătau că li se percepe taxa de V2 % și de către antreprenorul venitului de V, % al portului Brăila și de către antreprenorul de V2 % al portului FOILETON Alexandre Dumas. 59 RESBOIUL FEMEILOR. ^ (Urmare). "— Era la Sens, Demnă, răspunsă Clara cu totă iscusința pe care o câștigasă de câtva timp in studiile diplomatice. — De minune ! Acuma, nu’mi mai rămâne a ști decât un lucru, adăogă prințesa. — Care ? Demnă. — Numele preafericitului gentilom care posedă deja inima, și care va poseda in curând persona care’i cea mai frumosă răsboinică din armata mea. Clara, împinsă in cele din urmă întărituri ale sale, își adună tot curajul pentru a pronunța numele baronului de Candlles, când de o dată galopul unui cal răsună in ogradă, urmat de unul din acele surde murmure cari acompaniază noutățile cele mari. Princesa au ș i îndoitul viței și alergă la ferăstră. Mesagerul, plin de sudare și de colb, sărea jos de pe cal, și încunjurat de patru sau cinci persane pe cari intrarea sa le atrăseră lângă el, părea că dă amănuntele cari, cu cât eșiau din gura lui, puneau la înmărmurire pe cei ce-l ascultau. Princesa nu putu să’și stăpânască mai mult timp curiositatea, și deschizând ferestra : — Lăsați’l să se suie ! strigă ea. Mesagerul ridică capul, recunoscu pe princesa și se răpeai pe scară. După cinci minute, el era în cameră, plin cu totul de glod, după cum era, cu părul în disordine și cu vocea înăbușită. — Ertați-mă, Alteță,lisă el, că mă presint astfel înaintea vostră în starea în care sunt insă aduc una din acele noutăți care sfărâmă ușile numai cât pronunțindu’o . Vayres a capitulat ! Princesa făcu o săritură înapoi. Clara lăsă să’i cadă manile în jos cu descurajare. Lenet, care intrase după mesager, păli. Cinci sau șase alte persone cari, uitând o secundă respectul cuvenit prințesei, se grămădise în cameră, rămaseră înmărmurite. — Domnule Ravailly, Zisă Lenet, căci mesagerul nu era altul decât căpitanul nostru din Navailles, repetați încă odată cea ce-ați spus, căci îmi vine cu greu a vă crede. — Iată repet, domnule . Vayres a capitulat! — Capitulat! reluă prințesa, dar ajutorul ce d-vostră ’i duceați ? — A sosit prea tărziu, domnă ! chiar în minutul când soseam noi Richon se preda. — Richon se preda ! strigă domna Princesă, lașul! Acestă exclamațiune a princesei făcu să tracă un nor prin vinele tuturor asistenților; cu tote acestea rămaseră cu toții muți, afară de Senet. — Domnă, Z*să el cu asprime și fără a menaja de loc orgoliul domnei de Condé, nu uitați că onerea omenilor este in vorbele prinților, după cum viața lor este in mâna lui D-Zeu. Nu numiți laș pe cel mai brav dintre servitorii voștrii, căci prin asta faceți ca mâne, cei mai fideli să vă părăsască văzând cum tratați pe semenii lor, și atunci veți rămânea singură, blestemată și perdută. — Domnule ! Zisă princesa. — Domnă, reluă Lenet, repet Alteței Vostre că Richon nu’i de loc un laș, că răspund de el corp pentru corp, și că, dacă a capitulat, desigur c’a făcut’o pentru că nu putea face altfel. Princesa, palidă de mânie, era să arunce in fața lui Lenet vr’o una din estravaganțile sale aristocratice ; însă, la vederea tuturor acelor figuri cari se întorceau despre ea, a acelor ochi cari se fereau de ai ei, de Lenet care sta cu capul în sus, de Ravailly ce sta cu capul plecat, ea înțelesă că un adevăr va fi perdută dacă va stărui in acest sistem fatal. Ea chemă dar in ajutorul ei un argument obicinuit. — Nefericită prințesă ce sunt, zisă ea, totul dar mă părăsește, norocul și omenii! Ah! copilul meu, sermanul meu copil, vei fi și tu perdut ca și tatăl tău. Acest țipet de desperare al femeei, elanul durerei materne, are tot fauna un echou în inimi. Acestă comedie, care deja reușisă de mai multe ori princesei, produs, și de astă dată efectul seu. in acest timp Lenet rugasă pe Ravailly a’i repeta tot cea ce putu să afla asupra capitulărei de la Vayres. — Ah ! știam eu bine ! strigă el după o secundă. —■ Și ce știați d-vostră ? întrebă prințesa. — Că Richon nu era de loc un laș, D0mnă. — Și cum știți d vostră asta? — Pentru că el a susținut lupta două zile și două nopți, pentru că el ar fi preferat să motră sub ruinele fortului său, dacă o companie de recruți nu s’ar fi revoltat, după cum se vede, și nu’l-ar fi silit să capituleze. — Trebuia mai de grabă să moră, domnule, decât să se predea, Zisă prințesa. — Ei! Domnă, dar móre cineva când vrea ? Zisă Lenei, dar cel puțin, adaugă el întorcându-se cătră Ravailly, îi prisonier cu garanție, așa sper. — Mă tem câ’i fară garanție, răspunsă Ravailly. Mi s’a spus că un locotenent din garnisonă a tratat predarea, astfel că se pare forte bine să fie orecare trădare la mijloc, și că in loc să’și fi făcut condițiunile sale Richon să nu fi fost predat! — Da, da! strigă Lenei, tradat, predat, tocmai așa’i, eu cunosc pe Richon, și’l știu incapabil, nu voi Z ce de o lașitate, ci de o slăbăciune. O ! Demnă, urmă Lenei adresându-se către prințesa, tractat, predat, auziți d-vostră ? Iute, iute, să ne ocupăm de el. Un tratat făcut de-un locotenent, domnule Ravailly ? Desigur e vr’o mare nefericire asupra capului sărmanului Richon. Scriți iute, Domnă, scriți, vă rog. — Eu! Zisă cu asprime princesa, eu, să scriu ! și pentru ce ? — Dar pentru a’l scapa, Dómna. — Bah! Zisă princesa, când cineva predă o cetate își ea precauțiunile sale. — Dar nu înțălegeți de loc că el n’a predat’o, Dómna, nu auziți de loc cea ce spune căpitanul, că el a fost tradat, vândut póte, că n’a tratat el ci un locotenent ? — Ce voiți dar să’i facă, lui Richon ? întrebă princesa. — Ce’i vor face ? Dar uitați d-vostră Dómno, cu ajutorul cărui vicleșug s’a introdus el in Vayres ? că noi am ușat în privința sa de o împuternicire a domnului d’Epernon ? că el s’a luptat contra unei armate regale comandată de regina și de regile în persona ? că Richon este cel întâi care a ridicat stegul rebeliunei ? că in fine, vor voi să facă un exemplu ? Ah! Domnă, în numele cerului, scriți domnului de La Meilleraie, trimetiți un mesager, un parlamentar. — Și ce misiune vom da acelui mesager, acelui parlamentar ? — Acea de a împedica cu orice preț mórtea unui brav căpitan, căci dacă d-vostră nu vă veți