Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-07-24 / nr. 82

Stradella 1 August, Consiliul comunal a hotărât ca drapelul orașului să fie în doliu în timp de șase luni. Un monument va fi ridicat in memoria d-lui Depretis ; o piatră comemorativă va fi pusă pe ca­sa lui. Prințul imperial al Germaniei a trimis expresiunea condoleanțelor sale văduvii d-lui Depretis. Miniștrii Afacerilor străine al Franciei și Austro-Ungariei, d. Flourens și Kal­­noky, au trimes condoleanțele lor guver­nului Italian. Berlin 1 August. «Monitorul Imperiu­lui» publică numirea arhiducelui Rudolf ca Mare Cruce a ordinului Casei de Ho­­henzolern. Berlin 1 August. Se anunță din Varșo­via ziarului «Post] că s’a dat ordin ac­­tualminte să se execute într’un termen de 10 d­­e prescripțiunile Ukazului de la 16 "<■ privitóre la îndepărtarea din plaiurile lor, a directorilor, administrato­rilor, și a giranților străini din stabili­mentele industriale ce funcționazâ în țară. Paris 2 August. D-nii Raynal și Pro­ust, martori ai d-lui Jules Ferry, au con­ferit spre țară cu generalul Faverot și d. Dillon martorii generalului Boulanger, pen­tru a regula condițiunile unei întâlniri. Pa­ris 2 August. O nouă întrevedere a martorilor d-lor Jules Ferry și Bou­langer a avut loc diminață. Paris 2 August. O depeșă primită de «La Justice» asigură că prințul de Co­burg a plecat ieri spre Bulgaria , dar o telegramă ce primim din Viena asigură că prințul n’a luat încă o hotărîre defi­nitivă. Borna 2 Iulie. «La Riforma» fice că politica guvernului în­năuntru și în străi­­nătate nu va suferi nici o modificare din causa morții d-lui Depretis. Tote statele știu că politica Italiană este eminamente o politică de pace. Paris 3 August. Comunicarea ce au făcut-o martorii generalului Boulanger fi­arelor, este : declară că se retrag fiind că martorii d-lui Ferry au refuzat să pri­­mască condițiunile de luptă propusă de dânșii. Circulara d-lui Flourens, ministru de externe, constată că sir Wolff și miniștrii turci cu totu promisiunea de a nu încheia nici un aranjament pănă a nu încunoști­­inta mai întfu­ no Pporii. .... --------­tisanii acestuia urmază a ocupa posițiunile influiente. «Post- fice că mortea lui Karcoff nu implică nici un avantagiu nici desavanta­­giu pentru Germania. CRONICA INTERNA In cursul săptămânei trecute, Majestățile Lor au bine-voit a întruni la dejun și prânz, pe d. I. C. Brătianu, președinte al consiliului, pe d-nii miniștri Sturdza, generalul adjutant Radu Mihai și Nacu cu d-na Nacu, pe princi­pele D. Ghica, președinte al Senatului, pe Excelențele Lor d-nii de Coutoury și marchis del Moral, miniștri ai Franciei și Spaniei, pe d. baron Mont de Beaufort Várhegyi, pe d. Marinovitz, însărcinat de afaceri al Serbiei, pe d. general E. Arion, inspector general al artileriei, pe d. C. Boerescu, senator, cu dom­­na, pe d. Gr. Cantacuzino, pe d. dr. C. Can­­tacuzino cu domna, pe d. baron de Macchio, secretar al Legațiunei austro-ungare, pe d. baron Weber d’Ebenhof, atașat pe lângă Le­­gațiunea austro-ungară și pe d. Koumanouch atașat pe lângă Legațiunea Serbiei cu domna, precum și mai multe alte persone de distinc­­țiune in Sinaia. M. S. Regele a primit din partea M. S. Regelui Christian IX al Danemarcei o scrisore, prin care’I notifică că A. S R. Principesa Maria, soția fiului Leu A. S. R. Principelui Valdemar, a dat naștere unui principe. «Monitorul oficial» de Duminică pu­blică decretul regal prin care se acordă d­lui C. Nacu, ministru secretar de Stat la departamentul de finance, un concediu de 45 file, cu începere de la 21 Iulie a. c., pentru a merge la băi in străinătate. D. P. S. Aurelian, ministru secretar de Stat la departamentul lucrărilor publice, este însărcinat cu interimul ministerului de finance pănă la íntorcerea titularului. D. ministru V. Gheorghian a părăsit Capitala cu trenul de Giurgiu pentru a visita, unele păduri ale Statului de pe lin­gă Olt, căutate in regie. D. D. P. Moruzzi, prefectul Capitalei, a plecat Sâmbătă sara la moșia d-sale din jad. Dorohoiu. D. general Cernat, comandantul corpu­lui 2 de armată, obținând un concediu, Pil­­lon« •­­ "A"’' "A * ** CURIERUL TH. BALASSAN. In basa ordinului ca No. 10385 al d­­lui ministru de interne, prefectul de Ro­man a expulzat din țară prin Poteca Ni­­merniceni pe supusul austro Ungar Aba Fuhrmann, în etate de 29 ani și originar din orașul Ciortcov, în Galiția. Expulzatul nu știa de loc românește. Marile manevre se vor face anul acesta intre 20 Septembre și 15 Octombre st. v. vor lua parte 4 corpuri de armată : două vor manevra lângă Craiova și două lângă Focșani. De la 12—18 Iulie s’au născut in Ca­pitală 121 copii și au murit 93 persone. Examenele la scala de veterinărie s’au terminat. Resultatele însă sunt forte pu­țin satisfacőtóre. Din aprópe 60 elevi în­scriși în anul Inter au trecut numai 2 in clasa superiora Cauza ar fi intocmirea condițiunilor de admisibilitate vi­scdlă. Un medic din Rio-de-Janeiro, doctorul Ireire, crede a fi găsit vaccinul friguri­lor galbene. După «Figaro» din Paris, el a vaccinat pănă acum mai multe mii de persone, dintre care numai opt au murit de acea teribilă boală. Baccinul frigurilor galbene se numește cryptococus eoantho­­genitus. Arșița continuă. Termamentul s’a urcat până la 30 grade. Iarba de pe câmpuri s’a uscat necosită. De abia se mai recol­­tează de pe o falie două care de fân. Vitele in mare parte nu mai au hrană. Miriștile și sudaturile nu mai sunt sufi­ciente din care cauză unii din locuitori se ved siliți a da vitelor in ogarele cu pă­pușoi chirciți, de la care nu mai așteptă nimic chiar de ar ploua Productele oilor s’au împuținat și de abia mai dă a patra parte din ceia ce dădeau anii trecuți. O telegramă anunță că in câte­va sate din comitatul Timișului (Banat) a fost o plotie torențială cu furtună și cu grindină, care a făcut farte mari stricăciuni. Ura­ganul a ridicat acoperișurile caselor și turnurile de la două biserici românești și a distrus peste 200 case. Urmând a se da în întreprindere pe un pe­­­­riod de 3 ani și 3 luni, cu începere la 1 plin, acum nu ve fi de­cât baratcela celor cu panorame și duetul asurzitor al marione­telor. Prin târg sar­e puțină vânzolală, unită cu un praf ce te înăbușă. Vineri pe la 5 ore p. m. a dat o bură de ploie, care a mai ră­corit târgul. Din ce in ce târgul ce se face la Sf. Ilie la Fălticeni scade. Cauza e închiderea graniței, apoi tariful ce se face cu drumul de fer, cari nu mai așteptă iarna arecele ca să desfacă marfa, ci atâtea magazii pe la dife­rite fabrici. Un sinucid..— Actorul Poenaru s’a sinucis in noptea de 17 spre 18. Cauza va fi trăda­rea nouei sale logodnice, căci M-me Poenaru, prima sa soție, îi tocise sentimentele pentru a se sinucide din cauza sa. O mirare a cuprins întreg târgul la auzul acestui sinucid. (Românul). un ooourg ar fi plecat spre Bulgaria încă­­ de afară. Cele­l­alte fiare de diminață nu știu încă nimic despre acest fapt. Viena 3 August. Ziarele de sară igno­­reză încă absolut aminte intențiunile prin­țului de Coburg. Pare cu tote acestea că Porta face tot posibilul ca prințul de Co­burg sa nu intre in Bulgaria fără con­­simțimântul prealabil al Puterilor. Belgrad 3 August. M. S. Regina s’a dus la Arangyelovak pentru a lua conce­diu de la regele și de la prințul regal care vor merge la băi in Ungaria. O comisiune de 16 membri a fost în­sărcinată să elaboreze un proiect de cons­­tituțiune. Se desmint povestirile ziarului .Pester Lloyd, asupra unor pretinse negocieri în­tre Serbia și Muntenegru. Berlin 3 August. Germania nu așteptă vreo schimbare in politica rusască din causa morții lui Ratkoff, fiind dat că par­I Ambulanța militară rurală, secțiunea II, stabilită de la 1 Iulie la punctul Guranda în județul Botoșani sub conducerea d-lui doctor Hajnal și a medicului primar al spitalului din Ștefănești dr. Glod, a căutat pănă la 15 iulie peste 1500 bolnavi, cea mai mare parte pelagroși. Ambulanța este bine întocmită, de­și prea aprope de șosea, iar d-nii medici depun tota știința și zelul d-lor în îndeplinirea conștiinciosă a im­portantei și nobilei misiuni ce li s’a în­credințat. La 6 August viitor fiind a se începe marele târg anual în orașul Roman, se face cunoscut că în districtul Roman nu există epizootie, și că vitele și productele brute ce se vor aduce la acel târg tre­­buesc a fi însoțite de bilete în regulă și de certificate de proveniență și de sănă­tate. Contravenienților li se va aplica art. 19 din lege și art. 11 din regulamentul poliției sanitare veterinare. I plă­­, Ro- Tul­­publi­­și 22 ști la­­ muchia generala a regiei monopolurilor Sta­ifului pentru ori­care din plășile județelor mai­­ sus menționate, cât și la depositul de tutunuri , din reședința fie­cărui județ numai pentru plă­­ișile acelui județ. Ofertele se vor primi până lla orele 11 a. m., și anume: in ziua de 21­­ August, pentru plășile județelor Dolj, Ilfov,­­ Iași, Bacău, Tutova, Tulcea și Constanța.­­ Direcția »Monitorului Oficial* și Imprime­­t­riei Statului face cunoscut tuturor că pe vii­tor să nu se mai trimită publicațiuni însoțite de scrisori, căci ca autoritate nu corespunde particular cu nimeni. Ori­ce publicațiune ce i se va trimite de particulari, să fie însoțită de o petițiune purtând timbrul legal. Alt­fel nu o va lua în considerație, nici nu va răs­­punde. Consiliul general de instrucțiune este con­vocat pentru 1 Septembre spre a se ocupa cu următorele cestiuni : 1) Cu studierea programei pentru scala normală de institutori, din nou înființată ; spre acest scop vi se trimite planul de învă­țământ al acestei scoli, elaborat in consiliul permanent. 2) Ași da avisul asupra întrebării, dacă organisarea scalelor rurale cu 6 clase și cu un singur învățător, pote fi folositare acestui învățământ, sau cel puțin aplicabilii ? Dacă n’ar fi mai bine a se reduce aceste scóle la 4 clase primare numai, și nu acest cas cu ce programă ? 3) Cum s’ar putea organisa cursuri de Du­minică pentru școlarii cari au absolvit 4 clase primare rurale? Burse vacante.— Pentru complectarea lo­curilor de bursieri ce au devenit vacante cu începutul anului școlar 1887- 88, in școlele normale primare, se va ține concurs in zilele de la 1—10 Septemvrie in localul fie­cărei școli. Locurile vacante sunt : 1. La școla normală »Carol I* din Bucu­rești, 27. 2. La școla normală »Vasile Lupu* din Iași, 24. 3. La școla normală din Bârlad, 24. 4. La școla normală din Galați, 19. Spre a fi admis la concurs, aspirantul va trebui să îndeplinescă următorele condițiuni : a) Să fie român s­ au naturalisat ; b) Să justifice că e fiu de sătean, născut și crescut într’o comună rurală ; c) Să aibă vârsta de minimum 15 ani și maximum 17 ani împliniți la Septemvre viitor ; d) Să prezinte certificat in regulă de ab­solvirea a 4 clase primare. e) Să aibă actul de vaccină : f) Un act medical doveditor că nu sufere de vre­o infirmitate și că întrunește tote con­dițiunile de sănătate pentru a urma cursurile școalei. Candidatul admis va trebui să servescă sta­tului ca învățător sătesc 10 ani. De la 1 până la 10 Septembre se va ținea concurs pentru locurile vacante de bursieri în internatele Statului. Locurile vacante sunt: In internatul liceului S-tu Sava din Bu­curești, 4. In internatul liceului Matei­ Basarab, 4. In internatul liceului din Iași, 36. In internatul liceului Carol I din Cra­iova, 10. In seminarul central din București 16. In seminarul Veniamin din Iași 13. In seminarul din Roman, 16. In seminarul din Huși, 6. In seminarul din Galați, 31. In seminarul din Buzău, 19. In seminarul din Curtea-de-Argeș, 12. In seminarul din Râmnicu-Vâlcei, 13. In școla centrală de fete din București 17 In școla centrală de fete din Iași, 17. In școla centrală de fete din Craiova 24. Disposițiunile legei asupra instrucțiunei privitóre la asemenea concursuri sunt: Art. 166, al. 1. Materiele concursului vor fi obiectele de i celei în care cî —Art. 167. C sc *­­ •­mai înainte în zia liceului și lor, vor depun tere, actul de vaccinare, sau aovaaa cai au zăcut de versat, actul de învățăturile­ ce vor fi făcut, precum și un act de naș­tere a părinților, ori de serviciile lor pu­blice.—Art 168. Se vor primi concurenții după etatea lor, așa în­cât pentru clasa I, vor concura cei între 10 și 12 ani; pentru clasa II cei între 11 și 13 ani; pentru clasa III între 12 și 14 ani și așa mai departe. Sosirea la Constanța în aceleași­­ zile s­pre 20 minuute sara. Plecarea din Constanța Marți, Joi și Dumi­nică la 5 ore, 50 minute diminață. Sosirea în București în același zile, 8 ore 25 minute sara. Prețurile : Clasa I cu calea ferată și pe vapor 31 lei, 70 bani. Clasa II cu calea ferată clasa I și pe vapor 27 lei, 50 bani. Clasa III cu calea ferată clasa II și pe va­por 17 lei, 35 bani. Copii până la 10 ani plătesc prețul pe ju­mătate. IARMAROCUL DIN FOLTICENI Renumitul de odinioră iarmaroc din Folti­­ceni, care atrăgea totă Moldova a decăz­ut așa de tare, că toți vorbea cu jale de el, închi­derea granițelor a scăzut prețul vitelor. Se­ceta ce bantue țara, a scumpit fânul și a sco­­borît prețul animalelor. In locul Tamazlîcuri­­lor de odinioră ce veneau la iarmaroc, abia vezi câte­va capete de vite. Cai forte puțini. Mișcare mică in raport cu ce era o dată. Cei cu mărunțișuri se aflu la fie­ce moment, fără ași găsi cumpărători. Iar cei cu panoramele, bușcăriele și jucăriele învălă mai mult lumea de­cât o amuză, dacă se întâmplă să intre cine­va in năuntru. Șeful, care altă dată era ELEVI NORMALIȘTI Ordin circular al d-lui ministru instrucțiu­­nei publice cu No. 9.411 din 16 iulie 1887, către direcțiunile sculelor normale din țară. Domnule director. Având in vedere regulamentul existent pen­tru păstrarea burselor, și Considerând că între corigenți eventuali din acest an trebue să fie puși și normaliști pe același picior ca și toți ceilalți bursieri, sub­semnatul, auzind pe consiliu permanent al ins­­trucțiunei, a luat decisiunea de a se admite ca bursieri, care întrunesc media generală 6 (șese) și care ar perde bursa din cauză că nu au căpătat la tote obiectele media reglemen­tară 6, să aibă dreptul de a depune examen de corigere in Septemvre, bine înțeles dacă nu au note suficiente la mai mult de două materii de studiu și dacă aceste note nu sunt mai mici de . In caz de reușită vor fi pro­movați și vor păstra bursa , in caz contrariu normaliști nu pot fi nici promovați. Conform cu acest principiu nici elevi clasei IV din școla normală nu pot căpăta diploma de absolvire a școlii dacă nu au obținut cel pu­țin nota 6 la fie­care obiect de studiu. Elevi care au note mai mici și cari au media gene­rală superioră lui 6, vor fi admiși a colege notele in Septembre, pentru a putea obține diploma de absolvire in condițiunile de mai sus, tot pentru două obiecte maximum. Nota 6 nu e numai in vederea bursei, ci pentru că Statul voind a avea ca învățător nu­mai pe cei mai calificați, a determinat nota minimă 6 la fie­care materie, sub acestă notă nu pate nimeni nici să fie promovat nici să capete diploma de absolvire. Acesta măsură se va aplica excepțional nu­mai pentru acest an, dar cu anul viitor să puneți in vederea normaliștilor că se va in­terpreta regulamentul in sensul favorabil în­­ființărei școlii normale. Primiți, d-le director, asigurarea deosebitei mele considerații. p. Ministru, V. Paladi. " .Unii iirfcPt­­i- • și latr • * *** *-*. ACTE OFICIALE. Sunt numiți și transferați in administrația județului Mehedinți : D. Nicolae Vorvoreanu, fost sub prefect și polițaiu, in funcțiunea de sub-prefect la plă­­șile întrunite Motru-de-jos-Dumbrava, in locul d-lui C. Senătescu. D. Haralambie Constantinescu, actual sub­prefect la plaiul Cloșani, in aceiași calitate la­­ plasa Motru de-sus, in locul d-lui Gh. Drăguți. D. Stefan Chivaran, actual polițaiu al ora­era semnalul, că el își atinsese scopul de a tăia frîn­­ghia în dons. Insa el se feri a face o mișcare suspectă. Din con­tra el se făcea că frînghia 11 dóré tot mai mult. La cheul d’Horloges se apriră trăsurile. Alcindor fu scoborât cel d’anteiu. Dupa dânsul veni rândul la Loyal Francoeur. Acesta se prefăcu­­ fresce scara trăsurei. Fauvette lăsă pen­­­st brațul lui din mână. A oi Loyal de odată cu mânile libere în ju­rul sâu, păzitorii sei căzură la pământ și el alergă spre canal. Fauvette se sculă și alergă după dânsul. Loyal Francoeur sărise in Seina. Fauvette nu se gândi nici un moment, ci sări om­agios după dânsul și An­­theaume asemenea, care alergase în urma lor, sări în apă. Ofițerul de poliție și Manuel cu mai mulți alți omeni veniră cu luminări în mână. Cu totá obscuritatea văzură ei în mijlocul Seriei un barbat înotând spre malul opus și alți duei omeni urmârindu’l în apă. Loyal Francoeur era un navigator dibaciu, când se cufunda, când se ivi iarăși la suprafața apei și prin acesta schimba el necontenit direcțiunea și con­ducea în erore pe urmăritorii sei. Afară de acesta mai avea el încă avantagiul, că lucra după un plan precis cruțăndu’și puterile. Urmăritorii lui înotând din tote puterile după dânsul, se păreau a obosi. La mal mai mulți polițiști deslegară bărci spre a lua parte la acastă urmărire. Loyal Francoeur se cred­u perdut. Insă când Fau­­vette se apropiase de tot de dânsul, se cufundă el și apucă pe urmăritorul séa de picior. Fauvette dispăru sub apă. Mai mulți polițiști cari se aflau în bărci, voia să sară deja în apă ca să ajute colegului lor, când vă­zură în depărtare un cap eșind din apă... Era Fau­vette.... I se aduse ajutor cu bărci și fu scos din apă. El era ostenit la culme.A întrebat fiind unde este cel­alt, dedu el din u­­meri. «Trebue să se fi înecat,* replică el respirând a­­dânc. «Banditul se acațase de mine și mă trase sub apă. Eu îl lasaiu să facă acastă manoperă, fiind­că ve vefluiu venind în ajutorul meu. Insă când nu se mai aufli nimic, făcuiu o mișcare rotativă în apă și-i aplicamu o lovitură puternică pe cap... el mă lăsă la moment din mânile sale. Eu ași fi înotat mai de­parte după dânsul, dacă mi-ar fi permis puterile. Alergați după dânsul!* Căutarea era zadarnică. Loyal Francourt nu se ivi de loc pe suprafața apei. Seria nu mai înapoi victima ei! 54. O lună după aceste evenimente se îngrămădia o mulțime curiosä de’naintea ușelor de intrare ale bi­­sericei Sf. Clotilda, în care urma să aibă loc o nun­tă dublă. Paul Chirac conduse în fine pe finanțata sa Jea­na de Rieumes, care se însănătoșise pe de­­plin, la altar și contele de Priggy se căsători cu iu­bita sa Luiza, care aderase cu bucurie la acestă propunere. Cele două crime din nou căsătorite purtau rochii de nuntă egale, s-ar fi putut crede că sunt două surori. Intre cei prezenți se aflau și mai mulți din ve­chii noștri cunoscuți. Mai înainte de toți ofițerul de poliție, pe care’l invitase Pringy se’i fie nua mare. Apoi Victor în uniforma unui soldat de marină, care aștepta numai să se sfărșiască acastă țuntă du­blă spre a pleca apoi cu corpul de expedițiune. Ghebosul venise în hainele sale de serbátare. El era neconsolat că nu participase la goniterea din urmă. Este adevărat că Alcindor se afla acum numai singur în mânile justiției, căci domna Honoré­ Brou­sel, complicea, murise în spital. Alcindor fu trans­portat prin urmare singur la Caledonia. Ghebosul era forte mândru și vesel la mijlocul societăței. Orgoliul său spori încă, când colonelul îi anunță că ar dori să-l aibă pe lângă sine... ca elev de pictură, sau mai bine ca ucenic de pictură. Colonelul, care-și recăstigase liniștea și vechia sa veselie, se dedase din nou celor două ocupațiuni fa­vorite ale sale, pictura și horticultura. Pentru gradinărie angajă el pe mama Borin. La o parte însă stetea culegătorul de petici Pros­per Martin ținând la braț pe ex-vivandiera Nu lip­­sia nici domna Victoirre sau madame Derousse man­ca de la Charly. Ea purta in brațe pe bietul copil necunoscut care’l fusese încredințat, ca se joce ro­lul ca copil al Jeannei. Colonelul se îngriji de vii­torul lui, adoptându’l. Dacă este cine­va fericit, trebuie să se gândească și la cei nenorociți! FINE. N >■­'l .4-

Next