Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)
1885-10-18 / nr. 112
Anul al Xlll-lea No. III. IASSI Miercuri 16 (28 Octombrie.) 1885. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul • 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu Be primesc......................... anunciuri : Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. WJ JMtr. 20 bani. 13 Duminică 14 Luni 15 Marți 16 Mereuri 17 Joi 18 Vineri 19 ____ Sâmbătă CURIERUL (TH. BALASSAN) EDAEA INTERESELOR GENERALE O a 1 PATRONUL PILE Martirii Carp și Papii Itl Cuvioasa Paraschiva in Iașii Martirul Luchian preotul Martirul Longin sutașul Profetul Osie Apost. Luca Evanghelistul Prof. Ion și Martirul Uar STIL NOU I PIUA IIVS*UL DIN SEPTAMANA La 12 Octombrie la 8 ore sara, Lumină plină cu frig, brumă grasa, pe aiurea zăpadă, apoi semn și bine. Oct. 25 Duminică Chrisant 26 Luni Amand, Dimitrie 27 Marți Frumentie 28 Mercuri Simeon și Iuda 29 Joi Narcisă 30 Vineri Claudiu 31 Sâmbătă Volgang Avtzi^ CONRESPONDENȚI Î N STRÉINATATE : Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis. Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette. 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter . C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un JVr. 20 bani. La Dragoman chiar s’au concentrat trupe bulgare, spre a ține pept Ser• - - - ■ *.....— Serbii a ales însă calea cea mai scurtă pe care dificultăți nu pot întâmpina, de vreme ce p’acolo bulgare nu sunt, și au făcut un trupe act de ostilitate prin ocuparea vămei bulgare de lângă Tin. Dacă spirea este exactă, evenimente grave nu pot întârzia. uct. up. dar și 1 Septstm. an. PATEOND ÜSDI Rău. Soar. Apusul Soare 6 -29 4 -59 6 -30 4-69 6-32 4-57 6-33 4-55 6-34 4-54 6-36 4-53 6-38__________4-51 | * * * IASSI, 15 Octombrie 1885. HEZROVUL Eri și alaltăeri circulară cu mult vitet și nu cu puțină surprindere veștile aduse de telegraf de la fruntaria Serbiei,—prin cari se anunța pășirea hotarului de câtre armatele Regelui Milan, și intrarea lor în Bulgaria. f ® Veștile aceste mai adăugeau că oștea bulgară, îndată după ce primi informațiuni despre agresiunea operată, porni întru întimpinarea inamicului. Nu mai remăne îndoială, că într’un asemene caz ciocnirea militară devine neînlaturată, și resboiul prin urmare trebuie să sbucneasca, cu tot alaiul seu îngrozitor. Orientul e deja gata tot să sbucneasca, de mai multe luni,— ca să nu zicem de ani întregi. In acest moment aprinderea unui fitil, ca cel ce ni’l închipuim în hărțuiala ce va trebui să urmeze între Serbia și Bulgaria, e lucrul cel mai primejdios ce ne putem închipui. Deși nimic nu ne face să credem ca flăcările de pe granița bulgăreascăserbească să amenințe numai de cât a Be lăui pe tota peninsula, totuși când vedem producânduse lucruri atât de neașteptate, atât de oltrașe, ca resboiul din sîrbi și bulgari,—două națiuni ce se credeau până mai ferb ieri mai mult decât surori chhar,— fruntea trebuie să oi se posomărască cu drept cuvânt, și fară voie ne întorcem gândirile la propria nóstra spinare. Vom putea noi trăi în pace, și liniștiți în cazul unei incaerări generale?—ori fatalitatea, vrute-nevrute, ne va împinge și pe noi in pojarul cotropitor și devastator? I înaintea acestor întrebări, nu știm cine ar fi în stare să respundă într’un mod sau altul; oricer râHptmst de altmintrelea, nu pate fi de cât evaziv, decât o simplă supozițiune, și atâta tot. Remâne numai ca steaua vecinie protectare a acestei țeriștire a nostra să continue a luci și in viitor ca și în trecut, și să ne dee speranță de a zice cu poetul: Românul nu pieră ! De la ómenii noștri de stat, până atunci, in acest ceas de grea cumpănă, se cere ochiul cel mai neadormit și iscusința cea mai ageră, pentru a ști să conducă cârma țerei, într’u cât va fi cu putință, la rezultate norocite. Nu ne îndoim că in fiece inimă de român trăește iubirea de patrie cea mai nemărginită—ceia ce o dorim este: acțiunea și iscusința. Delegațiunile Austro-Maghiare. Sesiunea delegațiunilor austro-maghiare a început la Viena. Cele două adunări ce represintă, în vîrful organizațiunei politice așa de complexe și așa de gingașe a imperiului, cele două jumătăți ale monarhiei, s-au constituit. Se pate observa că delegațiunea Cisleitană a făcut o parte in biuroul său elementului liberal chemând la vice-președinți pe cavalerul Șlumețky, unul din capii cei mai distinși ai opozițunei din stînga. Delegațiunea Transleitană, numind ca de obiceiu la președinți pe primatul regatului Sfintului Ștefan, cardinalul Haynald, a vroit de asemenea să dee o probă de nouă încredere primului-ministru, căruia Ungaria a celebrat mai dăunăzi a zecea aniversară de la venirea sa la putere, alegând de vice-președinte, pe fratele său Luis Tisza. Fie zi, în treacăt, iar uuiaia, a aprape egală, a ministeriului Tisza, e un fenomen important și care onorează practica regimului parlamentar în regatul maghiar. Franța și chiar clasica moghieză, unde al doilea Pitt a ținut șaptesprezece ani puterea,n’au fost în timpii din urmă așa de norocite ca statul maghiar. Ziarul „Le Temps“, de la care împrumutăm aceste considerații, zice că pe când, de cealaltă parte a Manșei, adică la Londra, pare a se fi introdus obiceiul de a face să coincideze durata unui minister cu cea a corpurilor legiuitore, pe malurile Dunărei din contra, corpurile legiuitore se nasc, trăesc, și mor, fără ca șeful conductor al guvernămîntului să se clintească de la locul seu. Germania pare la prima vedere să poti să se laude cu o stabilitate ministerială mai mare încă, dar, pe lângă că existența principelui de Bismarck este sustrasă aprope de un sfert de secol de când prezidează la destinatele țerei sale, de la hazardurile și riscurile regimului parlamentar, evoluțiunile numerase îndeplinite de cancelar în politica sa interioră asemănat pământul statului sau cu lumile a differite guvernămînte ce sau succedat în decursul ultimilor timpuri. In delegațiunile austro-ungare, pe lângă lucrările de rutină obicinuite, ca să se producă în curând negreșit, discuțiunea arzetorei chestiuni, acum la ordinea zilei, a Orientului, cum și asupra politicei Austriei și a alianței imperiilor, în chestiunea bulgară. Declarațiunile evazive, deja făcute de Tisza în parlamentul ungar, nu lămuresc mai de fel situațiunea, pentru bunul resonămint, m greșit, că nici primul-ministru din Buda Pesta nu știe cu siguranță calea bătută ce vor trebui să o iee în încurcata chestiune a Doileanului.--Daci lumea așteapta v?i o vie curiositate explicațiuni ulteriore, ceva mai largi decât precedentele, și cari, în delegațiunile ce ș’au deschis acum sesiunea lor, ar putea lua o desvâlire mai mare. Lucrul mai important ce se așteptă de întreaga lume politică, dela declarațiunile guvernanților vienezi pesteni, e relațiunile imperiului reșigat față cu vecina Serbie, care dela tratatul de Berlin, și constituirea în regat, au scapat precum de ori-ce influență ce o îndura pănă atunci din partea protectorei Rusie. Serbia astăzi nu mai depinde intru nimica de imensul imperiu nordic, și după cum se obicinuiește în limbagiul diplomatic, ea s-a făcut clienta Austriei. Austria dar este în pozițiune astăzi a arunca justa lumină asupra întunecosei chestiuni ce dospește astăzi în peninsula Balcanică, și care, după cum vedem că ne spun știrile cele mai nouă, a început a intra într’o fază de acțiune cu totul îngrijitore. Așadar, nu fără o importanță relativă destul de semnificativă, vor fi privite de tote țerile interesate, discuțiunile ce urmeza a se succeda în delegațiunile amintite. * * * Pentru complectarea informațiunei, cam grăbite ce ni-o aduse telegraful și de care ne ocupăm în primul articol intitulat: Resboiul, reproducem următorele, din Românul 11 de azi: Trupele sârbesci au făcut o mișcare spre Bulgaria și au ocupat postul vamal, care e față de Trn. După soirile ce erau pănă acum, acesta mișcare e neașteptată, de vreme ce mișcările de pănă astăzi ale Serbilor făceau să se credă ca ei vor trece spre Dragoman, pe drumul de la Niș la Sofia. TELEGRAME Paris 24 Oct. Știrea răspândită de orecare țiiare care z ie că ministerul a examinat chestiunea expulsiunei eventuale a principilor de Orleans, e cu sită de temei. Cameni 24 Oct. Prințul Albert al Prusiei primind deputațiunea Brunsvicului a declarat că primește într’un mod definitiv demnitatea de regent. După ce membrii deputațiunei fură presentați principesei, s’a dat un dejun la Palat in onorea deputațiunei. Viena 24 Oct. Baronul Hofmann intendent general al tetrelor curții a murit. Constantinopoli 25 Oct. Convențiunea anglo-turcescă privitore la Egipt s’a semnat eri. E un aranjament preliminar care are de scop să asigure liniștea in Egipet, și care nu vatămă nici un interes nici susceptibilitățile vreunei puteri. Punctele principale ale Convențiunei sunt: 1. Trimiterea unui comisar englez și a unui comisar turc pentru a face o anchetă asupra situațiunei Egiptului. 2. Reorganizarea administrativă, judiciară, funciară și militară a țării. 3. Pacificarea Sudanului. 4. Evacuarea Egiptului de către Englitera, îndată ce administrațiunea interioară a țării va fi reluat cursul ei normal. Constantinopoli 24 Oct. Sir Drumond Wolf a obținut in fine o iradea sancționând convențiunea anglo-turcă pe baza trimiterei in Egipet a unui comisar englez sau un comisar turc, dar sir Wolf refusă de a primi disposițiunile ei, fiind FOILETON A. BELOT. 15 ZUGRUMATORII DIN PARIS ROMAN CONTIMPORAN. Traducere din limba germană de Dr. IscT. IB. (Urmare): «Mie personal nu’mi póte face nime un reproș.* Zise el cu o moderațiune seriosă, «eu am ocupat postul meu ca comptabil și casier ca cea mai mare fidelitate—* „Și erai totodată sfătuitorul și mâna dreptă a șefului d-tale.* «N’am fost niciodată sfătuitorul lui; domnul Durand nu era omul, care se sfătuia cu inferiorii sei, și cu tote că sciam prea bine cât de repede va cădea casa nosstră și ce resultat funest va avea, totuși nu posedam puterea de a opri căderea bilei rulante.* Contele Beaumont făcu un gest disprețuitor din umeri. «Acestea sunt numai nisce fraze banale,* replică el, «oricât de bine de ar fi studiate, ele nu sunt in stare să mă abată câtuși de puțin de la opiniunea mea. Acum doresc să se ii numai la ce mă mai, pot aștepta întrucât mă privesce personal.* Comptabilul își recâștigase deplina sa contenență, cu tóte că tremurul buzelor sale denota o alterațiune oprimată cu multă putere sufletască«Eu nu vă pot da lămuriri exacte în privința acesta,* țlise el, «căci dv. nu sunteți creditorul casei nóstre.» «Nu sunt creditor?" «Nu, dv. sunteți creditorul fabricei de zahar a societăței.» «Acesta societate miserabilă s’a declarat astă dimineță de falită, replică contele, acoperindu-și fața sa cu o roșâță înflăcărată de mânie : «tostă întreprinderea era putredă din capul locului, și acționarii au perdut toți de laolaltă capitalurile lor. Se scie că aceste capitaluri s’au strecurat în buzunarele fondatorilor și ale consiliului de administrațiune—* «In cazul acesta trebuie ca acționarii să pretindă a fi dispăgubiți de la fondatori," îl întrerupse Davernier, «pe noi nu ne mai importă acesta afacere.“ ,D-nul meu! Șeful d tale era fondatorul principal!" continuă contele cu o voce alterată. «Șeful meu a murit și casa lui este falită ! Dv. ați fi trebuit să vindeți acțiunile, atunci ați fi avut câșcig în loc de pagubă. Dacă nu ați făcut acesta, este numai vina dv. și prin urmare nu se pute face nici un reproș casei nóstre." Alfred stetea răzimat de spătarul unui scaun în fața acestor duci barbați; el nu înțelese nici un cuvânt din totă convorbirea acesta; el nu scia nimic, că contele Beaumont era între creditorii părintelui său. El întâlnise deja în salonele exposițiunei de arte pe contele Beaumont și pe fiica lui încântătore, fuse recomandat lor prin un coleg al său, și încă astăzi se desfata el în suvenirea acelui frumos moment, în care petrecuse în apropierea amabilei și inteligentei contese. Și acum trebui să audă că contele numia pe tatăl sau un încelător! «Nu veți bine voi, d-le coate, s’mi explica reproșurile ce le adresați în contra nenorocitului meu părinte?" Iiise el cu o voce tremurândă. «Veți înțelege desigur, că doresc să am informațiuni în privința acesta.Stele «Nu cunosceji încă acesta istorie?“ întrebă conviniciune. «Nu, eu nu m’am interesat de afacerile părintelui meu, el nici nu dorea ca să mă amestec, fiindcă, precum observase domnul Duvernier mai diniara, el voia să pășiască singur pe calea sa și nu asculta de sfatul nimănuia." «înțeleg prea bine," șlise contele Beaumont și în tonul cu care vorbia acum se putea cunosce o ironie severă, «când cineva pășeșce pe căi obscure, nu sufere să fie observat. Ei bine, chestiunea este destul de simplă. Nu stiu dacă vă este cunoscut, că moșia cea frumosa, pe care societatea acționarilor pentru fabricațiunea zahărului a construit fabricele sale, a fost proprietatea mea." «Ia, îmi aduc aminte de minunata grădină, care încunjura castelul—“ ,Ș de care eram mândru," suspină bătrânul domn, al căruia alterațiune se sinicise la acesta suvenire. «Eu ocuiam acolo cu unicul meu copil, eram mulțumit și fericit și nici mă gândiam la ameliorarea posițiunei mele materiale." «Dacă ați voi să mărturisiți adevărul, veți trebui să afirmați că acesta posițiune nu era prea strălucitore," intercală comptabilul. «Eu nu neg de loc acesta. Moșia producea un venit mic; nu scia din ce cauză, însă recoltele se împuținară din an în an și tóte încercările mele de a le ameliora, nu reușiră. In acest timp făcuiu din întîmplare cunoscință cu părintele d-tale, mărturisesc sincer că dl. Durand îmi plăcea din cauza temperamentului său vivace și a activităței sale. Ce voiți, atunci se împuterniciseră frigurile de noi toți, fiecare se silia să devină avut în timpul cel mai scurt și fără multă ostenila, și chiar aristocrația cea mai înaltă nu refuza de a se uni cu barbați financiari din burgezie. Părintele dv. îmi făcu propunerea ca să vând moșia, căci el voia să fondeze o fabrică de zahar, și moșia mea i se părea a fi tocmai potrivită pentru acest scop." «Dv. ați cerut o sută de mii taleri și d-sa v’a dat o sută douăzeci de mii," <Jise comptabilul schimbând cu Alfred o privire semnificativă. «Și acționarilor a vândut-o el cu o sută cincizeci de mii taleri!" respinse contele Beaumont cu vehemență, «Dacă el mi-a oferit mai mult decât pretinsesem, eu puteam să primesc acesta ofertă fără nici un scrupul, și de altmintrelea ar fi fost totul în regulă, dacă numai plata sumei de cumpărătură s’ar fi putut susține de’naintea forului criticei! Douăzeci de mii taleri în numerar și o sută de mii taleri in acțiuni de ale fabricei de zahar!" «Pentru ce ați primit acestă condițiune de plată ?* «Pentru ce ? Pentru că dl. Durand îmi iese în tot cazul fabrica va produce un dividend de cel puțin patrusprezece procente, și că n’ași putea plasa mai bine averea mea. Pentru ce ? Pentru că domnul Durand îmi dăduse siguranța, că ar fi imposibil să perd ceva, căci valorea acțiunilor ar fi acoperită prin proprietate și prin clădirile fabricei. Aceste a-