Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)
1892-12-04 / nr. 122
Anul al XX-lea fro. 122. PREȚUL ASONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR 1st 1 3ST, pe an. 24 Fr. — pe semstri 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. 14 DISTRIUTL ,pe an. 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. 8 TREINATATE...............................................40 Fr. -HILAȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani, ȘTIRI LOCALE , . . . iar— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. 1,50 b. Pag. 111,40 b. Pag.IV, 80 b. Redacția și Administrația I.O. — Strad.su 3D. Stab. — ISO. IASS Vineri 4 (16 Decembrie If192._______Apare Duminica, Memban și Vinerea. FOREA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI IN STRELATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-coroissionaire 81, rue des Saints-Petree Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & CoRiemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Oa. 1 ©xx darul Reptilm & rx © 1 ?STIL VECHI: ZIDA] PATRONUL TILEI | TIMPUL DIN SPTĂMÂNĂ \ STIL NOU \ ZI DA | PATRONUL ZILEI | Rău. Sarelui | Apus. Sorelui 5 Noembrie 1 Decembrie 29 Duminică Martirii Paramon și Filimon II Duminică Damaschin 7—28 4—18 30 Luni f Ap. Andrei, întâiul chemat 12 Luni Epimachu 7—28 4—18 1 1 Dec. Marți Prof. Naum 558 înainte de Cristos La 1 patrani din urmă cu moină, 13 Marți Lucia 7-29 4-19 2 Mercuri Prof. Avacum 466 înainte de Cristos 14 Mercuri Nicaam 7—30 4-11 3 Joi Prof. Sofona 600 înainte de Cristos ’ ^ ^ * 15 Joi Valeria ^—31 4—20 4 Vineri Martira Varvara tif Vineri Adelaida 7—82 4—20 5 Sâmbătă 1 Cuv. Sava cel sfințit 17 Sâmbătă Lazarus ____ 7—33 4—20 secimbrie La 29, anul 1659, Stefan, fiul lui Vasile Lupul, ocupă Tronul Moldovei. La 30, anul 1877. Țarul, Marele duce Nicolae și M. S. Domnitorul, fac intrarea triumfala la Plevna. Decembrie La 1, anul 1877. Românii bat pe Turci la Tolovița. La 2, anul 1877, împăratul Alexandru, își iea ziua bună de la armatele Ruso-Române, după ce le trece in revistă împreună cu M. Domnul României La 3, anul 1877 Țarul părăsește câmpul de luptă spre a se întorce în Rusia. Turcia cere intervenirea Europei pentru pace. La 4, anul 1832, înființarea celui d’întâiu tetru Român făcut în Iași. La 5, anul 1596, Gloriosa faptă a lui Ieremnia, Domnul Moldovei, contra lui Batori pe valea Siretului. MISTERUL CULTELOR INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Pulificațiunie Nr. 887. Niîodțicându-se un results satisifăcator, la licitațiunea ținuta în ziua de 12 Noembre a. c. în pretoriul Prefecturei Iași pentru dubloșarea turnului vechiu al clopotniței bisericei „Trei Erarhi“ și vinderea materialului resultat, sa aduce la cunoștința doritorilor cft, Ministerul publica o nouă licitațiune pentru ziua de 28 Decembre 1892, tot in pretoriul Prefecturei Jud. Iași, in condițiunile stipulate prin publicațiunea No. 111 inserata in „Monitorul Oficial“ No. 154 d u 18 Otombre 1892, cu deosebire ca, termenul pentru terminarea dâmmstrei și aplanarei terenului va fi la 15 Mai 1893. p. Ministru, (s) Arion. ANII DOMNILOR ABONAȚI Rugăm pe toți onori noștri abonați cari au rămas in urmă cu plata abonamentelor, să bine-voiască a achita abonamentele d-lor, acei din Iași la biuroul administrațiunei, și cei de prin districte prin mandat poștal, căci credem că le este cunoscut tuturora, că cheltuelile necesitate prin aparițiunea refulată a ziarului sunt enorme, și mai cu samă când dânsa nu e susținută decât prin binevoitorul concurs al abonaților. Cu acastă ocasiune mulțumim acelor d-ni abonați cari s’au grăbit a achita abonamentele d-lor. TIi. Ilalassanonal-liberal, și sâ înfățișeze superioritatea, in situațiunea actuala a țârii, a partidului conservator. Deci, partidul național-liberal c’a fost mai fericit în Senat, unde i se găsesc șefiii, de cât a fost in Camera, unde au vorbit d-nn Costica Stoicescu, C. C. Dobrescu și Iancu Poienaru- Bradea. Dara de la un Stiliza s’ar fi putut pretinde ceva mai mult decât de la Mirmidoni. ADRESA LA SENAT Cetim iu „Constituționalul“ : Lucie’a început la Sinat discuțianea Respunsului ce acest corp aduce la Mesagiul cu care Coroana a deschis Parlamentul. Se știe că acest Repuos cuprinde espresiunea de devotament a maturului Corp către Tron, manifestarea bucuriei ce se simte in țara pentru căsătoria moștenitorului Coroanei cu tînara Principesa a Albionului, un satisfecit pentru politica exterioara a guvernului și mulțumire pentru buna stare a tezaurului statului. Acesta fiind întreg conținutul Adresei, acestea erau și punctele ia dsscuțiune. Opozițiunea putea dar sa nu se asocieze la sentimentele exprimate nici față cu Tronul, nici față cu Moștenitorul, nici față cu guvernul; putea chiar sa exprime sentimente cu totul altele și sa motiveze mîhuirile ei. Nicei Mai putea nea, lărgind după ocercul discuțiunii, sa aducă la tribuna toate actele guvernului, să le critice cu asprime, sa le condamne fărâ milă, să faca a se crede ca regimul conservator e dușmanul Țârii și ca România nu merită a fi cârmuita decât de costelivii urmași ai Bratienilor și Rosetilor. Așia..... nimic din toate astea, fultuni a vorbit d. Dim. Sturza șepartidului național-liberal, moștenitorul politic al ilustrului Ion Bratianu, și a vorbit pregătit, cu notițele ra mâna, pentru a arăta Țerei ce gândește partidul, cum simte dînsul. Despre ce a vorbit ?.... Aceasta e mai greu de fixat. Conținutul Adresei, purtarea guvernului in launtru și in afară, n’a fost de loc obiectul preocupărilor șefului național-liberal. D. Sturza n’a facut decât niște plimbări istorice, pentru a respunde ia Senat la cele zise de deputatul Maiorescu in Camera, ca respuns la felul cum face istorie Programul liberal, ia ignoranța prețioasa cu care vorbia despre trecut tînârul deputat Stoicescu. Și barem daca ar fi știut să fie drept și interesant, cum ar fi putut fi un om cu cultura și cu judecata d-lui Dim. Sturza!... Pierdut la mărunțișuri nepotrivite nici cu solemnitatea discuțiunii, nici cu tema ce și-o luase, incurcat de sfiala cu care omul competent vrea să se strecoare printre documente nefavorabile, d. Dim. Sturza n’a fost in stara să ridiced o astă data pe inălțimi. Se ințelege de la sine cât de ușor i-a fost d-lui P. Carp să prăvălească argumentele șefului liberal, sa pună la lumină slăbiciunea partidului nați BANCHETUL dat de d Vernescu in onoarea d-lor Rațiu, Lucaci și Coroianu Dumineca seara a avut loc in București banchetul dat de d. G. Verneacu in onoarea oaspeților din Transilvania, d-on Rațiu, Lucaci și Coroianu. Vr’o 60 de persoane asistau la banchet, printre care domnii: N. lonescu, general Fiorescu, P. Grâdișteanu, Gr. Paucescu, Ion Epureanu, C. Boerescu, Al. Orescu, Gr. Cantacuzino, P. Poci, N. Blarenberg, N. T. Pop, Suditu, I. Miclescu, Ion Grădișteanu, G. Panu, Uusu Locusteanu, N. Ath. Popovici, Al. Vericeanu, C. Kogălniceanu, I. Râmniceanu, C. Disescu, Gr. Eruteanu, Porumbaru, I. Oroveanu, G. Em. Lahovari, Dim. Economu, dr. Brândsi, etc. D on Sturdza și Statescu, cari fagaduisera sâ ia parte la banchet, s’au scuzat in ultimul moment. S’au rostit discursurile următoare: D. Vernescu a locut mai întâiu in sănătatea M. S. Regelui. Apoi generalul Fiorescu in sănătatea d-lor Rațiu, și Lucaci, felicitându-i pentru abnegația și eroismul cu care apăra cauza româna peste munți. D-rul Rațiu, respunzând generalului , a muțumit mai intéiu pentru cuvintele sale călduroase, apoi a locut in sanatatea d-lui Vernescu. Trecând de la aceste cuvinte de curtenie la cestiunea care preocupa pe toți oaspeții adunați in jurul mesei d-lui Vernescu, d-sa facu istoricul situațiunei Românilor in Transilvania de la 1749 până in prezent, atâtân cum Românii — deși au fost oarecare eclipse trecătoare — totuși n’au incetat d’a lupta pentru drepturile lor dintre care unele au fost consfințite chiar și prin pactul dualist incheiat la 1866 intre Ungaria și Austria. Din nenorocire însă și aceste drepturi au rămas literă moarta , deci este datoria Românilor de peste munți a duce lupta înainte până ce se vor dobândi definitiv și in fapt. N. iopescu, după ce face istoricul așezarei Românilor in Transilvanie, arata cum in tot cursul istoriei acești Români n’au incetat d’a fi devotați Casei Habsburgilor, regretă insă cft n’au fost iodeamos rasplatiți pentru devotamentul lor, face in consecința un călduros apel la realismul „drăguțului imperat“ vecin ca sa dea ascultare legitimelor plângeri ale supușilor sei. D-rul Lucaci, închină paharul sau ia onoarea dnei Vernescu, apoi intr’o admirabilă cuvântare ca formă și ea fond, și care a mișcat adânci,pe toți asistenți și a fost aplaudată in mod frenetic, a spus ca Românii de peste munți nu trebue sa despereze de triumful cauzelor lor, trebue sa meargă cu barbăția inainte știid să înfrunte orice primejdie, cauza lor va triumfa desigur, fiind dreaptă. Nu e mai puțin adevărat inca că Românii de peste munți ar fi fericiți de a avea macar sprijinul moral al celor de dincoace și crede că acest sprijin nu poate f refuzat, căci in definitiv e aci în jos o cauză care interesează pe ambele părți. P. Grâdișteanu, arată că poporul din România liberă e departe de d’a fi indiferent la suferințele confraților lor de peste munți, dacă nu ’și a manifestat mai energic simpatiile sale pentru valoroșii luptători de peste munți, cari se găsesc la mijlocul nostru, a fost pentru a nu le crea dificultăți mai mari și îndemnat mai cu seamă de ei, cari s’au opus la asemenea manifestațiuni. Dovadă insă ca toți simpatizează cu cauza Românilor din Transilvania e prezența tuturor partidelor la acest banchet. Inchica un toast special in onoarea d-rului Lucaci, dându’și seama de inmurirea mare ce trebue sa aibă clerul in Transilvania având in fruntea sa niște reprezentanți așa de patrioți și înflăcărați ca pe Sf. Sa. D. Epureacu arată ca deși aspirațiunile sale ca Român pot merge foarte departe, totuși nu ’i e permis d’a arâta la momentul de față întreaga sa cugetare, ține insă a’și spune cuvântul seu in această împreju rare ca conservator, peotru a dovedi că atunci când e vorba de limba de religiunea și naționalitatea sau rasa comună, toți Românii sunt și trebuie să fie și pururea vor fi solidari, oricare ar fi hotarele sau constituțiile diverselor etate. B. A. Urechie a închinat apoi un toast la onoarea d-lui Coroianu, vrednicul apârâtor al luptătorilor Români, la care a respuns d. Coroianu arezând ca nu ’și a făcut de cât datoria; nu se poate opri d’a plânge și el soarta compatrioților sei și arată și el la rândul seu cum astăzi toate drepturile lor sunt nesocotite." D. N. Blarenberg, face apoi o paralelă intre Stefan cel Mare și Mihai Viteazul arâtân ca superioritatea lui M. Viteazul a constat in împrejurarea cft el ,și a dat mai bine seamă de importanța cea mare a Transilvaniei pentru cauza română, oratorul exprima dorința ca Românii de azi sâ ne inspire din cugetările adânci ale acestui erou național. Io fine seria toasturilor s’a închis de cfttră d. Orâscu, fost rector al universitatței din București, care și-a deșertat paharul in onoarea limbei romaice, arâtând printr’o mica anecdotă cât de puțin limba noastră era cunoscută ca acum 50 an, mergând la Berlin cu defuncții Goga și Zalomit in 1841. n’au prezintat la rectorul u nrversitaței din Berlin, Lilhtenstein,1 care n’avusese pâna atunci cea mai mica cunoștință de limba noastră și a invitat inadios pe acești trei tineri Români la o mica întrunire de iovâ’ țăți ca sft’i asculte vorbind ; iar după ce i-au auzit, Lichtenstei, de acord cu colegii sâi, o’a găsit cuvinte destul destul de puternice pentru a lauda frumuseța limbei noastre. TELEGRAME Roma 12 Decembre.— Dorin a depus la Cameră proiectul prin care se autoriză guvernul de a încheia cu România un tratat comercial, pe baza națiunei celei mai favorisite, Paris 12 Decembre. —• Camera a luat în considerație, cu 230 voturi contra 208, amendamentul susținut de d nii des Rotours (conservator) și Jourde (socialist), prin care se stabilește un imposit asupra operațiunilor de bursă, pentru a se putea scădea impositul asupra alcoolurilor, cu tote că d. Rouvier declarase că acestă chestiune delicată nu putea să fie tranșată, decât după o cercetare făcută cu multă atențiune. Camera a adoptat, cu 319 voturi contra 225, taxa de 245 franci asupra alcoolului, propusă de comisiunea bugetară în înțelegere cu guvernul. D. Tanon, consilier la Curtea de Casstrune, a fost numit procuror general la locul d-lui Quesosy de Beaurepaire. — In urma cererei a câtorva acționari, Crimera de comerț, a pronunțat nulitatea societaței Decauville din causă de violare a legei asupra societăților și a și numit un lichidator. Berlin 12 Decembre.— , Reichstag*. Spre respuns interpelarei d-lui Marquardsen, d. da Captivi a declarat ca arma infanteriei germane e perfect de bună și răspunde cu totul exigențelor starei actuale a artei resboiului; acesta se referă de asemenea și la puștele predate da casa Loewe. Administrația armatei nu s’a gândit nici o dată să inspireze puștile casei Loewe sau să nu-i mai comande. Documentele descoperite nu le a luat d. Ahlwrard prin abuz de încredere, ci în urma