Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-07-31 / nr. 85
Cristești, Siretiu; aci în adevăr un tablou pecât de poetic pe atât și de semnificativ. Toți locuitorii cotunei mici și mari, barbați și femei adunați în curtea bisericei, iar preuții, (fic preuții, caci pe lângă doi ai cotunei, mai venise vr’o patru din alte comune megieșe) îmbrăcați in vestminte, așteptau pe Archipăstorul lor cu sf. Evangelie și Cruce. In biserică erau tóte candelele și luminările aprinse. Îndată ce s’a apropiat cupoua ce aducea pe I. P. S. S. poporul a câșat în genunchi, I. P. S. S. Mitropolitul s’a scoborât condus fiind de d. prefect și cu întrega burtă, au mers în biserică, unde, găsind tote în cea mai bună regulă și după ce a convorbit cu preoții cărora le-a recomandat îndeplinirea datoriilor, a eșit in curtea bisericei, a binecuvântat poporul, care nu da drumul I. P. S. S. spre trăsură grămădindu-se se-i sărute mâna. I. P. S. S. a sfătuit și îndemnat pe poporeni să mergă la biserică să asculte cuvântul evangeliei, și a întrebat de copii, dându-le apoi tuturor binecuvântarea, a plecat spre podul Moldovei, care era împodobit cu stindarde; la capul podului despre Moțea erau grupați mai mulți barbați și femei de]naintea cărora era așternut un covor pe care se aflau mai multe cununi și buchete de flori naturale. I. P. S. S. oprindu-se, a convorbit cu lumea adunată și luând o cunună, a binecuvântat pe cei ce se adunaseră. Aci se termină hotarul jurisdicțiunei prefecturei județului Sucava. Cred că ași comite cea mai mare imprudență dacă n’ași zice, că cele făcute de Dl. prefect de județ Iorgu Lățescu și de subalternii săi, subprefectul plășii Siretiu Dl. Vrăncanu, domnii primari de la Pașcani, Cristesci etc., precum și de întrega populațiune în tot parcursul drumului ce a făcut I. P. S. S. Mitropolitul trecând prin județul Sucéva spre monastirea Nemțu, probeză până la evidență o administrațiune nu numai exemplar de bună și îngrijitare, dar cu drept cuvânt o pot numi o administrațiune adevarat părintescă. Acesta face o distinsă onore D-lui prefect Lățescu, care scie să deie cele ce sunt ale Kesarului, Kesarului și cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu. Guvernul central pate fi mândru în tota puterea cuvântului de administrația județului Suceva încredințată D-lui Lățescu, care a sciut sâ’și alegá personalul care’l secondezá, cât se pote de bine. Singurul subprefect Dl. Vrâncenu e de ajuns ca oricine să se convingă de adevĕrul celor expuse mai sus. Trecând podul Moldovei, I. P. S. S. a fost întimpinat de domnul subprefect din județul Neamț, Dl. Paladi, însoțit de mai mulți călăreți cu stoguri tricolore. După urarea de bună-venire, convoiul a plecat spre târgul Nimț. Aici la barieră I. P. S. S. a fost întimpinat de Dl. ajutor de primar și de Dl. Bolițaiu, cu cari convorbind puțin, a plecat spre monastirea Namț. In oraș sunau clopotele tuturor bisericilor, iar preoții se adunaseră la biserica catedrala și imbracați în vestminte așteptau pe chiriarhul lor. I. P. S. S. nu s’a oprit, ci a trecut spre monastirea Nimț Cauza pentru care I. P. S. S. nu s’a oprit la Târgul-Nimț, precum am auzit de la unii, ar fi că observatorul de foc este tot in clopotnița bisericei, deși onor. primărie de Nemț promisese I. P. S. S. cu 10 ani în urmă că’l va strămuta de acolo. La marginea orașului Dl. ajutor de primar, Dl. polițaiu și alte persone ce au însoțit pe I. P. S. S. până aici, luându-și ziua bună s’au reîntors, iar convoiul condus de Dl. sub-prefect Paladi a plecat spre monastire. In satul Vânătorii I. P. S. S. mers la biserica, unde a fost primit de preoți, de primar și săteni. Când ne-am apropiat de monastire a început a plea. In monastire, la portă, I. P. S. S. Mitropolitul a fost întimpinat de noul stareț și de membrii comitetului monastirei, părinții Ghenadie și Daniil și de un public numeros. Intrând în biserică, înaltul prelat a fost intimpinat de întregul sobor. Aici s-a oficiat un mic serviciu de mulțumire lui Dumnezeu pentru sănătatea I. P. S. S. După acesta I. P. S. S. a ținut o predica, în care a disvoltat forte bine chrămarea călugărilor în zilele nóstre. După terminarea cuvântului I. P. S. S. a mers la stareție. Este multă lume aici, mai multă decât in anii trecuți. Chiar in momentul acesta a sosit P. S. S. Episcopul de Roman Melchisedec cu Dl. N. Racoviță fost ministru. Până aici am fost martor ocular, de voiu mai afla ceva, ve voiu cumunica. N.B. Aflu acum despre personele de cari este însoțit I. P. S. S. Mitropolitul in excursiunea Sa, acestea sunt: Iconomul Constantin Știubeiu, directorul cancelariei metropolitane: Archimandrite Ioachim, eclesiarhh-mare a sf. Mitropolie, Archimandritul Conon Aramescu-Donici, predicatorul sf. Mitropolii, duci diaconi cântăreți etc. G. M. CURIERUL TH. BALA8SAN. TELEGRAME Belgrad 8 August. Alegerile generale se vor face la 6 Septembrie. Borna 8 August. D. d. Luzzatti și E lena vor pleca Vineri la Viena in misi une privítőre la tratatul de comerț. Strasburg 8 August. Autoritățile franțuzești au dat permisiunea să se redeschidă fabrica Weisbach, din Ebermeinl Borna 8 August. După „Riforma", Crispi a și început negocieri pentru găsi un titular la portofoliul afacerilor străine, sarcină ce nu e ușoră. Dacă n’ar fi cu putință, flice „Riforma”, să se substitue imediat un titular interimatului actual, posițiunea Italiei n’ar suferi din cauza acesta. D. Crispi n’are decât să urmeze politica d-lui Depretis. Posițiunea Italiei este constituită din pacte formate din acordu intim cu orecare puteri, ceea ce nu exclude bunele relațiuni cu celelalte. Bombay 8 August. 3000 de Ruși au sosit aprőpe de granița la sud-est de Bu kara. Viena 9 August. «Noua Presă liberă declară că e urgent a resolva cestiunea bulgărescă. Dacă înțelegerea cu Rusia este cu neputință, puterile ar trebui să încerce s’o resolve fără Rusia. N’ar putea fi în intențiunea marilor monarhi să facă să cedă toți prinții Bulgari și să demonstre că Republica bulgărescă este singura resolvare. Berlin 9 August. Cornitele Suvaloff, ambasador al Rusiei, a plecat fără ca să aștepte întorcerea prințului de Bismark. Constantinopoli 9 August. Sultanul a sancționat proiectul de construcțiune de drumuri de fer in Asia, în favorea sindicatului anglo-german. București 9 August. Aici s’a răspindit știrea cum câ principele Ferdinand de Cobourg va sosi mâne Mercuri sau cel mult joi la Turnu-Severin de unde se va duce apoi la Rusciuck, Buda Pesta 9 August. «Gazeta Oficială» anunță că principele de Cobourg este autorizat să părăsască corpul honvenzilor. Londra 9 August. Ziarele spun că principele de Cobourg ar fi sosit ori la Viena cu o suită numerasă și cu bagaje considerabile. Viena 9 August. Dl. Nacevici cu un număr de servitori și câțiva raportori au plecat astăzi spre Bulgaria. Paris 9 August. D. Rouvier va rosti pe la finele lui August, la Nice, un mare discurs politic. Pesta 9 August. D. Nacevici, ministrul afacerilor străine din Bulgaria a trecut astăzi prin Pesta ducându-se la Orșova. Se sjuce că principele de Cobourg va trece mâine. Sofia 9 August. Regenții au părăsit Rusciukul la 8 ore. Vor lua pe miniștrii la Lom-Palanka și vor merge la Turnu- Severin întru întîmpinarea prințului de Coburg ce trebue să părăsăscă Viena astăsară la 11 ore. Varna 9 August. Primarul cu deputațiunea acestui oraș a plecat astă dimineță la Rusciuc. Varna 9 August. Primarul, cu o deputațiune a membrilor orașului, a plecat anii diminață la Rusciuk. Turnu-Severin . August. Prințul de Cobourg sosește aci mâine la o oră ce este încă necunoscută. El va pleca de la urnu-Severin cu vaporul Orient escortat de Yachtul bulgar. S-au luat precauțiuni de autoritățile austriace de acord cu cele sârbești pentru a asigura securitatea călătoriei. Suita prințului se compune din 11 persone. Viena 10 August. Principele de Coburg a plecat la orele 9 și un sfert de diminață din Marchegg ducânduse spre Turnul Severin. Paris 10 August. S-a răspândit știrea că principele de Coburg se va duce în Bulgaria prin București și că emigrații Bulgari au complotat contra vieței principelui și nu așteptă decât momentul când principele va sosi la Turnul Severin. Sofia 10 August. Principele de Coburg este așteptat la Târnova pe la 30 a. c. stil vechi și că Sobrania este convocată pentru 1 August acelaș stil. Viena 10 August. Ziarul «Fremdenblatt » relevând că plecarea principelui este fără încurajarea puterilor și fără confirmarea Porței, spune ca principele nu face altă ceva decât se aventurază în Bulgaria. Sofia 10 August. Regenții au sosit la Lom-Palanca ori sara, vor pleca ani cu miniștrii la Orșova unde vor întîmpina pe prințul de Coburg. Orșova 10 August. D. Nacevici și suita prințului Ferdinand au sosit astă nopte aci unde vor aștepta pe prințul care și el va sosi mâine. Prințul va pleca cu un vapor închiriat de la Compania Danubiană și se va opri în porturile bulgărești pănă la Rusciuk. Maiorul Laabe, din suita prințului, a fost invitat de guvernul austriac să-și dea demisia oficială din serviciu. Turnu Severin 10 August. Ultimele disposițiuni luate pentru călătoria prințului de Coburg sunt urmatorele: Prințul sosește asta-nopte la Vârciorova și pentru a evita îmbarcarea în portul Severinului, plecă de la Vârciorova cu trăsura pănă la Gura Văi, distanță de o oră, și de acolo prințul va porni cu vapor la 4 ore a. m. Agențiile de navigațiune din litoralul bulgar numai vor face onorurile. Din Constanța i se scrie ,Voinței Naționale» că inaugurarea statuei lui Ovidiu se va face in fluia de 16 August, iar nu la 9 August după cum s’a anunțat. D. V. A. Urechiă, fost ministru și actualmente profesor de Universitate, împreună cu d. dr. Drăgescu din Constanța, vor ține în acest oraș, la 14 August, o conferință literară al cărei produs va fi destinat fondului pentru ridicarea statuei lui Miron Costin. Se crede, flce «Voința Națională» că pe la finele săptămânei se vor termina lucrările pentru încheierea definitivă a unui tratat de comerciu cu imperiul otoman. Astfel dar d. ministru Pherekyde care se află la Constantinopole, se va putea reîntorce în țară probabil Duminică. Relativ la evadarea autorului principal al spargerei de la Panduri, aflăm că d. N. San Marin, locțiitor de prim-procuror a dat in judecată pe gardianul penitenciarului Văcărești, Costache Cenușe, și pe soldatul Gheorghe Dumitru, din regimentul 21 dorobanți, cel d’ântăiu inculpat pentru faptul de scăpare voluntară, iar cel de-al doilea pentru neglijență. Soldatul G. Dumitru era în acea ai cu serviciul de a însoți duba cu arestanți la tribunal. La ambulanța militară stabilită în comuna Tufeni județul Teleorman, s’au prezentat: De li 1 până la 22 iulie 1587 bolnavi, la 22 se găseau la ambulanță 52 bolnavi, și până la acestă dată se mai liberase uiți 52, parte vindecați, parte ameliorați Bóleie din cari s’au presintat mai multe cașuri sunt pelagra, sifilis, reumatism etc. Pelagrași sunt aci în număr mult mai inferior ca la Netoți. De la 1 August ambulanța se va transporta în comuna Vodă Carol, din plasa Călmățuiului. Administrațiunea județului, de acord cu serviciul medical, a luat disposițiunea ca bolnavii cari ar avea nevoe de o căutare mai îndelungată, să fie trecuți în spitalele județului. Măsura e forte nemerită. De la 19 — 25 iulie s-au născut în capitală 120 copii, 66 băeți și 54 fete, din cari 94 legitimi și 26 ilegitimi. Printre cei noui născuți au fost 14 israeliți. In acest spațiu de timp au murit 89 persóre, din cari 16 in spitale. Israeliți morți au fost 9. Comitetul Societăței «Revista Literară« neputându-se întruni sâmbăta trecută, spre a examina poesiile trimise la concurs, din causa lipsei celor mai mulți membri pe la băi, s’a amânat concursul pentru t Sept. Pănă atunci se pot trimite încă poezii, mai ales că cele primite pănă acum sunt fote puține. Tot odată Societatea deschide un nou concurs pentru nuvele originale cea mai bună nuvelă, având a se premia cu bustul lui Victor Hugo, executat in teracotă de sculptorul S. Jonnay. Nuvele se primesc pănă in ajunul zilei de 1 Sept. a. c. «Monitorul Oficial« publică decretul regal prin care se aprobă regulamentul pentru aplicarea legei intitulată: „Măsuri generale spre a veni in ajutorul industriei naționale”. Acest regulament ’1 publicăm mai la vale. Ministerul instrucțiunei publice, auzind și pe consiliul permanent de instrucție, publică prin «Monitorul oficial* următorea decisiune: Elevii și elevele pregătiți în particular, care au depus examenele din iunie anul acesta înaintea comisiunilor instituite de minister, și care nu au putut dobândi media specială 6 la fiecare obiect, dacă nu au cădut la mai mult de două obiecte și dacă la aceste obiecte au medii mai mici de 4, iar media generală, conform regulamentului, este 6, pot depune un examen de corijare pentru acele două obiecte. Examenile de corigere se vor face la începutul lunei Septembre înaintea comisiunilor ce se vor institui la timp. Pentru aceste examene nu se va mai plăti nici o taxă. Sărăcie îngrozitore.—« Dâmbovița ».— Ni se scrie din Târgoviște că seceta într’o mare parte a județului, și mai ales între Lăculețe și Pucioasa, a adus pe țărăni într’o stare de plâns. Porumbul nu s’a făcut absolut de loc și tgracii au dat deja drumul vitelor într’ânsul. Fân nu s’a făcut, grâu nu s’a făcut, în sfîrșit nimic. Țăranii umblă zăpăciți și ca năuci, atât sunt de prăpădiți de sărăcia care a dat peste ei. Iar autoritățile nu se mișcă și nu iau nici o măsura pentru a veni cu ajutorul unei întregi populațiuni care e prăpădită de mizerie. CRONICA INTERNA Marți diminață au sosit la Sinaia, ca să salute pe MS. Regele, d. baron Schonfeld, comandantul trupelor din Transilvania, principele Lobkovitz, general de divisiune, colonelul Laubrecht, directorul artileriei din Transilvania, colonelul Pokay, comandantul brigadei din Brașov, și cornițele Haga, căpitan in marele stat-major. Erinol avea a sosi A. S. Principesa Josefina, Augusta mamă a M. S. Regelui, va sosi la Sinaia și va fi întâmpinată la Predeal de MM. II. Regele și Regina. Pastorul Dalton, inspector al templurilor protestante de-a lungul Mărei Negre, după ce a visitat Sinaia și Brașovul, plecat la Galați, de unde, prin Odesa va a merge la Tiflis. D. Dalton este o veche cunoscință a Românilor ; în ultima campanie de pe câmpiele Bulgariei, d-sa s’a aflat în fruntea unei ambulanțe militare române. D. Samaniego, secretarul legațiunei spaniole din București, este transferat la minister în Madrid. Dânsul va fi înlocuit de d. Fernand Osorio, secretarul legațiunei spaniole de pe lângă vatican. E. S. d. de Coutouly, ministrul plenipotențiar al Franciei, d. dr. Calender și d. secretar al Legațiunei belgiane s’au reîntors cercuri de dimintiră in Capitală venind de la Slănic, unde au luat parte la o vânătore organisată in munții din județul Bacău. Printre elevii români cari s’au distins la Paris, este și tenorul G. C. Poliza, care a obținut la liceul Saint Louis fiul premiu din istorie și geografie, al 2-lea din desemn, și două accesite. «Voinței Naționale» i se scrie din Constanța că un delegat al guvernatorului din Basarabia a fost în Dobrogea și a rămas pe deplin mulțumit de măsurile luate pentru distrugerea lăcustelor, precum și mai cu samă de eficacitatea lor. Actualmente în județul Constanța lăcuste nu sunt de loc, iar în județul Tulcea forte puține, ascunse prin stuf țat prin decretul cu No. 799 din 23 Martie 1887, cu procente de 8 la sută pe an, în loc de 6 la sută cât s’a prevăzut în zisul decret. Sunt numiți: D. doctor G. Ciugolea, în postul vacant de medic la plaiul Prahova din județul Prahova, cu reședința în comuna Câmpina. D. doctor P. Schensel în postul de medic la plasa Târgu-Semila din județul Tutova cu reședința în comuna Slobozia-Zorileni. D. Dimitrie Giosan s’a confirmat în funcțiunea de ajutor primarului comunei urbane Bacău, în locul d-lui Alecu Vasiliu, demisionat. D. Barbu Pitișteanu, fost director de prefectură, este numit în funcțiunea de director la prefectura județului Ialomița, în locul vacant. D. Groza Constantin, care a depus examenul de cunoștințele cerute conductorilor de județe, se numește conductor în serviciul drumurilor din județul Fâlciu, în locul d-lui Polidor Marcachi, depărtat. D. Ion Marinescu Durugea este numit în postul de șef de circumscripțiune în serviciul exterior al vămilor. In locul d-lui Ion G. Păltineanu, trecut în altă funcție. Din Paris ni se scrie că dintre studenții români cari urmază cursurile de drept la facultatea juridică din capitală Franței au obținut diploma de licențiați și anume L. Nicolescu, Al. V. Gussi și Nicolae N. Naumescu. Se așteptă la Brăila sosirea d-lui general Radu Mihai, ministrul de interne, care va merge în inspecțiune în tota țara Însoțit de d. Luca Ionescu, prefectul de Brăila. Se crede că acesta inspecțiune are să fie vre-o două luni. D. Radu Mihai își începe inspecțiunea prin a se duce mai întâiu în Dobrogia. CRONICA ESTERNA Relațiunile ruso-germane și chestiunea bulgară. In acestă privință citim in «Pester Lloyd« : Nu’i vorbă, cei din Berlin n’au încetat Încă de a căuta să mențină pe Rusia în bună disposițiune, și lupta Începutâ a fost restrânsă numai pe tăremul economic. Din causa cestiunei bulgare, Germania nu se va apuca la certa cu Rusia. In acesta privință nu mai încape nici o îndoială. Ce’i drept, Germania nu mai este așa grabnică când este vorba de a face vr’un serviciu de dragoste Rusiei, dar nu este mai puțin adevărat că ea caută și acum de a evita orice certa cu Rusia pentru lucruri, care nu ating de-a dreptul și cu tărie interesele Germaniei. In asemenea împrejurări este ușor de înțeles că candidatura principelui de Cobourg nu va avea nici o încurajare sau sprijin din partea cabinetului din Berlin. Cu acesta ocaziune înregistrăm și faptul ca în zilele din urmă au scăzut forte mult șansele acestei candidaturi și că acum în presă iarăși au cuvântul pesimiștii, cari se îndoesc forte mult cum că în Bulgaria s’ar putea întemeia dinastia Cobourg. Acesta pornire pate să schimbe peste câteva zile, după ce vor sosi serii mai bune despre mersul negocierilor d-lui Racevici cu principele, dar în definitiv totuși se va dovedi imposibilitatea de a se satisface in acelaș timp dorințele Bulgarilor și pretențiunile Rusiei; și de acesta imposibilitate se va isbi și candidatura lui Cobourg și va rămânea zadarnică ca tote încercările de pănă acum de a se ajunge la resolvarea problemei bulgare pe cale normală. Congresele și conferințele exposiției universale din Paris. Ministrul de comerț din Franța a instituit comitete presida organizarea de congrese și conferințe cari vor avea loc in timpul exposiției universale. Chestiunile cari se vor trata fiind forte variate si a format mai multe comitete, avand a trata fiecare subiecte de ordin limitat. Subiectele trstate vor fi urmatorele : artele frumoase, literele, istoria și arheologia, științele matematice, fisice, chimice și naturale, geografia, economia politică și socială, geniul civil, agricultura, industria și comerciul. ACTE OFICIALE. Comuna urbană Bacău este autorizată să contracteze de la casa de depuneri și consemnațiuni împrumutul de lei 98.000, încuviind Germania, întâlnirea celor ciuci imparați la Gastein și presa austro-germană. Oficiosul »Wießer Abendpost«, vorbind despre întrevederea împăraților Francisc Iosef și Wilhelm la Gastein, o salută cu urmatorele cuvinte: M. S. împăratul a sosit in Gastein, spre a saluta pe imparatul Wilhelm, luminatul amic și aliat, care se află in cură acolo. Obicinuiți de mult a vedea in aceste întâlniri, ce se repetă necurmat de un șir de ani încóce, o garanție sigură pentru pace, apoi și anul acesta opiniunea publică din Europa însoțește pe cei doi monarhi cu simpatiile sale. Ziarele germane, la rândul lor, consacră și ele lungi articole acestei întrevederi. Astfel «Nord, Alig Zeitung« scrie între altele: Spre Gastein sunt îndreptate astf ți privirile tuturor amicilor păcii din totul lumea. Ger-