Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-12-04 / nr. 134
Anul al XV-lea No. (36.__________ IASSI Mercuri 9 (21) Decembrie 1887. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR ÎN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. áTREINATATE...................................................................40 Fr.INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 00 Bani. ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Aaunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. iUn JYr. 20 bani. CURIERUL (TH. BALASSA N) EOAEA INTERESELOR GENERALE O alerj.d.ar-u.1 Septa, m. â, xx e 1 STIL VECHIU I_____PIPA____|_______PATRONUL ZILEI _______| TIMPUL DIN SPTĂMÂNĂ STIL NOU | |>IUAI PATRONUL /GT ^ | Răs. Sorelui | Apus. SorelU Decembrie.' '= ~ ' " ' ~' DecembRie. ~T^-------------------------------—t»? 16 Duminica (t) Sf. Erarh H Nicolae 18 Duminică Achi] k. •'fevii.'XV. J 7-83 4-22 7 Luni Sf. Filofcea (corp. la Curii, de Arg.) 19 Luni Nemiem Vi* !r*4»:Jw *1 7—34 4—22 8 Marți Cuviosul Patapie La 4 Dechembrie Lună nouă cu timp 20 Marti Amon<% 'wLb .$►/ 7—36 4—22 Mercur Zămislirea sfintei Ana semnand zapadă cu vifor. 21 Mercuri Apost. Thoma*Cjr ^.t V 7-36 4-23 10 Joi Sfinții Mina, Ermogen și Eugr^fenm, apoi zapada cu vifor 22 Jg. Flavian X^Tfl^S> 7—87 4-23 11 Cuv Daniil stîlpnicul 23 Vineri Victoria ----- 7-38 4-23 12 ______________Sambata_______| Sfantu Spiridon__________________________________________ 24 Sâmbătă | Adam și Eva 7-39___________4-23 Rotter , C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un IV#% 20 bani. CORRESPONDENTI IN STRAINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.- Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. ÎNMORMÂNTAREA defunctei a ini iiin ■Dinu După ancosarea făcută prin numerul precedent, înmormântarea defunctei Maria Bosei Rosnovanu au avut loc Duminica în 6 Decembre, ora 1 p. m. Corpul defunctei a fost depus în Capela din Curtea defunctei împodobit cu diferite flori și culori depuse de cătră diferite persane. La 12 din zi, strada mare și curtea erau pline de lume venită pentru a da cea mai de pe urmă salutare de respect celei mai iubite dintre Damele societaței nóstre, înainte de plecare, clerul Mitropoliei având în frunte pe Preacuvioșia sa Părintele Arhimandrit Ierotei duhovnicul defunctei, a făcut rugăciunile dictate de sânta vastru Biserică Trisaghion. Corpul a fost condus la Biserică de către membrii familiei și anume: Colonelul Iorgu Roscovanu, Prințul Vogoride, Căpitanul Condurat, și sub-locotenentul Sachelaride, precum și de cătră primarele comunei Pașcani cu patru consilieri ai săi și de primarele comunei Stânca cu consilieri săi. Asemenea tote Coranele de flori cari precedau Cortegiul, erau purtate de cătră amicii defunctei. Cortegiul era imposant atât prin mulțimea poporului cât și prin tristeța ce se vedea pe fața fiecăruia. Plecând de acasă a mers direct în sunetul clopotelor din tot orașul la Biserica Mitropoliei unde s’a sevârșit prohodul de cătră Sf. Lor Arhimandritul Ierotei și Ieromonahul Isidor superiorul Schitului Bratescu de pe moșia Pașcani, proprietatea defunctei, încunjurat de mai mulți clerici. La intrarea cortegiului funebru in biserică, distinsul Cor Mitropolitan a intonat un imn funebru, puterea căruia a făcut pe mulți din asistenți să verse lacrimi. Iar la pogorârea în mormânt, corul a executat „vecinica ei pomenire“ intr’un mod nedescris de influent, lumea nu făcea nici cea mai mică mișcare, ca nu cumva să deranjeze pe vecin. Am amintit acesta, căci știm că Corul Mitropolitan nu cântă nici odată la asemenea întâmplări, aci însa a fost un caz excepțional, ceea ce face distinsa onore personalului Corului Mitropolitan. După fiuirea prohodului s’a ținut un discur de cătră Dl. Musicescu, pe care’l și dăm publicităței, după care a urmat sărutările de adio din partea familiei, in mijlocul unei emoțiuni generale. Pregătindu-se sicriul după condițiunele de higienă in fața d-lui Doctor Primar, s’a transportat tot de cătră membrii familiei la gripa mormântală. Aci pe neașteptate, de cătră iubitul nostru concetățan dl. Stefan Mandrea fost procuror de curte, s’a rostit câteva cuvinte asupra meritului vieței și a faptelor umanitare ale defunctei, care a produs o mișcare vie și o mulțumire sufletească în tot auditorul. Avem deci, o vie mulțumire putând capata câteva notițni din cele rostite, pe scari Ieși publicam puțin mai la vale. Corpul s’a înmormântat in Biserica vechie a Mitropoliei, în locul unde sunt înmormântați, soțiul defunctei, Visternicul Nicolai Roset Rosnovanu, Hatmanul Alecu Rosnovanu și Logofătul Iordachi Rosnovanu, părintele defuncților. Printre imensa lume care a asistat la prohod, pe cât am putut observa, erau mai toți D-nii consuli ai puterilor străine: D. general Racovița comandantul Corpului 4 de Armată, D. colonel Costescu comandantul brigadei de Artilerie, D. colonel Pascu șeful statuluimajor, Dl. colonel Crupenski, D. Major Giurăscu comandantul Pieței Iași și alții Cu acesta tristă ocasiune familia a primit din partea M.M. L.L. Regelui și Reginei Românilor, telegrame de condoleanță. Asemenea din partea Regelui și Reginei Serbiei, precum și din partea mai multor persane din țară. Mai multe corane au fost depuse pe corpul defunctei, între care am observat acea din partea M. S. Regina Serbiei, cu inscripțiunea următoare: „La Reine de Serbie, a sa ccere grande Mere“, a D-nei Lucia N. Roznovanu, Prințul Vogoride, Prințul D. Sturza, a D-lor, Efrosina,St. Roseti, Maria Ranet, Zoe Sturza, Agrepina Jora, Teresa N. Ghica, Sofia N. Aslan, Amalia N. Grheuca, Artemisa I. Ianov, D-ra Sofia Balassan, precum și alte mai multe corone. Terminarea acestui trist ceremonial a avut loc pe la orele 4 p. m. după care s-a împărțit pâne și bani la sărăci și văduve, cari cu o voce unanimă ruga a bunului D-zeu odihna sufletului Reposatei, împărțirea de pâine și bani se urmează chiar și astăzi, și tot în acest scop, aflăm că, Dl. Neculai Râsnovanu fiul, a cerut D-lor Primari de Pașcani și Stânca proprietățile sale, o listă de tote văduvele și orfanii aflați pe acele proprietăți. Fiei țărîna ușdra și memoria eternă ! IASSI 8 Decembrie, 1887. Narajarea industriei lemnoase Industria la noi, pănă mai dăunăzi era aprópe necunoscută. Mai tote obiectele, chiar cele de prima necesitate, le aduceam din străinătate, cu tote că pentru mare parte din ele posedam materiile prime în abundență. Ne venea mai ușor a comanda în străinătate, decât a exploata și a transforma produsele țărei vastre. De vre o doi trei ani, o mișcare spontanee se produse în favorea industriei naționale, și mai multe fabrici începură a funcționa cu bun succes. Curentul se făcuse, trebuia numai un stimulent mai puternic în acest sens, o încurajare reală din partea guvernului. Ei bine, acest stimulent nu întârzie, căci în legislatura din anul trecut se vota o lege pentru încurajarea industriei naționale, care lege fu promulgată în 24 iulie din acest an. Prin acesta lege, între alte avantagii, se prevede că o fabrică posedând un capital de 50.000 lei, sau to întrebuințare a 25 lucrători pe zi, va obține scutirea taxelor vamale pentru produsele importate cari nu vor avea similare în țară și cari s’ar reexporta în urma fabricațiunei ce vor fi primit în țara. Asemenea vor fi scutite de taxele vamale materiile prime, cari nu s’ar afla sau nu s’ar găsi în cantitați indestulatare în țară. Acesta lege a corespuns unei necesități generale, și noi în special ne am bucurat de promulgarea ei, căci ea ne promitea și râdicarea industriei lemnose din țarâ. Industria lemnosä în adevăr a rămas mai îndărăt decât multe altele. In mare parte lemnul ni se aducea lucrat dinafară, încât micele ateliere de tâmplării și dulgherii din țarǎ, contribuiau forte puțin în comerciu. Abia acum a început și la noi gustul de a se preferi obiecte sau mobile de lemn de o calitate superiora, cum este stejarul pe care’l avem destul de eftin ; înainte, dintr’un obiceiu nefundat, se prefera obiecte de brad Iustruite, numai pentru că veneau din străinătate. Pentru a se rădica industria lemnosc din țară am stăruit a se pune pădurile neutre în exploatări sistematice cât mai curând, conform legei silvice. Pentru cerut începerea neîntârziată a amenajerei pădurilor Statului pe o scară mai întinsă, căci numai după asemenea planuri pădurile se pot creste regulat , ne da lemne bune de industrie și se pot exploata cu înlesnire prin deschiderea drumurilor de exploatare. Legea pentru încurajarea industriei naționale, venindu-ne în ajutor, noi trebue să ne silim a procura consumațiunei publice lemne multe și bune. Orice s’arice, păduri avem de ajuns în raport cu suprafața teritoriului și cu populațiunea țărei. Numai Statul are aprope un milion hectare. Dacă am exploata acest stoc , abundent cum ne obligă legea silvică, am putea în mod sigur să ne opunem concurenței din afară, când ne vine în ajutor și legea de încurajare a industriei. Semnele industriale din afară, și în special cele din Austro-Ungaria, și-au format un curent de import în țară atât de mare, încât trebue să luptăm acum cu bărbăție a-l opri. Lupta ar consista în a ne mulțumi deocamdată cu ce avem în țară, și în același timp a căuta să producem treptat din imensele nostre păduri lemne bune de industrie. Deja, un caș, produs de curentul puternic al importului din Bucovina, face astăzi obiectul celor mai seriose desbateri în lumea competentă. Iată cașul. Să știe că există în țară o societate forte însemnată pentru exploatarea și fabricarea lemnelor. Acesta este societatea Götz, a cărei reședință se află la Galați. Societatea posedă o fabrică, care funcționează cu un capital de cel puțin 50.000 lei sau cel puțin 25 lucrători pe zi, îndeplinind aceste condițiuni, societatea cere a se scuti de taxele vamale pentru lemnele care le ar aduce din Bucovina, deorece de și s’ar găsi aceste produse în țară, însă nu s’ar găsi din causa calitatei lor inferiare, în cantități îndestulatare pentru a alimenta fabrica. După câte știm, Ministerul industriei a cerut camerilor de comerț să răspundă, dacă în comerciul nostru se simțește lipsa lemnelor de lucru. Camerile de comerț tate, afară de cea din Galați, au răspuns că avem lemne destule spre a satisface trebuințele industriei indigene. S’a cerut de asemenea serviciului silvic știință despre acesta, și s’a răspuns în același fel, adică că putem găsi în pădurile nóstre lemnele necesare industriei, fără a mai recurge în afară. In cele din urmă s’ar fi constituit și o comisiune, de a cerceta dacă materialul lemnos din pădurile nóstre pute corespunde trebuințelor fabricelor, spre a nu se acorda încurajare și pentru lemnele aduse din Bucovina; acesta comisiune s’ar fi pronunțat în același fel. După cum vedem, motivele invocate de societate, însemnează o desconsiderațiune care se aduce producțiunei nóstre lemnose și un blam serviciului silvic însărcinat cu cultura pădurilor. Intrucât privvește serviciul silvic , el nu pate fi învinuit, căci, pentru ca’ pădurile să crească regulat, astfel ca« astăzi să dea lemne grase pentru industrie, ar fi trebuit să se înceapăt cultura sau exploatarea sistematică a lor de mai multe decenii, când nici că se știa că există un serviciu întrucât privește pădurile, ori cum ar fi ele, credem că ar putea satisface pentru mai mult timp cerințelor câtorva fabrice însemnate. Suprafața lor este mare, materialul lemnos abundent, și în acel material se găsesc și multe lemne pentru industrie. Ar fi în interesul industriei nóstre, a căuta chiar cu orecari greutăți la început să ne scăpăm de concurența străină, să facem o cerere mai mare pădurilor spre a ne hotârâ să le și cultivăm mai bine. Acesta cu atât mai mult, cu cât o asemenea încurajare acordată după legea actuală, ar constitui un precedent pentru ori ce fabrici în viitor, și in loc ca acesta lege să încurajeze industria nóstra lemnesc, deja destul de îndărăt, ar nimici-o mai mult. Taxa de 15 lei pentru metru cub importat, deși mare, dar ea va avea o înrâurire fericită pentru desvoltarea industriei și comerciului nostru de lemne, căci avem fond paduresc. Suprimarea ei acum ar fi un precedent care s’ar crea tocmai sub imperiul legei de încurajare a industriei naționale. El s’ar putea repeta și in viitor, și lucrurile ar reveni la starea de mai înainte. Cu tote acestea nu putem să nu recunoaștem că obiecțiunile fabricei Götz sunt destul de seriose. Mare parte din lemnele pădurilor noastre sunt crescute neregulat și prin urmare inferiore ca calitate. A ceea ce e și mai mult, este că și exploatarea sau transportarea lor este forte anevoiosă la noi, din cauza lipsei drumurilor de exploatare. Din acesta cauză noi am cerut și cerem a se întinde cât mai mult și cât mai repede amenajarea pădurilor și aplicațiunea lor. Aceste lucrări, cari le-am tot amânat, ni se impun într’un mod serios, spre a ne da treptat drumuri și lemne bune. Deși vom avea legea de industrie, dacă in privința pădurilor vom rămâne în aceeași stare, să fim siguri că nu vom ajunge la nici un resultat. Obiecțiunea ce se aduce de societatea Griz, este o secțiune seriosă pentru noi, care trebue să ne hotărască , ori să îngrijim de pădurile nóstre, ori să ne lăsăm a fi tributari și in privința producțiunii lemnose. Să ne mărginim la pădurile nóstre cari astăzi ne pot asigura o cantitate suficientă de lemne pentru trebuințele născânde ale fabricațiunei, și pentru acesta să căutăm mai înainte de tote a deschide drumuri de exploatare. Sa păstrăm taxele vamale pentru producțiunea lemnosä care s’ar importa. Insă o dată cu acestea trebue să începem a lucra serios pentru cultura și exploatarea sistematică a pădurilor nastre, spre a ajunge, în viitorul cel mai apropiat, a concilia într’un mod normal industria lemnosa cu producția lemnasa. George Stătescu TELEGRAME Paris 17 Decembre. Sesiunea Camenilor s’a închis azi. Paris 17 Decembre Se crede in general, in cercurile, că prințul de Bismarck e acela care a ațâțat presa germană in campania ce acesta a întreprins in privința concentrărilor de la granița Galiției, pentru a obliga pe Austria să activeze înarmările sale. Berlin 17 Decembre. împăratul a primit diminață pe prințul Wilhelm, pe mareșalul de Moltke, pe locotenenții-generali, Conte de Waldersee, d’Albedynl și și pe ministrul de răsboiu, Brousart de de Schellendorff. San Remo 17 Decembre. Buletinul oficial spune că o mică escreștere ne arată pe partea stângă a laringelui situată puțin mai sus decât acea ce apăruse pe la sfârșitul lui Octombre. Acesta din urmă, în parte cicatrizată a devenit mai mică. Starea de sănătate a prințului continuă a fi forte bună. Berlin 17 Decembre. Reichstagul in a treia citire a proiectului de lege privitor la importațiunea cerealelor, a acceptat o sporire de patru mărci asupra oodșului. Reichstagul s-a amânat până la 17 Ianuarie. Paris 18 Decembre. După depeșile primite de la Viena și Berlin de cătră ziarul «Figaro», situațiunea politică ar lua o față îngrijitóre. Austria se zice că ar fi pe calea să încăpă negocieri pentru un împrumut de 200 milione fiorini. Borna 18 Decembre. Ministrul de finanțe făcând expunerea situațiunei financiare în Cameră, se vede că exercițiile strecurate, s-au încheiat cu un beneficiu total de 14 milione. Exercițiul 1887 88, însă prevede 70 milione chelnueli ce se datoresc împrejurărilor ce nu se puteau înconjura. Acest deficit însă se va putea acoperi prin emisiuni de obligațiuni representând anticipațiuni asupra viitorelor budgete. Viena 19 Decembre. Astăzi pe la umără s-a ținut un consiliu la palat sub președinția împăratului la care au asistat dl. Coloman Tisza ministrul de răsboiu și doi miniștri ai apărărei naționale. Pe mâne se va ținea un mare consiliu la palat de aseminea sub președinția împăratului. Berlin 19 Decembre. După «Gazeta Națională», dl. Schweinitz, reînturnânduse la Petersburg duce cu el instrucțiu-