Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-08-05 / nr. 85
Á y x c. Anul al XVIIHea No. 85. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.-pe semestru 14 Fr.-pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE.................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . 60 Bani-ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Animaciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b Redacția și Administrația — Strada G-olia,. — -4©. FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Dl. Adam, negociant-coffussionaire 81, rue des Saints-Peres Paris.— John F. Jones 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A.RJppeak, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. (TH. BALASSAN) CONRESPONDENȚI [N STRÉINATATE: Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Alama criptele nepublicate se vor arde. <7tt JVr. 90 bini. Ca.lexLd.a.r-a.1 S e p t ä, xa. & xx e i ‘-.í^Tx STIL VECHIO I_____£ IDA J____ p A T HONUL ^ I I, E I j TIMPUL DIN SßPTÄMÄNÄ Í STIL NOU I ?) I ir a j ,, , .. M n rr ,—Ttf-i ' A--------------------------:------------—---------'August j-----------------------------------------~.......................................... --••••»•• - •-••"••• ---------V----—-------1 F A I A(J N ü D flefcLftl ^ -- Râs. Bőreim | Apus. Söreiül 5 Duminică 1 Martirul Eusigen | 17 ^ . r 1 t If,*?.j [UNK] *i, 775 Jjuni. j (+) Sel»l*»l*ar*>a la față a Domnului 18 “ ^i^ertua \&A ^ '• 5-5 7—1 Luart‘ * Martirul Donnetiu La 4 August. Lună nouă cu timp 19 Marți Sebard<C, X:j.XJ Jtj 5-7 7-0 8 Mercuri Sf. Emilian Romanul , . ... 1 20 in St 1. \'< * ,r ' / 5—8 6-57 9 Joi Sf. Ap. Mathia frumos, apoi plaie. JY 7* Bernhard Xs.cATP5>>X 5_ 9 6._5g 10 Vinuri Mart. și Archidiacon Laurent 22 v.' • Anastasia 5—10 6 — 55 -------ii-----------------________________g XiliLjiLji 0'. Nifon patr._____________________________________________________________18______________Sâmbăta Filip Cit______________________ «“. La 5. La 6. Anul 1746. Anul 1711. Anul 1444. A. XT GFTT S T Mavrocordat decretă desființarea servagiului. Constantin Brâncovenu și D. Cantemir, promit Turciei ele a’i da ajutor contra Rușilor. Uciderea trădătorului Bimbașa Sava, în București, în casa Bellu. Ștefan cel tenor bate pe Turcii veniți în țară. Proclamarea convențiunei în România. A. S. Principele Carol I, pune piatra fundamentală castelului Peleș de la Sinaia. Huniade Corvin ia comanda armatei ungaro-române și declară resboiu Turciei. La 7. La 8. La 9. La 10. La 11. Anul 1821. Anul 1513. Anul 1858. Anul 1875. E No. 3389. ta S11.1. Ost ung. Consulatio Jassy. Das k. u. k Consulat hat die Ehre die p. t. Mitglieder der oesterr. ung. Colonie zu dem Montag den 18/6 August l J. um 11 Uhr V, M. aus Anlass des AJlerHäcUsien Geburtsfestes Seiner Majestät ties Kaisers untl tiänlfßs in der römisch-katholischen Kirche statt lindenden feierlichen Gottesdienste und Te-Deum hößichst, einzuladen. Nach Beendigung des Gottesdienstes findet Empfang im k. u. k. Consulate statt. Jassy, am 14 August 1890. Der k. u. k. Vice Consul und Gereut: STEFAN von LIPPERT-GRANBERG Avis Dnii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lorau a da, căci în caz contrariu vom fi puși în neplăcuta posițiune de a suspenda trimiterea farului nostru, și a-i reclama la locul competent pentru dreptul ce ți se cuvine, precum și a le publica numele, locuința și suma cu cât ne datoresc. Administratia De Vânzare O locomobilă «Clayton» putere 12 cai și batoza ei cu accesoriile și rezervele lor,—o batoză de popușoi,—un cilindru mic «Pernollet»,— cinci moruște,— precum și patru cai de trăsură, din care doi merg și la călărie. A se adresa la subsemnatul strada Carol, 36, Iași. G. M. Cimara A DE VIZOARE Stadintul Balnar „IUSTALACHI“ DIN T.OCNA Renumit pentru apele minerale ce posedă, cu tote clădirile, grădina, pădurea și locul ce aparține situat chiar lângă oraș la polele frumosului munte Măgura, este de vînzare. Doritorii a se adresa la d. locot.-colonel Botez str. Toma Cozma No. 9 tn Iași. IASSI, 4 August 1890. 1TI HTM GERMANIEI. Astăzi împăratul Germaniei, unul din suveranii cei mai tineri, mai activi și pa cât se vede mai cu bune intențiuni pentru popor, a plecat să facă o visita țarului Alexandru al III-le in Rusia. Acestă călătorie este un eveniment politic din cele mai importante. Unele ziare streine susțin că visita imperială nu are nici un caracter politic. Altele ved in întreprinderea tănărului suveran o sondare a intențiunilor rusești și dorința pentru o desarmare generală. Nu știm care din aceste două păreri este in scopul lui Wilhelm al II-lea, insă avem ferma convingere că ceva se va trata la Petersburg. Situațiunea este destul de încordată pentru ca cei doi monarhi, care se vor întâlni și se vor îmbrățișa, se nu trateze nimic pentru îmbunătățirea situațiunei. Tote statele vorbesc de menținerea păcii. Pentru acest scop s-au alipit și Eoghtera, Turcia și Suedia la alianța celor trei puteri centrele. Cu tote acestea Rusia lucreza in Bulgaria, escită in Armenia și impinge Serbia la mișcări de protestare contra instituirii de episcopi bulgari in Macedonia. In Bulgaria nu are destul teren, căci intențiunile rusești s’au dat prea mult pe față cu ocasiunea revoltei de la 9 August, cu ocasiunei conspirațiunei lui Pantia și cu ocasiunea baratelor liberale episcopilor bulgari. In Armenia și Serbia lucrurile stau altfel. Armenii deși au veflat cum imperiul rusesc a anexat o parte din țara lor, dar fiind că s’au produs precari brutalități turcești, au găsit cu cale că ar fi mai bine să facă interesele celor de la Petersburg, decât a indura orecari neajunsuri otomane. „Se artă mora, pentru a peri și grecii!“ Rușii pe de alta parte incurajare mișcarea armenescă pentru scopul ei, mergând până a promite azil și bani acelora cari ar voi săt părăsască Armenia turcesca și să treca in Rusia, știind că capătă prin ei agenți devotați și activi cu cari se va servi in contra Turciei. In Serbia propaganda rusă merge mai departe. Am veflat cele trei protestări adresate țarului, sultanului și patriarhului grecesc in privința numirii episcopilor bulgari. Acele protestări pe lângă că sunt nedrepte, sunt tot deodată și nepatriotice, căci espune Serbia la consecințe desastrese pentru viitor. Deci manifestarea pacifică a guvernului rusesc și a ziarelor moscovite este o curata ironie. Chiar un ziar rusesc ne întărește in aceata opiniune. „Grajdanin“ vede un pericol pentru Rusia in adesiunea Englitezei la tripla alianță și consiliază pe cei din Petersburg de a întreține cu Francia astfel de raporturi ca cele două puteri să fie la momentul hotărît cu desâvârșire solidare pentru apărarea intereselor lor. Pe de altă parte, cu tota mergerea împăratului Germaniei in Rusia, puterile centrale împreună cu Eaghtera se ocupă pentru a intimpina orice eveniment. Un ziar strein ne spune că un fel de conferență militară a avut loc zilele trecute la Monte Genero intre generalul Giardini, generalul Ricotti și mai mulți ofițeri germani, austriaci și englezi cari se aflau in călătorie pe lângă lacul de Como. Acesta conferență a avut aerul de a fi o întrunire privată, dar ea n’a putut rămâne astfel in urma discursului ținut de generalul Pelloux la Oulx. Prin urmare împărații celor două mari imperii se pot întâlni filele acesteaa pre a discuta a oapra evenimentelor politice cari vor urma , dar in același timp guvernele tuturor statelor lucrază intr’un sens care samănă ostil. Evglitera, Germania, Austro-Ungaria, Italia, Turcia și Suedia sumănă că se pregătesc a io timpina orice atac. Rusia și Francia, pe de altă parte, pare că ar voi se provoce un conflict. Se zice că Wilhelm a II-lea s’ar cam teme de asemenea intențiuni râsboinice ale Franciei și Rusiei și de aceea s’ar duce la Petersburg, pentru a arata lui Alexandru al III-lea pericolul ce ar decurge din o asemenea aventură. Se mai zice atâși ca tânărul suveran german ar fi dispus ca să facă őrecari concesiuni Rusiei pentru a asigura pacea in viitor. Pőte și una și alta din aceste opiniuni să fie adevărate. Dar oricare din aceste doua opiniuni s’ar confirma, este o încredințare că pacea nu se va tulbura. Dacă Rusia nu ar consimți la un aranjament conform cu dorința tuturor puterilor europene, atunci Francia și Rusia remân isolate și este peste putință ca ele să incapă un resbel cu atâtea puteri, bine armate și bine pregătite pentru orice eveniment. Dacă Wilhelm al II-lea ar primi să facă riscaiva concesiuni cari nu ar conveni celorlalte puteri, atunci 0răși ar fi imposibil un resbel, cel puțin pentru moment, căci imediat Austria, Italia, Eoghitera și Turcia ar desaproba și alianța de ar fi s’ar schimba. În locul alianțelor de acum, am avea de o parte pe Austro-Ungaria, pe Italia, pe Francia și Evglitera, dar de altă parte am avea pe Rusia și Germania. Acesta nu ar conveni de loc Germaniei, care doresc preponderența in Europa și prin urmare ar fi imposibilă. Noi credem că alianțele actuale vor remâne astfel cum sunt stabilite. Imparatul Germaniei desigur va propune împăratului tuturor Rusielor precari aranjori, astfel ca să nu atingă intru nimic nici interesele europ.»., nici buna armonie a puterilor centrale. Dacă el nu va înțelege și nu va priimi consiliele înțelepte ce i se vor da, atât mai râu pentru dânsul. Wilhelm al II-lea va pleca fără nici un resultat și lucrurile vor remânea astfel cum stau astăzi, fără a se produce nici un conflit deocamdată. E greu, după cum am mai zis și altă data, ca cineva se incepe un resbel, prevâzând mai dinainte consecințele lui. Cu armele de azi, cu organisațiunea și cu numărul enorm al soldaților, avantagiele sunt indoiose pentru fiecare și nimeni nu are ouragiul a se expune se incapă cel dintâiu o luptă. Deci noi credem chiar după acum că resultatul întrevederii celor doi mari suverani va fi pacific, cu tote intrigile din Bulgaria, cu tote agitările din Armenia și cu tote conferințele ofițerilor strâini de la Monte Genero din Italia. (Românul). T fp II E Cl ISAM 13 Petersburg 13 Aug. — In urma unor noui disposițiuni, împăratul Wilhelm va sosi la Narva la 17 August 5 ore sera și va sta până la 21. Serbarea regimentului Preobrajevski va fi la 18 August. Manevrele se vor face de la 19 pănă la 22, împăratul va merge după aceea la Gomontow, la 23 și 24 va fi ospetele orașului Petersburg. Paris 13 Aug.— Ministru Statelor Unite a comunicat d-lui Ribot resoluțiunile luate de consulii generali americani, dar fără a da amănunte; el a adăugat că aceste resoluțiuni au fost comunicate și d-lui Blaine la Washington. Triest 13 Aug.—Cele două batalione de trupa indigene din Bosnia și Herțegovina, cari merg la Viena, au sosit la Triest; ele au fost primite într’un mod solemn de către autorități. Berna 14 Aug. — Consiliul federal a consimțit să fie arbitru în cestiunea drumului de for de la Delagoa. Grenoble 14 Aug — Juriul a condamnat pe cei trei anarhiști arestați la Vannes (Isére) cu ocasiunea manifestațiilor de la 1 Main, la diferite pedepse variind de la 1 an la 5 ani íuchisare. Wilhemshaven 14 Aug. — Cuirasatul austriac Frantz-Josef, comandat de Arhiducele Carol Ștefan, a sosit. Un prânz de 120 tacâmuri s’a dat la Casinul militar în onorea ofițerilor. Vice-amiralul german Paschen a băut în sănătatea împăratului Frantz-Josef, arhiducele Carol a ridicat un toast pentru împăratul Wilhelm. Londra 14 Aug.— D. Bradford, șeful poliției, a cădat de pe cal; a fost ridicat fără cunoștință; el a avut o ușură sdruncinare cerebrală. Paris 14 Aug.—Cardinalul Lavigerie a sosit pentru a face preparativele congresului antiesclavagist care se va deschide la 15 August. Bordeaux 14 Aug.—Trenul expres de la Bordeaux la Bayonne a deraliat la I- jor cate greu rănit și o mulțime ușorlniți. Madrid 14 Aug. — Un trib albatec din manta Yap (Caroline) a surprins un detașament de soldați spanioli omorând 1 ofițer și 25 soldați. Guvernul Filipinelor a primit ordin să trimită o corabie de reabel și trupe pentru a pedepsi pe vinovați. New York 14 Aug.—O telegramă din San Salvador anunță un apropiat resbel între San Salvador și Honduras. Calcutta 15 Aug. — Fluviul Gangele s-a revărsat; mulți locuitori de prin orașele vecine s'au suit pe arbori, unde au stat în timp de 5 flcte fără nici un ajutor și fără mâncare. Berna 15 Aug.—Congresul criminaliștilor a numit o comisiune care si studieze diferitele coduri penale cari sânt actualmente In vigore in Europa ; acest studiu va fi publicat. Neapole 15 Aug. — Stabilimentul de biti de pe malul mărei, la Marinella, s’a scufundat; vr’o 100 de persone au căzut tu mare; doar s’au înecat și unul a fost rănit. Petersburg 15 Aug.—împăratul și Impărătesa Rosesc tu Narva la 17 August spre a primi pe împăratul Germaniei. Municipalitatea din Narva, drpft ce va presenta pâinea și sarea tradițională, va oferi împărătesei un buchet de fiori lucrate în aur și cu pietre scumpe. CRONICA INTERNA M. S. Regele și A. S. R. Principele Ferdinand au fost Însoțiți pânâ la Predeal de către toți d-nii miniștrii, de corpul diplomatic și de mai mulți ofițeri superiori. La predeal mai toți locuitorii se aflau pe peronul gstrei pentru a ura M. S. Regelui călătorie bună și bună sosire. La orele 4.50 trenul regal a părăsit Predealul. La orele 8 dim., M. S. Regele a sosit la Pesta. D. Th. Văcărescu ministrul nostru plenipotențiar pe lângâ guvernul Austro-Ungar, se afla la Pesta pentru intimpinarea M. S. Regelui. De la Pesta M. S. a plecat la Vie^ ua, unde a ajuns la orele 1.40. Aci M. S. va visita exposiția. Corespondentul ziarului „Times” din Viena, zice că visita la Ischi a M. S. Regelui României este ia legătură cu căsătoria principelui Ferdinand moștenitorul. Mireasa destinată principelui este una din fiicele principelui Carol Ludovic, fratele mai mic al împăratului Frantz-Joseph. Acest arhiduce are astäzi două fiice, una din căsătoria