Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-12-04 / nr. 134

Anul al XV-lea No. (36.__________ IASSI Mercuri 9 (21) Decembrie 1887. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR ÎN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr — pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. áTREINATATE...................................................................40 Fr.­INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 00 Bani. ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Aaunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. iUn JYr. 20 bani. CURIERUL (TH. BALASSA N) EOAEA INTERESELOR GENERALE O alerj.d.ar-u.1 Septa, m. â, xx e 1 STIL VECHIU I_____P­I­P­A____|_______PATRONUL ZILEI _______| TIMPUL DIN S­­PTĂMÂNĂ STIL NOU | |>­I­U­AI PATRONUL /GT ^­­ | Răs. Sorelui | Apus. SorelU Decembrie.' '= ~ ' " ' ~' DecembRie. ~T^-------------------------------—t»? 1­6 Duminica (t) Sf. Erarh H Nicolae 18 Duminică Achi] k. •'fevii.'X­V. J 7-83 4-22 7 Luni Sf. Filofcea (corp. la Curii, de Arg.) 19 Luni Nemiem Vi* !r*4»:Jw *1 7—34 4—22 8 Marți Cuviosul Patapie La 4 Dechembrie Lună nouă cu timp 20 Marti Amon­­<% 'wLb .$►/ 7—36 4—22 Mercur Zămislirea sfintei Ana sem­n­and­ zapadă cu vifor. 21 Mercuri Apost. Thoma­­*Cjr ^.t V 7-36 4-23 10 Joi Sfinții Mina, Ermogen și Eugr^f­­enm, apoi zapada cu vifor 22 Jg. Flavian X­^Tfl^S>­ 7—87 4-23 11 Cuv Daniil stîlpnicul 23 Vineri Victoria ----- 7-38 4-23 12 ______________Sambata_______| Sfantu Spiridon__________________________________________ 24 Sâmbătă | Adam și Eva 7-39___________4-23 Rotter , C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un IV#% 20 bani. CORRESPONDENTI IN STRAINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­- Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. ÎNMORMÂNTAREA defunctei a ini iii­n ■Dinu După ancosarea făcută prin num­erul precedent, înmormântarea defunctei Maria Bosei Rosnovanu au avut loc Duminica în 6 Decembre, ora 1 p. m. Corpul defunctei a fost depus în Capela din Curtea defunctei împo­dobit cu diferite flori și culori de­puse de cătră diferite persane. La 12 din zi, strada mare și curtea erau pline de lume venită pentru a da cea mai de pe urmă salutare de respect celei mai iubite dintre Damele socie­­taței nóstre, înainte de plecare, clerul Mitropoliei având în frunte pe Prea­cuvioșia sa Părintele Arhimandrit Ierotei duhov­nicul defunctei, a făcut rugăciunile dic­tate de sânta vastru Biserică­ Trisa­­ghion. Corpul a fost condus la Bi­serică de către membrii familiei și anume: Colonelul Iorgu Roscovanu, Prințul Vogoride, Căpitanul Condurat, și sub-locotenentul Sachelaride, precum și de cătră primarele comunei Pașcani cu patru consilieri ai săi și de prima­rele comunei Stânca cu consilieri săi. Asemenea tote Coranele de flori cari precedau Cortegiul, erau purtate de că­tră amicii defunctei. Cortegiul era imposant atât prin mulțimea poporului cât și prin tris­­teța ce se vedea pe fața fie­căruia. Plecând de acasă a mers direct în su­netul clopotelor din tot orașul la Bi­serica Mitropoliei unde s’a sevârșit prohodul de cătră Sf. Lor Arhiman­dritul Ierotei și Ieromonahul Isidor superiorul Schitului Bratescu­ de pe moșia Pașcani, proprietatea defunctei, încunjurat de mai mulți clerici. La intrarea cortegiului funebru in biserică, distinsul Cor Mitropolitan a intonat un imn funebru, puterea căruia a făcut pe mulți din asistenți să verse lacrimi. Iar la pogorârea în mormânt, corul a executat „vecinica ei pomenire“ intr’un mod nedescris de influent, lumea nu făcea nici cea mai mică mișcare, ca nu cum­va să deranjeze pe vecin. Am amintit acesta, căci știm că Corul Mitropolitan nu cântă nici odată la asemenea întâmplări, aci însa a fost un caz excepțional, ceea­ ce face dis­tinsa onore personalului Corului Mi­tropolitan. După fiuirea prohodului s’a ținut un discur de cătră Dl. Musicescu, pe care’l și dăm publicităței, după care a urmat sărutările de adio din partea familiei, in mijlocul unei emoțiuni generale. Pregătindu-se sicriul după condi­­țiunele de higienă in fața d-lui Doctor Primar, s’a transportat tot de cătră membrii familiei la gripa mormântală. Aci pe ne­așteptate, de cătră iubitul nostru concetățan dl. Stefan Mandrea fost procuror de curte, s’a rostit câte­va cuvinte asupra meritului vieței și a faptelor umanitare a­le defunctei, care a produs o mișcare vie și o mul­­­­țumire sufletească în tot auditorul. Avem deci, o vie mulțumire putând capata câte­va notițni din cele rostite, pe s­cari Ieși publicam puțin mai la vale. Corpul s’a înmormântat in Biserica vechie a Mitropoliei, în locul unde sunt înmormântați, soțiul defunctei, Visternicul Nicolai Roset Rosnovanu, Hatmanul Alecu Rosnovanu și Logo­fătul Iordachi Rosnovanu, părintele defuncților. Printre imensa lume care a asistat la prohod, pe cât am putut observa, erau mai toți D-nii consuli ai puterilor străine: D. general Racovița comandan­tul Corpului 4 de Armată, D. colonel Costescu comandantul brigadei de Ar­tilerie, D. colonel Pascu șeful statului­­major, Dl. colonel Crupenski, D. Major Giurăscu comandantul Pieței Iași și alții Cu acesta tristă ocasiune familia a primit din partea M.M. L.L. Regelui și Reginei Românilor, telegrame de condoleanță. Asemenea din partea Re­gelui și Reginei Serbiei, precum și din partea mai multor persane din țară. Mai multe corane au fost depuse pe corpul defunctei, între care am observat acea din partea M. S. Regina Serbiei, cu inscripțiunea următoare: „La Reine de Serbie, a sa ccere grande Mere“, a D-nei Lucia N. Roznovanu, Prințul Vogoride, Prințul D. Sturza, a D-lor, Efrosina,St. Roseti, Maria Ranet, Zoe Sturza, Agrepina Jora, Teresa N. Ghica, Sofia N. Aslan, Amalia N. Grheuca, Artemisa I. Ianov, D-ra Sofia Balassan, precum și alte mai multe corone. Terminarea acestui trist ceremonial a avut loc pe la orele 4 p. m. după care s-a împărțit pâne și bani la să­răci și văduve, cari cu o voce unanimă ruga a bunului D-zeu odihna sufletului Reposatei, împărțirea de pâine și bani se urmează chiar și astăzi, și tot în acest scop, aflăm că, Dl. Neculai Râs­novanu fiul, a cerut D-lor Primari de Pașcani și Stânca proprietățile sale, o listă de tote văduvele și orfanii aflați pe acele proprietăți. Fiei țărîna ușdra și memoria eternă ! IASSI 8 Decembrie, 1887. N­arajarea industriei lemnoase Industria la noi, pănă mai dăunăzi era aprópe necunoscută. Mai tote o­­biectele, chiar cele de prima necesi­tate, le aduceam din străinătate, cu tote că pentru mare parte din ele po­sedam materiile prime în abundență. Ne venea mai ușor a comanda în străi­nătate, de­cât a exploata și a tran­sforma produsele țărei vastre. De vre o doi trei ani, o mișcare spontanee se produse în favorea in­dustriei naționale, și mai multe fabrici începură a funcționa cu bun succes. Curentul se făcuse, trebuia numai un stimulent mai puternic în acest sens, o încurajare reală din partea guvernului. Ei bine, acest stimulent nu întârzie, căci în legislatura din anul trecut se vota o lege pentru încurajarea indus­triei naționale, care lege fu promul­gată în 24 iulie din acest an. Prin acesta lege, între alte avan­­tagii, se prevede că o fabrică pose­­dând un capital de 50.000 lei, sau to întrebuințare a 25 lucrători pe zi, va obține scutirea taxelor vamale pen­tru produsele importate cari nu vor avea similare în țară și cari s’ar re­exporta în urma fabricațiunei ce vor fi primit în țara. Asemenea vor fi scutite de taxele vamale materiile pri­me, cari nu s’ar afla sau nu s’ar găsi în cantitați indestulatare în țară. Acesta lege a corespuns unei ne­cesități generale, și noi în special ne am bucurat de promulgarea ei, căci ea ne promitea și râdicarea industriei lemnose din țarâ. Industria lemnosä în adevăr a ră­mas mai îndărăt de­cât multe altele. In mare parte lemnul ni se aducea lucrat dinafară, încât micele ateliere de tâmplării și dulgherii din țarǎ, con­tribuiau forte puțin în comerciu. Abia acum a început și la noi gustul de a se preferi obiecte sau mobile de lemn de o calitate superiora, cum este stejarul pe care’l avem destul de eftin ; înainte, dintr’un obiceiu nefundat, se prefera obiecte de brad Iustruite, nu­­mai pentru că veneau din străinătate. Pentru a se rădica industria lem­nosc din țară am stăruit a se pune pădurile neutre în exploatări sistema­tice cât mai curând, conform legei silvice. Pentru cerut începerea neîntârziată a amenajerei pă­durilor Statului pe o scară mai în­tinsă, căci numai după asemenea pla­nuri pădurile se pot creste regulat , ne da lemne bune de industrie și se pot exploata cu înlesnire prin des­chiderea drumurilor de exploatare. Legea pentru încurajarea industriei naționale, venindu-ne în ajutor, noi trebue să ne silim a procura consu­­mațiunei publice lemne multe și bune. Ori­ce s’ar­­ice, păduri avem de ajuns în raport cu suprafața teritoriului și cu populațiunea țărei. Numai Statul are aprope un milion hectare. Dacă am exploata acest stoc , abundent cum ne obligă legea silvică, am putea în mod sigur să ne opunem concurenței din afară, când ne vine în ajutor și legea de încurajare a industriei. Semnele industriale din afară, și în special cele din Austro-Ungaria, și-au format un curent de import în țară atât de mare, în­cât trebue să luptăm acum cu bărbăție a-l opri. Lupta ar con­sista în a ne mulțumi de­o­cam­dată cu ce avem în țară, și în același timp a căuta să producem treptat din imen­sele nostre păduri lemne bune de in­dustrie. Deja, un caș, produs de curentul puternic al importului din Bucovina, face astăzi obiectul celor mai seriose desbateri în lumea competentă. Iată cașul. Să știe că există în țară o societate forte însemnată pentru exploatarea și fabricarea lemnelor. Acesta este so­cietatea Götz, a cărei reședință se află la Galați. Societatea posedă o fabrică, care funcționează cu un capital de cel puțin 50.000 lei sau cel puțin 25 lucrători pe zi, îndeplinind aceste con­­dițiuni, societatea cere a se scuti de taxele vamale pentru lemnele care le ar aduce din Bucovina, de­ore­ce de și s’ar găsi aceste produse în țară, însă nu s’ar găsi din causa calitatei lor inferiare, în cantități îndestulatare pentru a alimenta fabrica. După câte știm, Ministerul industriei a cerut ca­­merilor de comerț să răspundă, dacă în comerciul nostru se simțește lipsa lemnelor de lucru. Camerile de comerț tate, afară de cea din Galați, au răs­puns că avem lemne destule spre a satisface trebuințele industriei indigene. S’a cerut de asemenea serviciului silvic știință despre acesta, și s’a răspuns în același fel, adică că putem găsi în­ pădurile nóstre lemnele necesare in­dustriei, fără a mai recurge în afară. In cele din urmă s’ar fi constituit și o comisiune, de a cerceta dacă mate­rialul lemnos din pădurile nóstre pute corespunde trebuințelor fabricelor, spre a nu se acorda încurajare și pentru lemnele aduse din Bucovina; acesta comisiune s’ar fi pronunțat în ace­lași fel. După cum vedem, motivele invocate de societate, însemnează o desconsi­­derațiune care se aduce producțiunei nóstre lemnose și un blam serviciului silvic însărcinat cu cultura pădurilor. Intru­cât priv­vește serviciul silvic , el nu pate fi învinuit, căci, pentru ca’­ pădurile să crească regulat, ast­fel ca« astăzi să dea lemne grase pentru in­­­dustrie, ar fi trebuit să­ se înceapăt cultura sau exploatarea sistematică a lor de mai multe decenii, când nici că se știa că există un serviciu întru­cât privește pădurile, ori cum ar fi ele, credem că ar putea satisface pen­tru mai mult timp cerințelor câtor­va fabrice însemnate. Suprafața lor este mare, materialul lemnos abundent, și în acel material se găsesc și multe­ lemne pentru industrie. Ar fi în in­teresul industriei nóstre, a căuta chiar cu ore­cari greutăți la început să­ ne scăpăm de concurența străină, să fa­cem o cerere mai mare pădurilor spre a ne hotârâ să le și cultivăm mai bine. Acesta cu atât mai mult, cu cât o asemenea încurajare acordată după legea actuală, ar constitui un prece­dent pentru ori­ ce fabrici în viitor, și in loc ca acesta lege să încurajeze in­dustria nóstra lemnesc, deja destul de îndărăt, ar nimici-o mai mult. Taxa de 15 lei pentru metru cub importat, deși mare, dar ea va avea o înrâu­rire fericită pentru desvoltarea indus­triei și comerciului nostru de lemne, căci avem fond paduresc. Suprimarea ei acum ar fi un precedent care s’ar crea tocmai sub imperiul legei de în­curajare a industriei naționale. El s’ar putea repeta și in viitor, și lucrurile ar reveni la starea de mai înainte. Cu tote acestea nu putem să nu­ recunoaștem că obiecțiunile fabricei Götz sunt destul de seriose. Mare­ parte din lemnele pădurilor noastre sunt crescute neregulat și prin urmare inferiore ca calitate. A ceea­ ce e și mai mult, este că și exploatarea sau tran­sportarea lor este forte anevoiosă la noi, din cauza lipsei drumurilor de exploatare. Din acesta cauză noi am cerut și cerem a se întinde cât mai mult și cât mai repede amenajarea pădurilor și aplicațiunea lor. Aceste lucrări, cari le-am tot amânat, ni se impun într’un mod serios, spre a ne da treptat drumuri și lemne bune. De­și vom avea legea de industrie, dacă in privința pădurilor vom rămâne în aceeași stare, să fim siguri că nu vom ajunge la nici un resultat. Obiecți­­unea ce se aduce de societatea Griz, este o secțiune seriosă pentru noi, care trebue să ne hotărască , ori să îngrijim de pădurile nóstre, ori să ne lăsăm a fi tributari și in privința producțiunii lemnose. Să ne mărginim la pădurile nóstre cari astăzi ne pot asigura o cantitate suficientă de lemne pentru trebuințele născânde ale fabricațiunei, și pentru acesta să căutăm mai înainte de tote a deschide drumuri de exploatare. Sa păstrăm taxele vamale pentru produc­­țiunea lemnosä care s’ar importa. Insă o dată cu­ acestea trebue să începem a lucra serios pentru cultura și ex­ploatarea sistematică a pădurilor nas­tre, spre a ajunge, în viitorul cel mai apropiat, a concilia într’un mod nor­mal industria lemnosa cu producția lemnasa. George Stătescu TELEGRAME Paris 17 Decembre. Sesiunea Came­­nilor s’a închis azi. Paris 17 Decembre Se crede in ge­neral, in cercurile, că prințul de Bismarck e acela care a ațâțat presa germană in campania ce acesta a întreprins in pri­vința concentrărilor de la granița Gali­­ției, pentru a obliga pe Austria să acti­veze înarmările sale. Berlin 17 Decembre. împăratul a pri­mit diminață pe prințul Wilhelm, pe ma­reșalul de Moltke, pe locotenenții-gene­­­­rali, Conte de Waldersee, d’Albedynl și și pe ministrul de răsboiu, Brousart de de Schellendorff. San­ Remo 17 Decembre. Buletinul o­­ficial spune că o mică escreștere ne arată pe partea stângă a laringelui situată pu­țin mai sus de­cât acea ce apăruse pe la sfârșitul lui Octombre. Acesta din urmă, în parte cicatrizată a devenit mai mică. Starea de sănătate a prințului conti­nuă a fi forte bună. Berlin 17 Decembre. Reichstagul in a treia citire a proiectului de lege privitor la importațiunea cerealelor, a acceptat o sporire de patru mărci asupra oodșului. Reichstagul s-a amânat până la 17 Ia­nuarie. Paris 18 Decembre. După depeșile primite de la Viena și Berlin de cătră ziarul «Figaro», situațiunea politică ar lua o față îngrijitóre. Austria se zice că ar fi pe calea să încăpă negocieri pen­tru un împrumut de 200 milione fiorini. Borna 18 Decembre. Ministrul de fi­nanțe făcând expunerea situațiunei finan­ciare în Cameră, se vede că exercițiile strecurate, s-au încheiat cu un beneficiu total de 14 milione. Exercițiul 1887 88, însă prevede 70 milione chelnueli ce se datoresc împrejurărilor ce nu se puteau înconjura. Acest deficit însă se va putea acoperi prin emisiuni de obligațiuni re­­presentând anticipațiuni asupra viitorelor budgete. Viena 19 Decembre. Astă­z­i pe la u­­mără s-a ținut un consiliu la palat sub președinția împăratului la care au asistat dl. Coloman Tisza ministrul de răsboiu și doi miniștri ai apărărei naționale. Pe mâne se va ținea un mare consiliu la pa­lat de aseminea sub președinția împăra­tului. Berlin 19 Decembre. După «Gazeta Națională», dl. Schweinitz, reînturnându­­se la Petersburg duce cu el instrucțiu-

Next