Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-10-24 / nr. 121
Anul al Xll-lea No. 121. IASSI 1ilercuri 24 Oct. (5 Nov.) I984 PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNOIURILOR ÎN IASSI, pe an, 24 Fr — pe semestru 12 pe trimestru 6 Fr. ÎN DISTRICTE, pe an, 2S Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE...................................................40 Fr — INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . fie Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc............................ Anunciuri : Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 bWJH IVI*. 20 CURIERUL (TH. BALASS AN) FAPTA INTERESELOR GENERAM Apare Duminica, Mercurea și Vinerea CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE : Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Doznnu Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 31, Passage Verdeau, Paris.— Pentru AUSTRIA și GP’RMANTA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wieu. Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien.— Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.— Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street. Londra, F. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win JWr. 20 bani* • Oct. ~ ' 7 1 — === J Nov: 4q 21 Duminică Cuviosul italian cel mare 2 Duminică Trepassos 6- 41 4 4a 22 Luni Părintele Averkie 3 Luni S. Marcel 6-43 4 4 23 Marți Apostolul Iacob fratele Domnului La 21 Octombre 10 ore din nopte, La 4 Marți S. Carlos B. 6-44 4 24 Mercuri Marele Martir Areta „ .. . . . . . . . 5 Mercuri S. Zacharie 6- 45 4 25 Joi Sfinții Marinanți Martiriena plină, cu nor, vânt și apoi bine,. 6 joi S. Leonard 6- 46 4-44 26 Vineri ( j ) ST. Marele STrait. Dhults» 7 Vineri S. Florent 6-48 " 27 Sunbatu f Sf. Dem. Basarabov sf. m. Nestor ^ Samfar* Savitois Relig. _______________• • | • ----------------------------------- ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ --—............................................................■ "« A apăRut de aub presă: LEGEA ELEITOKANA Publicată in Monitorul oficial No. 52 din 9 Iunie 1884. Și Articolele revizuite din Conistituțiune (după edițiunea oficială), se află de vânzare la Tipografia nóstra cu prețul de 50 bani broșura. ______________________________________________________________Oa. 1 ean. cLarul 1 »eptă m. anei________________________________________________ _____________ STIL VECHIO_______y ] u A. | PATRONUL 1 1LEI TIMPUL DIN SEPTAMANA j rL NOU | DI ÜA________|__ PATRONUL U 1 LEI______________RĂ». Son.r. 1 Apnntl Soare A CANDIDAȚII Partidului Liberal-Național la viitoarele alegeri parlamentare. LA CAMERĂ Colegiuvil I Vasile Pogor Const. C. Cerchez Ștefan Șendrea Iacob Negruzzi Colegiul a.1 21ea Dimitrie Tăcu C. D. Dimitrescu I. Ianov C. Lepadatu I. Melic Gh. Crupenschi Colegiil a.1 3-lea Petru Verussi LA SENAT Coleg îULI I Principele Gr. M. Sturaz Leon Negruzzi Colegiuil al 2-lea loan Manu Gheorghe Tăcu C. Climescu IAȘI, 23 Octombre 1884 Proiect pentru înființarea unui mare institut financiar special în România. Cine a avut ocasiune a călători în străinătate și a visita acele țări unde agricultura se află pe trepta cea mai înaltă de perfecțiune, se va fi convins desigur de avantajele necalculate ce se pot obține dintr’o cultură îngrijită și rațională a pământului. Belgia, Francia, Germania, Austria sunt exemple vorbitore că un pämânt bine cultivat produce o robă înzecită, dacă nu chiar însoțită. Aruncăndu-ne înse privirile asupra stărei în care se află agricultura la noi, trebuie să ne întristăm și să ne îngrozim chiar gândindu-ne la desastrele ce ne pot surprinde în timpul cel mai scurt, dacă nu ne vom sili de a găsi cât mai curând mijlocele pentru înlăturarea unui pericol care ne amenință. Se scie că România este o țară eroinamente agricolă. Productele pământului formeză avuția ei principală. Dacă înse nu’i vom acorda o îngrijire deosebită și’l vom lasa în starea de cultură primitivă de pănă acum, consecinți funeste nu vor întârzia de a ne deștepta din apatia de care suntem cuprinși, într’un mod forte simțitor. Pentru ca acestă deșteptare să nu fie prea tardivă, ar fi bine ca să ne gândim cu o oră mai înainte la mijlolacele de îndreptare. Pressa este datore a da semnalul de alarmă și guvernul în unire cu barbați capabili să chibzuiasca modul cel mai nemerit cum s’ar putea evita un pericol iminent. Noi din parte-ne ne-am îndeplinit datoria în privința acesta, semnalând răul și facând apel la toți acei cari se interesază de prosperitatea țetei, ca se bine-voiasca a veni in ajutorul nostru prin răspăndirea unor opiniuni cari ar avea de țintă principală de a arata chipurile cele mai nemerite cum s'ar putea introduce cutare sau cutare îmbunătățire, cum s’ar putea împedica și înlătura cutare sau cutare inconvenient. Domnul Ci H. Kepler, economistul nostru național din Iași a respuns la apelul nostru trimițendune sub titlul de mai sus un articol, căruia ne grăbim a da locul în pagina întâia a ziarului nostru. Iată cum se esprimă autorul: „Pănă în zilele nostre, prosperitatea și avuția publică a României sunt strîns legate de exportațiunea recoltelor nostre. Față cu perspectiva îngrozitore care se deschide pentru agricultura română, ar trebui a se pune pe agricultorii noștri, atât proprietarii cât și posesori, în stare de a-și procura mijlocele necesare spre a putea introduce în cultivarea pământurilor lor perfecționările agricole introduse, admise și recunoscute de utile de agronomii din lumea întregă. Cultivatorii noștri trebuie se pnfite de invențiunile și experiențele altora, și trebuie se studieze maniera de a produce, întrebuințată de alții, pentru a putea lupta în contra concurenței țărilor de peste Ocean. România pănă acum trăiește numai din agricultură. Dacă piețele europene vor fi închise productelor ei din causa concurenței americane, ce se devină ea ? Cultivatorii noștri trebuie să se îngrijească a perfecționa productele lor și să caute a desvolta cât se pate industria agricolă. Serviciile ce ar putea aduce în acestă privință înființarea unui institut financiar special agricol ar fi incalculabile, atât pentru agricultura nostră întregă cât și pentru viitorul țarei nostre. Acestă instituțiune specială financiară agricolă ar trebui fondată cu concursul capacităților financiare și agricole, indigene și străine, de omeni versați în maniarea și tratarea chestiunelor financiare și agricole celor mai naste și spinase. Operațiunile ar trebui să consiste în : 1. A procura capitaluri agriculturei și industrielor ce depind de dânsa; 2. A face tot felul de operațiuni menite a provoca defrișarea, irrigațiunea, dramagiul, și ori-ce alte moauri spre ameliorarea pământului; B. A comandita industrieli ce decurg din agricultură. 4. A face avansuri: a) pe arenei, b) pe cumpărături de vite, c) pe cumpărături de material agricol, d) pe recolte în magazie, c) pe tote celelalte producte ale solului întrucătrț sunt supuse deteriorării. 5. A deschide credite pe gajuri. 6. A deschide compturi de șocuri și compturi curente.“ TELEGRAME . Berlin, 1 Noemv. Deschiderea conferenței pentru chestia Congolui va avea probabil loc pe la 15 curent. Boma, 1 Noemv. Ieri a fost în totă Italia 14 morți de holeră din care 4 in provinția Neapole. Berlin, 2 Noemv. Unul din cei mai mari bancheri din Berlin Warschauer, a murit astăzi. Berlin, 2 Noemv. Alegerile tote sunt cunoscute afară din 9 circumscripții care par să deie 100 de balotaje, 63 conservatori in loc de 5B ca în Reichstagul precedent, 22 membri ai partidului imperiului in loc de 24, 42 naționali liberali in loc de 45, 27 liberali in loc de 100, 89 membri ai centrului in loc de 106, 2 ai partidului poporului in loc de 9, 9 socialiști in loc de 1B, 16 polonezi in loc de 18, 14 Alzacieni și 4 membri ai partidului guelf in loc de 6. Paris, 2 Noemy. Știrea despre o mijlocire engleză intre Franța și China este contestată. Paris. 2 Noeme. Prin cercurile politice și financiare ale Parisului, se comentează intr’un mod forte viu, un articol din „Neue Freie Presse“ relativ la sechestrarea liniilor otomane și in care procedările forței să consideră ca putând face să se ivească dificultăți intre guvernul Austriac și guvernul Turcesc, Berlin, 2 Noeme. Rezultatul oficial al alegerilor este acum pe deplin cunoscut. Sunt: 69 conservatori, 95 ai partidului centru, 24 ai partidului imperiului, 35 naționali-liberali, B1 liberali, 9 socialiști, 16 polonezi, 2 partidul poporului, 14 alsacieni, 5 partidul guelf și 97 balotaje. Turnul Noemv. Regele și regina Italiei au sosit astă țară aice. Majestațile Lor vin să asiste la serbarea inchiderei exposițiunei. Poporul a făcut o primire entusiastă suveranilor. Londra, 3 Noemy. Ziarul „Times“ anunță că Redivul a adresat Sâmbătă Reginei Victoria o telegramă anunțând că Kartumul a câzut in puterea mahdiului și că Gordon se află prizonier. El adauge că faptul este confirmat prin o nouă depeșă cu data de er. Celelalte ziare publică asupra afacerilor din Sudan informațiuni contradictorii. Paris, 3 Noemy. Er a fost la 0ran trei morți de holeră și unul la Ypport. FOILETON A. BELLOT. MEDICUL DE ALIENAȚI Roman tradus de Cl. IV. Mt. • (Urmare). „Damna mea, n’am făcut alta decât mi-am îndeplinit datoria într’un mod modest, respinse el cu o voce puțin tremurândă—consecința alterațiunei sale interne. „Și când mă voiu putea considera ca restabilită, d-le doctor ?* întrebă Jeanna în urma unui examen medical îndelungat, făcut de Georges Vernier cu papacienta sa. la vreo trei zile aproximativ”. «încă trei zile se mai aștept pănă ce voiu putea revedea pe fiica mea ?* «Bine, pentru ce n’ar putea veni însă fiica pănă aici ?“ întrebă soțul. Auzind Georges acesta propunere a bancherului, simți el că i se bate cumplit inima.—Venind juna tată la Melun, desigur că erau să se risipiască tóte dubiile sale, fără ca să fi contribuit câtuși de puțin pentru acesta. O singură privire trebuia să fie suficientă, gândi el, ca să’l convingă în fine daca adorata lui este în adevăr fiica acestei străine cu fața simpatică, pe care nu cuteza s’o întrebe de numele ei. «Dacă doctorul nostru nu se teme ca bucuria să’ți strice, draga mea, voiu pleca mâne la Paris cu cel d’ântăiu tren și voiu aduce cu mine pe copila nostră”. »Eu din parte’mi cred că bucuria este unul din medicamentele cele mai puternice pentru reconvalescenți», se grăbi a respunde Georges «Deocamdată însă vă părăsesc spre a vă trimite o ceșcă de bulion, pe care trebuie s’o sorbi, de sona mea, și soțului d-v0stră ași recomanda asemenea un repaos de câteva ore. M’am convins că are trebuință de liniște.* „El va urma sfatului d-tale d-le doctor, îți garantez în privința acesta.” Georges se afundă în gândiri profunde după ce părăsi otelul. Dacă luna fată ar fi în adevăr fiica pacientei sale—așa gândia el—nu exista în cazul acesta un fel de legătură între dânsul și dânsa, și n’ar fi ea—n’ar trebui ea să’i fie recunoscătóre pentru scaparea de la morte a mamei ei, și acesta recunoscință n’ar trebui ea să se prefacă în------Cu asemenea speculațiuni de natură plăcută, cutrierase Georges Vernier stradele orașului fără scop și fără țel. Sonul unui orologiu apropiat îl deșteptă însă din visurile sale; el se uită acum în jurul său, cunoscu unde se afla, și nu merse acasă, precum avuse intențiunea de la început, ci la vr’o câțiva pacienți cari’l așteptau. Pe când doctorul își îndeplineste datorințile sale, ne vom întorce puțin la cuartetul pe care l’a lasat dejunând sub o grupă de castani. Dejunul se finise. Se acordase pe deplin oaore bucătăriei otelului. Ochii strălucesc, rîsete voie se resună, se aud glume mai fine și mai ordinare, și vocile sună deja forte subțiri și acute. Fabrice Leclere este singurul din societate, cares nu se află în stare de veselie, și care și-a pastrat liniștea și prudența cea obicinuită. Câteodată se silesce el a nu remânea în urma celorlalți în privința veseliei și glumelor sălbatece, dar cine-l observă cu atențiune, vede în curând privirile lui sinistre și neliniscite, pe cari le aruncă din timp în timp asupra mesei, ce are aprope asemănarea unui câmp de bătaie, cu gărăjile resturnate, cu farfuriile deșertate și cu petele de vin roșu care se repetă pe fața de masă. Adela de Civrac își aduse în fine aminte că se promisese ei și amicei sale o preumblare cu luntrea pe rîul Seina: «Cu luntrea !“ esclami, sau mai bine zbieră Landilly silindu-se pentru a treia oră în zadar d’a aprinde țigara sa. «Eu voiu vâsli.” «Mai ântăiu încerca te a te văsli însuși, ceia ce mi se pare că’ți va cădea cam greu, fiindcă ai încărcat cam strâmb nava,” îi țlise Matilda. «Te-ași pofti, Pascal, să nu faci nici o prostie în timp ce ne vom afla pe apă, căci precum sciți prea bine, eu nu pot înota de foc.” «Fii linișcită.” $ise Fabrice. «Nici mie nu’mi inspiră amicul Pascal încrederea necesară,—mai bine vom tocmi un vâslaș de profesiune.” «Atunci înainte ! Să mergem !« «La ce oră voiți să se serviască prânzul?” întrebă domna Loriol petrecând pe musafirii săi. „La șapte ore!» se grăbi a respunde Adélla. „Dar să nu se cruțe cumva piperul la maioneza de raci. Ea trebuie să ardă în gură ca o vapaie infernală." «O vapaie care se va stinge desigur prin acele opt butulii de vin de Champagne într’un mod forte plăcut, pe cari’mi permit a se oferi la prânz,” gase domna Loriol. «La șapte ore totul va fi gata.” O salvă de bucurie resună la aceste cuvinte și apoi să îndreptară amăndouă perechile spre rîul care curgea în apropiere. De abia trecuseră peste pod, zăriră un placat, lipit pe un arbore, pe care se puteau ceti urmatorele cuvinte : «Văduva Gallet dă cu chirie luntre și caice pentru preumblări pe fluviu.” «Aci este limanul dorit!“ esclamă Matilda, care alergă la moment pe un delișor, puse mânile la gură în forma unui tub acustic strigând din totă puterea plămânilor ei: „Hei! Hei! Luntraș sau luntrașă ! Văduv sau văduvă ! Curând o luntre !“ «Te rog modereza-te puțin, Matildă !” Ilise Fabrice, care o ascultase cu mânie. Gândește-te că nu ne aflăm aici la Bougival, și că aici nu’ți poți permite tóte. Nu’mi place se atrag atențiunea asupra nostru. Acei din localitate trebuie să credă că suntem nisce lucrători de la fabrică, cari vor să petreca în totă libertatea!” «Lasă-mă în pace!“ respunse Matilda, «din purtări aristocrate nu folosim nimic. Cu cât mai mare solemnitatea, cu atât mai ariclesc petrecerea! Acesta este principiul meu!” Fabrice îi aruncă acum numai o privire severă și ea schimbă imediat tonul. «Te poftesc, nu mai face o față ca a unui predicator de Duminică, puișorul meu ! Du-te dor singur și comandază o luntre, pănă atunci voiu fi linișcită și blândă ca o turturică. Fabrice se duse spre o colibă forte mică și primitivă de’naintea ușei căria ședea o femeie bătrână și împletea. Era văduva Gallei în persona. «Doresc să iau cu chirie o luntre, mamă,” flise el, apropiindu-se cu’n salut politicos, «spre a face o călătorie pe fluviu, cu ajutorul unui văslaș se’nțelege, pe care nu’l vei procura asemenea. «Desigur, prințul meu”, respinse ea, se sculă de pe bănculiță și strigă cu voce tare;