Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)
1885-12-08 / nr. 132
Anul al Xlll-lea No. 131. IASSI Vineri 6 (18 Dec.) 1885-Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR TASSI, pe an, 21 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. [N DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. SÍRÉIN AT A TE................................. 40 Fr— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE * . . . . 1 FI.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc............................ Xnuncuri : Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Unifi*« 90 bani» CURIERUL (TH. BALASSAN) EORE INTERESELOR GENERALE Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Ar. 9 © bani. 1 Duminică Prof. Naum 558 în. de Christos 13 Duminica ^u.cl.^. ri«531*.l £ 7—294—21 2 Luni Prof. Avacum 460 în. de Christos 14 Luni / Spiridon I ri RÂRĂ íIT—304—21 3 Marți Prof. Safonia 600 »» » La 2 Decembrie la 4 ore sara Păta. 1* Marți / “VV.îxi *y 7—81 4—21 4 Mercur! Martira Varvana . . .„. .. 1 16 Mercur / Adelheid *V 7- 32 4-22 5 Joi t Cuviosul Sava cel sfințit rus intern cu moină, vânt, apoi plac. 17 Joi / Lazar Vv . * / 7_33 4-22 6 Vineri [t] Sf. Ierarh Nicolae ■ 18 Vineri Qratian X A HL- 7-34 4-22 7 Sâmbătă 1 Sf Pilotea (corp. c. ru Airrest 19 Sâmbătă Nemesiu ) ~"7 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE : Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnu Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter , C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. ---------------------------------------------------------------------------------------° a 1 e n ____Septăm a1 » 1 -----------8„„. I a,TM. 8.... k STIL VECHIO ȘI O A ! PATRONUL PILEI 1’IMPOL DIN SEPTAMANA | STIL NOD PI PARII ,^= = g=_ ............................................ ^ ; ^ -------T — Te<£ ... T ’ <SIS? A 7-284-21 Pentru D-nii Abonați Deorece o mare parte dintre d-nii abonați, cari au rămas in urmă cu achitarea abonamentului d-Ior, ni au promis că ne vor plăti fie la Sft. Dumitru, fie la vînzarea productelor, — și acum atît ziua Sf-lui Dumitru, cât și timpul vînzărei productelor fiind trecut deja,—îi rugăm din nou să nu ne deie uitărei,—pentru ca și noi, la rîndul nostru, să nu fim nevoiți a li reclama dreptul nostru in mod nominal rin ziarul nostru. a A. AJWUIWUIU. a tipografia noiatră se află de văndare. TABLOUL GENERAL de recensimentul tinerilor pentru armată după edițiunea oficială. Doritorii sunt fugiți a se adresa pentru comande din oricari județe putănd fi siguri de serviciul cel mai prompt și de prețurile cele mai convenabile. Nicolae G. Naim AFOCAT București, Motel Ilegal. Dr. EMIL MAX BUCUREȘTI Strada Clemenței. »5. Moșia Dărmănești Distr. Neamț, 1 Km. de orașul Piatra. Întindere de 291 fălci arătură, 198 fălci fânaț, 140 fălci sudat, 7 mori, velniță, grajdi de 400 boi, coșere, hambaruri, case de locuit, se arendează. de la 1 April 1887. Lămuriri la Dl. Matei Cantacuzin, Iași strada Codrescu No. 14, sau Vasile Miclescu in Piatra. Această moșie, în întindere totală de 1007 fălci, din care 250 fălci pădure este și de vânzare. IASSI, 5 Decembrie 1885. DIN AFARA. Ministerul liberal spaniol chiămat într-un mod atât de spontaneu prin mortea lui Alfons XII, a inaugurat în totaliui scea noul regim. Până acum nu s’a produs nici o tentativă de desordine. Cabinetul prezidat de domnul Sagasta, în loc să procedeze la nisce măsuri de rigore, se pute gândi a întrebuința măsuri de clemență. O amnestie pentru delictele de presă este deja hotârătă în principiu. Ea era cu atât mai mult impusă, cu cât timpii din urmă ai guvernământului D-lui Canovas au fost marcate prin mai mult de șapte sute de procese intentate în contra organelor opiniunei liberale și a jurisdicțiunei speciale de resortul căria aparțin afacerile de pressa nefiind niciodată distinsă prin indulgența sa, un număr destul de considerabil ispășită în inchisore libertatea limbagiului lor. Se anunță pe lânga acesta că cabinetul liberal studiază chestiunea unei amnestii mai întinse, a cărei termeni s’ar aplica la tote categoriile delictelor pentru cari siguranța publică nu pretinde în mod imperios o represiune severă. Cabinetul Sagasta va avea să se ocupe în curând de alte chestiuni mai dificile. întrunirea viitare a Camerelor o va sili se dea lista reformelor, care, după ce a figurat un timp îndelungat în primul rang ca revendicațiune din partea oposițiunei, trebuie să fie înscrise în primul loc în programa guvernului. De la atitudinea ministerului în acesta privință va depinde și acea a generalului Lopez Dominguez, care este șeful fracțiunei. Acest grup mic nu are o forță numerică în represiana"Yiu" , ț ínsă ea are o situațiune excepționalmente importantă din doin puncte de vedere. Mai ântziu că el este compus principalmente din generali, cari se bucură de orecare încredere în armată, și cari nu au decât numai spada lor care o pot pune în serviciul convecțiunilor sau urelor lor. Pe de altă parte el formeza întru cătva transițiunea între grosul partidului liberal actual, format din fusiunea celor trei grupuri centralist, progresist și monarhist-democrat, și între fracțiunea cea mai moderată a partidului republican, al cărui șef este d. Castellar. De aici se pute explica grăbirea ce a pus și pune guvernul de a căștiga, dacă nu ade rațiunea positivă, cel puțin neutralitatea bine-voitore a generalului Lopez Dominguez. Fiecare simte dincolo de Pyrenes, că la un moment dat, acest splendid june general va avea să jace un rol și mai însemnat decăt acel care l-a jucat unchiul său, defunctul duce De la Torre. Se aștepta asemenea cu orecare anxietate decisiunea pe care el va trebui s’o ia în curând în privința ambasadei de la Paris, pe care guvernul i-o ofere cu persistență. Pe cănd diferitele fracțiuni ale liberalismului dinastic negociază între dănsele un acord fără care ele simt prea bine, că le-ar fugi terenul de sub picióre, discordia a isbucnit în lagărul conservatorilor. Mortea lui Alfons XII și retragerea voluntară a domnului Canovas a dat ocasiune ca să isbucniască aceste diverging. Dl. Canovas nu s’a mulțumit să aibă în favorea sa verdictul opiniunei și suvenirea conduitei analoge observată în asemenea circumstanțe detre străbunii neo-conservatismului pe timpul Isabellei IT. El a convocat partidul său spre a obține de la bănciul ratificațiunea expresă a atitudinei sale patriotice. Ministerul liberal urmeza cu atentiune acestor incidente. El observă s £ cu vigilență demersurile secrete ale j partidelor anticonstituționale, și ajumă j \ cu putere marele decisiuni politice , până după convocarea noilor camere,, pentru alegerea cărora el promite neutralitatea cea mai absolută. 1 * In privința eveniment^0* di*3 Orient ziarul „Le Temps“, primeste următorea corespondență din Sofia cu data din 11 Decembre: „Astăzi, Dl. Tsanos, ministrul afacerilor străine, a adresat represintanților marilor puteri o notă, declarând, că Serbii n’au dat încă nici un respuns la propunerile din urmă ale guvernului bulgar. El este ținut prin urmare se creda, că Serbii nu se gândesc decăt se profite numai de intervențiunea puterilor și mai cu deosebire de declarațiunile făcute de către contele Khevenhüller ca să câștige timp și de a organiza armata lor desorganizată. ■ Se vede chiar proba—urmeza nota bulgară—în propunerile chiar formulate de guvernul sârb. Primul punct al acestor propuneri privitor la durata armistițiului este inadmisibil, fiindcă Serbii $nu numai, că în timpul suspensiunii ostilităților, beligeranții ar putea începe negocieri pentru încheiarea păcei, însă ei nu oferă în privința acesta nici o garanție a guvernului bulgar. Vorbind apoi de linia de demar >care și de stabilirea unei zone neutre, pe care o cere Serbia, domnul Tsanos observă că linia de demarcare " "A chiar din ziua suspensiunei ostilităților, și că s’ar crea noi dificultăți: «Va mai reîncepe astăziiac astă chestiune. Intru cât priveșce propunerea făcută de către Serbi de a evacua districtul Vidinului dacă trupele bulgare se vor retrage de pe teritoriul sârb, ea n’ar putea fi primită, căci situațiunea n’ar fi aceiași pe ambele părți. Se scie, că în urma luptei din 27 Novembre, grosul armatei sârbe era în plină retragere spre Ak-Palanka, și că ea nu se întorsese spre a ocupa posițiunile părăsite de căt de abia a doua zi după ce contele Khevenhüller făcuse declarațiunile sale prințului Alexandru. Tóte aceste considerațiuni—conchide domnul Tsanov—obligă pe guvernul bulgar să respingă propunerile sârbe și militere în același timp în favorea contra-propunerilor formulate de către Bulgaria. Pentru acesta dar prințul Alexandru și guvernul său, consimțind în urma sfatului marilor puteri de a suspenda ostilitățile în momentul când armata bulgară victoriosă era aprope de a respinge pe inamic din districtul Vidinului, sunt pe deplin convinși că aceste puteri, la rândul lor, vor exercita o presiune eficace asupra guvernului la Belgrad, pentru ca acesta să accepteze condițiunile de armistițiu puse de către Bulgaria. TELEGRAME Londra 15 Decembre. Lordul Salisbury va sta în fruntea afacerilor statului pănă când votul Camerei comunelor va pronunța remânerea sau retragerea sa de la putere. Viena 15 Decembre. Comisiunea militară pentru delimitarea Zonei neutre în afacerea Serbo-bulgară s-a hotărât de tote puterile. Kaulbars atașatul militar rus a și plecat astăzi. FOILETON A. BÉLOT. 26 ZUGRUMATORII DIN PARIS f PW TIMPURAN. ■if ----------------i. se nu pate imputa de 1oc. Din partea ta era numai invidie, care—* «La ce vrei ?sé ajungi cu aceste reproșuri?* îl întrerupse domna Dirand cu bruschetă. «Acela care se uită la mine, cu dispreț, nu póte pretinde ca să’l întimpin cu o mină amabilă. Eu nu pot fi fățarnică și pentru acesta dum’am dus în casa lor.* «Ar fi trebuit să se ducă cel puțin Eleonora." «Ar fi trebuit? Care era datoria? Desigur că era să i se închidă ușa de’naintea nasului—“ «Nu crede acesta! Eliza avea trebuință de consolațiune—ínsé Eleonora gândesce din nenorocire ca și tine, ea a clronomisit ura de la tine. Ea nu ve pot ajuta nimic, Eliza va locui de acum înainte la noi, și eu mă aștept de la voi cu siguranță, că veți trata cu politeță și amabilitate pe acesta copilă." Domna Durand încrețise sprîncenile; acastă decisiune neașteptată, care nu corespundea de loc cu opiuiuile și dorințile ei, i se păru forte stranie. «Ne vei scuti de acest necaz," flise ea cu mânie, ți-ai aduce numai nemulțumire în casă," „Nu te altera, Lydia! Depinde numai de la voi ! să evitați acastă nemulțumire.“ «Tu provoci însuși nemulțumirea—* «Eu nu fac alta decât ceia ce-mi dicteză datoria consoiința. Avem destul loc în casa nóstra și de ijlocele necesare nu suntem lipsiți—“ „Dar eu nu voiu încuviința nici odată !» țLise d-naurând cu alterațiunea cea mai mare. «Alfred este ăstul de mare ca să se îngrijească de sora sa! «Alfred nu și-a asigurat încă nici propria sa calcă, artistul nu pute sfărma barierele, el trebuie aștepte și încă atunci trebuie să fie ajutorat." „Tóte acestea sunt speranțe forte frumóse pentru noi!" Ilise domn iu ironie, jucându-se cu mânile tremurând icele bonetei sale, «acum să om hrănim îi opii acestui începător! Nu suntem de loc , facem acesta, ei sunt destul de mari cantreținea singuri. Döca pictorul nu pote »urile sale, să se facă zugrav de case și meseria are un fundament de aur. Și la lecțiuni de musică, sau se primiascâ o guvernantă, așa că nu înțeleg pentru ce alții să lucrăm pentru amenduci. Copii noi asemenea, și daci am muri noi astăzi, ne la nime de dânșii.* Charles Durand tu cu pași mari prin cameră, expresiunea deveni tot mai posomolită și severă, și nu se uita la soția sa, lucra în ochiul său serios. El o lasase să vână la finit, acum se opri de’naintea ei și lătură din fața sa nu denunța că cuvintele lui vreo impresiune asupra sa. «Și cu tote acestea i remâie aș? "ecum am hotărât eu,* rest o Unise și fermitate nealterată. «Sper că’mi vei da dreptate, dacă’ți voiu explica motivele cari mip demná la acesta, ba chiar mă silesc. Nime naste afară de mine, nime altul nu trebuie să lindscă vreodată, și pretind de la tine cad comunicările mele ca cel mai sacru mis «Acesta sună forte !» «Ba de loc, nu ești isteț periculos, însă onerea casei mele prevăzi discrețiunea cea mai mare. In anul triai aiu fără veste de’naintea unui pericol fei Mulți amici comersanți se declarară de ia* îmi datoriau sume considerabile; mărfur posedam un deposit mare scăzuseră un preț din cauza unor conjuncturi nefavorabile și prin urmare nu se puteau vinde la moment. Datoriile nu le puteam incasa și o mulțime de trate, ale căror termine expiraseră, trebuiau să fie plătite.» «Insă despre tote acestea nu auzisem nimic pe atunci!" Ilise domna Durand înspăimântată. «Și pentru ce? Acesta era una din acele poveri, pe cari trebuie să le porte numai comersantul singur Tu nu puteai să’mi ajați, și astfel ți-ai fi stricat numai liniștea. Era încă de ajuns timp spre a te pregăti pentru’o fapt îndeplinit, atunci când ași fi fost perdut ultima speranță. Se mé înțelegi bine, Lydia, în orice caz nu eram să fiu falit, însă ași fi trebuit să suspend plățile mele, creditul meu ar fi fost zdruncinat și o singură dată protestată ar fi condus la deschiderea concursului judiciar. Averea mea ar fi fost suficientă pentru acoperirea datoriilor, însă eu ași fi rămas un cerșitor, ași fi trebuit să încep a lucra din nou cu mânile gele și fără credit, și nu m’ași mai fi putut ridica niciodată." ».Acesta era o situațiune îngrozitore!" „Nu’ți pot descrie ce am suferit în zilele acelea, și dacă mă gândesc incă astă-ți la dânsele, nu înțeleg singur cum am putut suporta atâtea necazuri. Eu mă adresasem la amici bani comerciali, ba chiar și pe la uzurari și amanetari spre a putea face un împrumut; eu li probam că peste câtva timp voiu fi în stare să le restituiesc banii împrumutați, însă nici unul nu voia să’mi ajute, unul dicea că nu are bani în cassă, altul pretindea garanți siguri, în scurt, fiecare inventa o cauză întemeiată în aparență, spre a’m . rugămintea. Abonații aveau să fie pre- Bintate fratele și cassa mea era deșertă, eu nu mai vedeam nici o cale deschisă de’naintea ochilor mei, mă adresai» prin urmare la fratele meu, era cea