Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-01-24 / nr. 9
a tăcut, țara a tăcut. Și cu tote astea eu cred că cestiunea merită să preocupe atât pe guvern cât mai cu semn opiniunea publică. Se pare, tocă o dată, că atmosfera de frământări în care trăim, după cum ne încredințază chiar Mesagiul Coronei, ne-a obosit încât numai putem cugeta, nici a ne mișca. O licărire de viață din când în când, și iarăși apatia, nepăsarea. Oricât am fi însă de apatici nu suntem încă căzuți într’o complectă nesimțire. Cu totu nepăsarea nostru, alții să însărcinezi a ne scutura, a ne trezi din aromirea în care ne place asta. Noi n’am dat nici un semn de viață cu privire la Dunăre de an și până acum; iată însă cu rușii, sârbii și ungurii ne scutură și ne aduce aminte că există un măreț fluviu, Dunărea, a cărei serta nu ne pote fi indiferenta. Ziarele au scris că Scupcina de la Belgrad a votat o subventions „Societăței Serbe de navigațiune* formată de curând în capitala Serbiei. Acastă societate serbă se îndatoreză a face un serviciu de navigațiune pe ambele țărmuri ale Dunărei cel puțin cu patru vapore și cu un număr corespondent de remorchere și cu șlepurile trebuinciose. De altă parte cunoscuta societate rusă de navigațiune pe Dunăre, compania Gagarin, caută a-și spori pre cât cu putință dar averile sale cu Serbia. Mai mult, ea promite nouei societăți sârbe tot sprijinul și ajutorul său. Corespondențe din Petersburg spun că guvernul imperial este decis a face tote sacrificiile pentru a aduce brațul Kilia în cele mai favorabile condițiuni de navigațiune, precum și de a încuraja întreprinderile ruse de plutire pe Dunăre. Corespondențele mai vorbesc și despre proiecte de întărire ale Ismailului și de alte multe, care ies din cadrul acestei lucrări. La rândul sőu Ungaria nu se lasă mai prejos. Omenii săi de Stat precum și toți patrioții unguri care n’au nesocotit nici o dată cestiunea Dunărei, nu lasă să tracă an fără să cera socotela guvernului despre lucrările sale privitore la navigațiunea danubiană. Cu ocasiunea cercetării budgetului pentru 1890, s-a încins o discuțiune importantă asupra politicii economice la care au luat parte între alții d-nii Polony și Kass. După cuvântările acestor deputați, d. Baross, ministru al comerciului, rostește un discurs magistral în care face mai multe declarațiuni importante. Vorbind despre industria națională, ministrul comunică că guvernul urmărește în mod regulat o politică care tinde a asigura industriei maghiare preponderența pe piețele Ungariei. El fixază scopul de urmărit, încuragiază inițiativele seriose. Vorbind despre cestiunea navigațiunei, d. Baross fuse: „S’a vorbit cu ironie despre cei 100.000 fiorini pe care ’i cer pentru navigațiune. Nu vedeți de acesta. Dacă Camera va vota creditele, noi vom avea flota nostră comercială. Cât despre Compania de Navigațiune Dunărenă, am dobândit ceea ce am vroit, căci am silit-o, prin concurența drumurilor de fer ale statului, să se află tarifele. D. baron Kass ne intrabă pentru cine regularisim Dunărea? Dar tractatele internaționale asigurază acastă cale fluvială tuturor națiunilor! Nu flie că marile lucrări începute la Porțilede Fer și pe Dunărea superiorä, vor folosi numai Ungariei, dar pot să afirm că Ungaria va fi cea dintâia care va trage folöse din aceste lucrări. Este adevărat că avem puține vapore, dar după mine, cred că nu trebue să progresăm mai repede decât înaintăm astăzli. Oposițiunea ’mi promite tot concursul scame voiu folosi de dânsul și voiu face la timp propunerile care vor fi necesare pentru ca Ungaria să aibă corăbiile sale pe Dunăre când va fi îndeplinit marile sale lucrări idrografice. Nuvelele tendențioase, după care întreprinderi ruse sau altele se silesc să se întemeieze la Dunarea-de-Jos, nu trebue să ve îngrijască. Statul ungar în acestă calitate va face să valoreze pe Dunărea ungurească interesele națiunei ungare. „Representanții Companiei de navigațiune de țărână au venit sa se varlă pentru a cunoște condițiunile unei învoiri. Le am arătat care sunt condițiunile guvernului ungar, dar ei nu s’au mai întors. Acesta însă nu este nici un pericol și interesele nóstre pe Dunăre vor fi apărate prin mijlocele pe care guvernul ungar le are la disposițiune. Desigur că dorim concursul acelora care navigă pe Dunăre, însă înțelegerea cu Compania nu se va face cu orice preț, ci numai în așa mod ca să servască interesele nostre. In cursul discuțiunei ministrul Baross expune in aplauzele unanime ale camierei, programul ce-și propune să executeze pentru a desvolta industria națională, pentru a ’i asigura piețe inteliere și pentru a o pune in situațiune de a se susține chiar in străinătate concurența rivalilor săi. Și ca cum n’ar fi fost in destul de explicit, ministrul de comerț revine la chestiunea navigațiunei dunărene, și rostește urmatorele cuvinte: „Silințele mele tind ca statul să’și procure vaporele și alte vase care să ’i permită să creeze relațiuni moi către nord și occident și de a ține pept concurenței întreprinderilor care există deja pe dunăre. Am de gând să sporesc flota nostru națională și sunt de părere că ieste preferabil ca statul să o facă iei însăși decât să favorizeze întreprinderi moi. Pe calea de uscat am stabilit deja convențiuni bune cu orientul; acum trebuie să ne folosim de marea cale fluvială care ne leagă cu orientul. „Nu voim să vătămăm interesele națiunilor care sunt aliatele nostre și nu ne plângem contra concurenței. Negreșit că vom găsi concurenți pe dunăre. Eei bine, nu trebuie să cădem in acestă concurențe. Trebuie dar să ne organisăm forțele cu spirit de urmare.* In ajutorul ministrului maivine și cunoscutul deputat Iulius Lucaci care in aplausele unanime ale camerei rostește un discurs asupra necesităței și mijlocele de a desvolta marina comercială ungara. Aș dori ca aceste rânduri să cadă sub ochii ministrului care’mi respundea in anul trecut tocmai asupra chestiunei navigațiunei pe dunăre din punctul de vedere al intereselor române; ași dori să le citesca și sa le recitesca pentru a se încredința cum ințelege ministru de comerciu de la Pesta interesele Ungarie, cu câtă siguranță și demnitate națională se rostește când ieste vorba de dunărea ungurească, de interesele ungurești. Acum că am resumat cum stă cu chestiunea navigațiunei dunărene in statele vecine, pot să pun întrebarea: Dar noi ce facem ?. Stata-vom cu mânile in sin, pe când toți lucreză fără preget pentru ași ocupa locul pe dunăre ?. Lăsa-vom ca pe dunărea românesca se fâlfâie in sus și in jos paviliónele Serbiiei, Rusiei, Austriei, Ungariei și in curând al Bulgariei, și numai pavilionul românesc să strălucască prin lipsa sa ?. Rămânea-vom in urma tuturor, până și a celor mai mici statuti când ieste vorba de navigațiune pe dunarea nostra ?. Răspunsul nu’l pute da decât cei cari au nesocotit o lege promulgată și răspunderea numai a lor ieste dacă țara așteptă insă să fie înzestrată cu o marină comercială. Judece țara deci față cu cele ce se petrec in statele vecine, mai trebuie să stăm nepăsători ca cum n’am avea nici un interes pe dunăre. Judece și hotărască pre cât mai ieste timp. P. S. Aurelian. (V. Națională). itar prin tote mijlocele tulburările ce se produc în întrunirile publice spre a împiedica aceste întruniri. Roman Fev. Republicanii italiani au decis să trimetă la Rio de Janeiro o deputațiune însărcinată a represinta la proclamarea solemnă a Republicei Brasiliei care se va face la 7 Aprilie. Petersburg - Fev. Țarul a conferit fostului ministru de finanțe Reunier titlul de comite, cu prilejul aniversării a 50-a a intrării sale în serviciu Generalul Puzyrewski a fost numit șef de stat-major al circonscripției militare din Varșovia. E sigur acum că Imperatul Germaniei va asista la marile manevre de vară ale armatei rusești. Colonia 3 Fev. „Gazeta de Colonia” află din Lisabona că Portugalia ’și propune a trimite Puterilor un memoriu forte desvoltat asupra diferendului ei cu Englitera și cerând întrunirea unei conferințe, după tratatul de la Berlin, nu e nevoie pentru întrunirea unei conferințe de aderarea prealabilă a Engliterei. Noul cabinet portugez a făcut să se declare guvernului englez că menține asigurările date de ministerul precedent. Bale 3 Fev. Cantonul Balle-Ville a adoptat ieri noua Constituție cuprinflând clausa după care guvernul va fi ales de popor. Fraga 3 Fev, întrunirea tinerilor cehi fixată pe afl și trebuind să ia cunoștință de raportul asupra compromisului, s’a amânat pentru 15 file. TELEGRAME Belgrad 1 Fev. Remițând Regenței scrisorea autografă a Principelui Muntenegrului, d Vutkovici a reînoit mulțumirile principelui pentru primirea frățască ce s’a făcut emigranților muntenegreni și pentru ajutorele ce li s’au dat; aceste fapte constitue o probă prețioisă de afecțiune sârbilor pentru frații lor din Muntenegru. D. Ristici a respuns că guvernul e fericit că a putut să-și îndeplinescă o datorie sfântă către frații lor muntenegreni. D. Vukovici a fost decorat cu ordina Takova, clasa II. Berling Fev. Ca dovadă de favorea specială a împăratului a acordat orașului Hanovra denumirea de „oraș metropolitan și de residență”. Liberalii au publicat o proclamațiune electorală, ei se declară că sunt pentru reducerea serviciului militar, pentru modificarea impozitelor și a drepturilor de vamă și pentru suprimarea legei în contra socialiștilor. Bruxel 1 Fev. Greva minerilor societății Lens s-a sfârșit. Paris 2 Fev. Francia anunță că d. Tirard, în numele ministrului de interne absent, a invitat pe procurorul general și pe prefectul de poliție a înpiedica în ii CURIERUL TH. BALASSAN titlul de inginer atunci să-l validăm. Țara nostră e destul de guvernamentală, nu mai e nevoie de ingineri. (Aplause). D. C. Arion combate propunerea d-lui Cogălniceanu, ca inutilă și neavenită conchide pentru validarea alegerei făcută în persona d-lui Vlădescu D. Nucșoreanu, camera e incompetentă de a numi astfel de comisiuni. Voci, închiderea discuțiunei. Neluând nimenea cuvântul în contraînchidere, discuția se declară închisă. Se pune la vot cu bile propunerea susținută de d. Cogălniceanu. Votanți 130. Bile albe pentru 53. Bile negre contra 76 Deci propunerea de a se numi o comisiune pentru verificarea titlurilor de capacitate ale d-lui Vlădescu e respinsă de cameră. Se pune apoi la vot cu bile conclusiunele raportului, care cere a se invalida alegerea d-lui Vlădescu. E de observat că pentru a se admite conclusiunele raportului trebue 2 din 3 din numărul votanților. Votanți 127. Două treimi 85. Bile albe pentru 52. Bile negre contra 75. Deci , președinte proclamă pen Vlădescu ca deputat al col. I de Muscel, mera a avut să pedepsescă cu alisațiunile miniștrilor și comisia le lasă la o parte, ne vorbește de călcarea legei comptabilităței. Comisia ia loc să facă lumină, induce în întuneric, nu încurcătură. D Buicliu termină cerând ca adunarea să trecă pur și simplu la ordinea flotei. Ședința se suspendă. Ședința de la 20 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 sub presidenția d lui președinte N. Krețulescu. Presenți 77 d-in senatori. D. Gâlcă cere dosarul relativ la afacerea profesorei directore din Bârlad a școlii de fete Codreanu. D. Codrescu anunță o interpelație d-lui ministru de culte în privința reparărei unei biserici din jud. Tutova. D. Bălănescu interpelază pe ministrul lucrărilor publice în privința șoselei de la frontieră din Buzau. D. Bolintineanu ’și desvoltă interpelarea referitóre la patenta pusă pe leja funcționarilor la anul 1877. 1. Manu au răspuns. La ordinea flitei mai multe indigenate. 1 CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 20 Ianuarie Ședința se deschide la ora 1.30 sub preșidenția d-lui președinte Gr. Cantacuzino. Presenți 115 d nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Se acordă mai multe concedii. S’a depus raportul comisiei de verificare a titlurilor pentru alesul col. I de Muscel, d. Vlădescu, D. I. Nădejde. íntreba de ce nu se respectă regulamentul în ceea ce privește resolvarea petițiilor, ce se primesc în cursul unei săptămâni. Regulamentul flice la art. 89 că comisia de petițiuni să presinte un raport sumar de resultatul acestor petițiuni. D. Președinte flice că d. Nădejde are dreptate. D. C. Popovici íatrebi de ce nu se despăgubesc sătenii cari au fost expropiați de direcția C. F. R. D. Al. Marghiloman flce că acastă cestiune e prima preocupare a guvernului, dar fiind că sătenii nu vor să primescă în schimb alt teren, se simte nevoe de a se presenta un proiect de lege și Camera va resolva acastă cestiune după cum va crede de cuviință. D. I. Grădișteanu rogi pe d. ministru de interne să comunice raportul pentru dizolvarea consiliului comunal al orașului R.Sărat. D. I. Safia, citește raportul comisiei de verificare, cu privire la alegerea d-lui Vlădescu ca deputat. Raportul conchide de a se invalida alegerea făcută în persona d-lui Vlădescu, pe motiv că d-sa până în funa alegerei a figurat ca funcționar public și anume ca inginer silvic. D. G. Duca arată că alesul e bine ales, în averea sa sunt precedentele. Mulți dintre noi sunt în posiția d-lui Vlădescu și totuși ei sunt deputați. Alegerea neavând alte vicii ea este bună. Cere deci de a se valida acestă alegere. D. N. Nicorescu combate validarea alegerei. Pentru prilejul acestei adunări nu trebuim să-l validăm pe d. Vlădescu, căci d. Vlădescu e funcționar administrativ. Citeza oratorul în favorea sa mai multe texte din legea electorală și din regulamentul interior al camerei. D. I. Lahovary e pentru validarea alegerei și în contra conclusiunilor raportului comisiei de verificare. Nu trebue să căutăm subtilități și chițibușuri de avocat, ca să’l înlăturăm pe Vlădescu dintre noi; se află și d-nii P. Ene Incașul d-lui Vlădescu și Climescu. D. Vlădescu, după legea electorală, nu e considerat drept funcționar, deci are dreptul de a fi ales ca mandatar al națiunei. După cum d. Enea e inspector la căile ferate, tot așa și d. Vlădescu e inspector silvic. D. T. Ionescu. Ca membru în comisia de verificare, d. Ionescu spune că d. Vlădescu nu pate figura ca deputat în Cameră, deorece e funcționar. D. Vlădescu nu e inginer, ci silvicultor și deci e funcționar al Statului. Nu trebue să creăm precedente urîte, căci cu mâne avem să vedem mulți funcționari pătrunflând în adunare. D. G. Peucescu, ministru de domenii, dă lămuriri în privința atribuțiunilor funcționarilor administrativi și demonstră că atribuțiunile silvicultorilor intră în domeniul atribuțiunilor inginerilor. D. ministru declară că d-l Vlădescu a absolvit școla specială de la Nancy. D. Președinte, comunică că s’a depus la biurou o propunere semnată de mai mulți deputați prin care se cere a se numi o comisiune de verificare a titlurilor de capacitate, ce le posedă d. Vlădescu. D. M. Cogălniceanu, susține acestă propunere, adăugând că dacă d. Vlădescu va poseda Ședința de la 22 Ianuarie Ședința se deschide la ora 1.30 sub președința d-lui președinte Gr. Cantacusino. Presenți 106 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Se acordă un concediu de 7 fiile d-lui Ilariu Isvoranu. Ordinea flicei : urmarea discuției asupra raportului comisiei de informațiuni pentru darea in judecată a guvernului I. Brătianu. D. Gr. Buicliu are cuvântul pentru a combate conclusiunile raportului Din flice că nu a venit să pledeze causa in fond, ci să vadă dacă raportul e făcut pe date precise, exacte și positive. Pentru a dovedi că raportul comisiei de informațiuni nu’i bazat pe dovezii exacte, oratorul aduce urmatorele in ajutorul seu: Afacerea moșiei Șoldănești raportul o pune in sarcina unor miniștri nevinovați. Cercetând la ministerul domeniilor, a constatat că acel vinovat in acesta chestie este un ministru ce e mort astăzli. Se spunea că grosul actelor de corupțiune se află la ministerul de resbel. Oratorul a cercetat și acolo și dând peste dosarul ansurei comandată la d-na Strat. Raportul comisiei de informații ilice că ministerul a primit acastă unsare deși ea era prostă și conține prea multe materii corosive. Ei bine, acesta nu se constată, căci din comisia de recepție a acestei unsori, 6 do. căpitani afirmă că unsarea e bună că ea trebue să fie primită, și numai un singur d. căpitan e iu contra recepțiunei. In ceia ce privește afacerea pulberei resultă din dosare că d. general Barozzi e responsabil și nicidecum d. I. Brătianu. Transacția e încheiată de d. Barozzi in cea dintâi formațiune a guvernului T. Roseti. In ceia ce privește prețul exagerat și exorbitant cu care s’a făcut rescumpărarea, oratorul nu intră in condițiunile contractului. In ceia ce privește afacerea grâului vândut de d. general Pilat și aci raportul e greșit. Grâul predat nu conținea petre, s’au găsit numai vr’o doi saci. Oratorul spune că a fost singur in personă la manutanța armatei și s’a încredințat din actele aflate acolo. Pentru cei doi saci în cari s’au găsit pământ și petre, s’a reținut plata. Dar cum vin petre și pământ in acești doi saci ? D. Buicliu espune modul după care se face transportul productelor in partea de sus a țerei. De la moșie pănă la gară grâul a fost transportat de cărăuși, aceștia au obiceiul de a fura din saci și a înlocui cele furate cu petre și pământ. În ceia ce privește, furniturile de plumb și cositor, vinovatul și-a primit pedepsa și pe lângă acesta tratările definitive s’a încheiat de d. general Barozzi, deci nici aci nu’i vinovat d. I. C. Brătianu. Acesta nici nu trebue să figureze in raportul comisiunei. In privința operațiunei rublelor, oratorul nu învinovățăște pe d. Sturza ; în acestă privință raportul conține mai multe inexactități. In privința sumei de 600,000 lei, cheltueli de representație ce pretinde raportul că s’ar fi făcut cu rescumpărarea căilor ferate, oratorul spune că’i o greșală de tipar însuși d. Blaremberg i-a spus personal că din greșală de tipar s’au trecut 600,000 in loc de 60,000. Raportorul comisiunei de informațiuni nu’i deslușit nici in ceia ce privește vânftarea bunurilor Statului, conține chiar și unele inexactități. Raportul spune că s’a călcat legea comptabilităței nepublicându-se licitațiuni pentru contractarea furniturilor. Curtea de casație a stabilit însă o jurisprudență că nu’i violare de lege, îndată ce nu se aduce prejudiciu cuiva. Comisiunea de informațiuni nu ne spune că prin nepublicare de licitațiuni Statul a avut sau nu prejudiciu. Comisia de informații aduce vină d-lui Ion Brătianu, c’ar fi surprins Camerile cu votarea legilor. Dar și legea responsabilităței ministeriale a fost făcută și votată noptea. In ceia ce privește cele petrecute in zilele de 14 și 15 Marte, raportul nu ne spune de cine au fost primite ordinile celor cari au exercitat asupra cetățenilor terori. Procurorul a intrat în incinta Camerei cu învoirea președintelui ei. Comisia de informațiuni trebue să ne arate nu numai călcările la legea comptabilităței, ci și dacă fiecare ministru in parte ar fi exercitat corupțiunei asupra cetățenilor. Comisia a depășit puterile ce ia dat Camera. Adunarea deputaților a voit să înlăture un proces politic și să nu implice decât într’un proces de drept comun, dacă se va dovedi vr’un vinovat după dreptul comun. Comisia de informații însă ajunge tocmai acolo unde n’a fost intenția camerei să ajungă. La Ședința de la 22 Ianuarie Ședința se deschide la orele 2 sub presidenția d-lui președinte N. Krețulescu. Presenți 75 din senatori. D. Mârzescu depune la biuroul Senatului o plângere a mai multor săteni din jud. Iași. O mișcă Al. Greceanu Ilice: Văflând că presase și că in public să vorbește contra și pentru podul pe Dunărea, am cerut dosarul să văd ce e cu chestii. Am studiat dosarul și fac complimentele mele d-lui ministru al lucrărilor publice pentru modul cum s’a făcut licitațiunea. D. Brăescu aploude. D. Aurelian își desvoltă interpelarea privitore la necesitatea înființărei unei societăți de navigațiune pe Dunăre. D-sa face mai minte de tote istoricul unei companii ce sa înființat in Ungaria pri(la 1842) pentru navigația pe Dunăre. Guvernul dădea și dânsul subvențiune societăței. D. Marghiloman întrerupe și spune că acesta subvenție a încetat. D. Aurelian continuă a descri tendința ungurilor d’a se separa economicește. Arată luptele ce s’au urmat in parlamentul maghiar pentru independența economică, și cum ministrul Bacss fiind interpelat, a asigurat că pe apele maghiare, îndeosebi pe Dunăre, va lucra penru ca maghiarii să prepondereze. Dacă’i așa, Rom,nu trebue să se gândască și ei la o societăți de navigație pe Dunăre. D. Al. Greceanu întrebă: Dar de ce n’ați făcut’o d-vostră ? D. Aurelian, vou spune de ce. Pănă atunci, te rog să mă ascuți și să nu mă desconcentrezi cu astfel de cuvinte aduse nu în interesul causei ci pentru a linguși banca ministerială. Oratorul continua a insista asupra necesității ca românii să ia inițiativa înființărei unei societăți de navigație pe Dunăre. Acesta cu atât mai osebit cu cât Europa ne póte imputa că lăsăm să se încrucișeze pănă și nava din America în apele Dunărei nóstre, iar pavilionul român nu și-a arborat încă drapelul său. Să o facă de aci încolo. E rușine ca până ce Enghtera a avut în Dunăre 5 jum. milione tone, Grecia 1 jum. milion, România să nu presinte decât 40 mii tone. D. Al. Marghiloman. Recunoște importanța necesității înființărei marinei comerciale române. Intre altele fibe că norocul ne-a dat în mână portul la marea negră. Nu crede că ne ar folosi mult luându-ne la concurență pe Dunăre cu puterile cari au deja de sute de ani marină comercială, după cum nu crede că statul român póte fi chemat a exploata Dunărea. S’o facă asta particularii. D. P. Aurelian crede că Marghiloman voește progresul statului român și pe calea economică ; e pătruns de necesitatea înființărei unei marine economice pe Dunăre. Neagă deci ca cu puterile ce -i stă la disposiție guvernului, să lucreze în acest sens. Discuția se închide. D. D. A. Sturdza se proclamă bun ales al col. I de Tecuciu. La ordinea flotei indigenate, D. Donici, proiectul județului Suceava a comunicat administrației domenielor coronei, mulțumirile comunei Mălini, pentru solicitudinea arătată școllelor, bisericilor și săracilor acestui domeniu, cum și pentru ajutoriul dat la construirea unui pod. Președintele consiliului permanent a exprimat de asemenea mulțumirile sale și toți regii pe d. I. Kalinderu de a exprimarespectuosa lor recunoștință Maj. Sale Regelui. Comunele Bicaz (Neamț) și Domița (R.Sarat), au votat și iele asemenea adrese de recunoștință, pentru binefacerile primite de la administrația domeniilor coroanei. O nemăsurată nenorocire a lovit una din personalitățile cele mai respectabile și mai simpatice din societatea noastră, pe prințesa Alexandrina Ghica, născută Blaremberg, soția regretatului general Ioan Ghica, fost ministru al țarei la St.Petersburg. D-na Ghica a avut durerea de a perde pe fiica sa, domnișora Ella Ghica, încetată din viiață Sâmbătă 20 ianuar 1890 in urma unei grele operațiuni.