Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)

1892-12-04 / nr. 122

Anul al XX-lea fro. 122.­­ PREȚUL ASONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR 1st 1­ 3ST, pe an. 24 Fr. — pe sem­stri 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. 14 DISTRIUTL ,pe an. 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. 8 TREINATATE...............................................40 Fr. -HILAȚIU­NI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani, ȘTIRI LOCALE , . . . i­ar— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. 1,50 b. Pag. 111,40 b. Pag.IV, 80 b. Redacția și Administrația I.O. — Strad.su 3D. Stab. — ISO. IASS­ Vineri 4 (16 Decembrie If192._______Apare Duminica, Memb­an și Vinerea. FOREA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI IN­ STRELATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-coroissionaire 81, rue des Saints-Petree Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin.­­­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C­oRiemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. O­a. 1 ©­xx darul R­e­p­t­il­m & rx © 1 ?STIL VECHI: Z­­IDA­­] PATRONUL T­I­LEI | TIMPUL DIN S­­PTĂMÂNĂ \ STIL NOU \ ZI DA | PATRONUL Z­ILEI | Rău. Sarelui | Apus. Sorelui 5 Noembrie 1 Decembrie 29 Duminică Martirii Paramon și Filimon II Duminică Damaschin 7—28 4—18 30 Luni f Ap. Andrei, întâiul chemat 12 Luni Epimachu 7—28 4—18 1 1 Dec. Marți Prof. Naum 558 înainte de Cristos La 1 patrani din urmă cu moină, 13 Marți Lucia 7-29 4-19 2 Mercuri Prof. Avacum 466 înainte de Cristos 14 Mercuri Nicaam­ 7—30 4-11 3 Joi Prof. Sofo­na 600 înainte de Cristos ’ ^ ^ * 15 Joi Valeria ^—31 4—20 4 Vineri Martira Varvara tif Vineri Adelaida 7—82 4—20­­ 5 Sâmbătă 1 Cuv. Sava cel sfințit 17 Sâmbătă Lazarus ____ 7—33 4—20 s­ecimb­rie La 29, anul 1659, Stefan, fiul lui Vasile Lupul, ocupă Tronul Moldovei. La 30, anul 1877. Țarul, Marele duce Ni­­colae și M. S. Domnitorul, fac intrarea tri­umfala la Plevna. Decembrie La 1, anul 1877. Românii bat pe Turci la Tolovița. La 2, anul 1877, împăratul Alexandru, își iea ziua bună de la armatele Ruso-Române, după ce le trece in revistă împreună cu M. Domnul României La 3, anul 1877 Țarul părăsește câmpul de luptă spre a se întorce în Rusia. Turcia cere intervenirea Europei pentru pace. La 4, anul 1832, înființarea celui d’întâiu tetru Român făcut în Iași. La 5, anul 1596, Gloriosa faptă a lui Iere­­mnia, Domnul Moldovei, contra lui Batori pe valea Siretului. MISTERUL CULTELOR INSTRUCȚIUNEI PUBLICE Pu­lificațiunie Nr. 887. Niîodțicându-se un resul­ts satisifăcator, la licitațiunea ținuta în ziua de 12 Noembre a. c. în pre­toriul Prefecturei Iași pentru dubloșa­­rea turnului vechiu al clopotniței bi­­sericei „Trei Erarh­i“ și vinderea ma­terialului resultat, sa aduce la cunoș­tința doritorilor cft, Ministerul publica o nouă licitațiune pentru ziua de 28 Decembre 1892, tot in pretoriul Pre­fecturei Jud. Iași, in condițiunile sti­pulate prin publicațiunea No. 111 in­serata in „Monitorul Oficial“ No. 154 d u 18 O­tombre 1892, cu deosebire ca, termenul pentru terminarea dâm­­­mstrei și aplanarei terenului va fi la 15 Mai 1893. p. Ministru, (s) Arion. ANII DOMNILOR ABONAȚI Rugăm pe toți onori noștri abonați cari au rămas in urmă­­ cu plata abonamentelor, să bi­­ne-voiască a achita abonamen­tele d-lor, acei din Iași la biu­­roul administrațiunei, și cei de prin districte prin mandat poș­tal, căci credem că le este cu­noscut tuturora, că cheltuelile necesitate prin aparițiunea re­fulată a ziarului sunt enorme, și mai cu samă când dânsa nu e susținută decât prin bine­voitorul concurs al abonaților. Cu acastă ocasiune mulțu­mim acelor d-ni abonați cari s’au grăbit a achita abonamen­tele d-lor. TIi. Ilalassan­­onal-liberal, și sâ înfățișeze superio­ritatea, in situațiunea actuala a țârii, a partidului conservator. Deci, partidul național-liberal c’a fost mai fericit în Senat, unde i­ se găsesc șefiii, de cât a fost in Camera, unde au vorbit d-nn Costica Stoicescu, C. C. Dobrescu și Iancu Poienaru- Bradea. Dara de la un Stiliza s’ar fi putut pretinde ceva mai mult de­cât de la Mirmidoni. ADRESA LA SENAT Cetim iu „Constituționalul“ : Luci­e’a început la Sinat discuția­­nea Respunsului ce acest corp aduce la Mesagiul cu care Coroana a des­chis Parlamentul. Se știe că acest R­epuos cuprinde espresiunea de devotament a maturu­lui Corp către Tron, manifestarea bu­curiei ce se simte in țara pentru că­sătoria moștenitorului Coroanei cu tî­­nara Principesa a Albionului, un s­a­­t­i­s­f­e­c­i­t pentru politica exterioara a guvernului și mulțumire pentru bu­na stare a tezaurului statului. Acesta fiind întreg conținutul A­­dresei, acestea erau și punctele ia dsscuțiune. Opozițiunea putea dar sa nu se asocieze la sentimentele expri­mate nici față cu Tronul, nici față cu Moștenitorul, nici față cu guvernul; putea chiar sa exprime sentimente cu totul altele și sa motiveze mîhuirile ei. Nicei Mai putea nea, lărgind după o­­cercul discuțiunii, sa aducă la tribuna toate actele guvernului, să le critice cu asprime, sa le condamne fărâ milă, să faca a se crede ca re­gimul conservator e dușmanul Țârii și ca România nu merită a fi cârmu­ita de­cât de costelivii urmași ai Bra­­tienilor și Rosetilor. Ași­a..... nimic din toate astea, ful­tuni a vorbit d. Dim. Sturza șe­partidului național-liberal, moște­nitorul politic al ilustrului Ion Bra­­tianu, și a vorbit pregătit, cu noti­țele ra mâna, pentru a arăta Țerei ce gândește partidul, cum simte dînsul. Despre ce a vorbit ?.... Aceasta e mai greu de fixat. Conținutul Adre­sei, purtarea guvernului in launtru și in afară, n’a fost de loc obiectul pre­­ocupărilor șefului național-liberal. D. Sturza n’a facut de­cât niște plimbări istorice, pentru a respunde ia Senat la cele zise de deputatul Maiorescu in Camera, ca respuns la felul cum face istorie Programul liberal, ia ig­noranța prețioasa cu care vorbia des­pre trecut tînârul deputat Stoicescu. Și barem daca ar fi știut să fie drept și interesant, cum ar fi putut fi un om cu cultura și cu judecata d-lui Dim. Sturza!... Pierdut la mărunți­șuri nepotrivite nici cu solemnitatea discuțiunii, nici cu tema ce și-o luase, incurcat de sfiala cu care omul com­petent vrea să se strecoare printre do­cumente nefavorabile, d. Dim. Sturza n’a fost in stara să ridiced o astă data pe inălțimi. Se ințelege de la sine cât de ușor i-a fost d-lui P. Carp să prăvălească argumentele șefului liberal, sa pună la lumină slăbiciunea partidului nați­ BANCHETUL dat de d Vernescu in onoarea d-lor Rațiu, Lucaci și Coroianu Dumineca seara a avut loc in Bu­curești banchetul dat de d. G. Ver­­neacu in onoarea oaspeților din Tran­silvania, d-on­ Rațiu, Lucaci și Co­roianu. Vr’o 60 de persoane asistau la banchet, printre care domnii: N. lonescu, general Fiorescu, P. Grâdiș­­teanu, Gr. Paucescu, Ion Epureanu, C. Boerescu, Al. Orescu, Gr. Canta­­cuzino, P. Poci, N. Blarenberg, N. T. Pop, Suditu, I. Miclescu, Ion Gră­­dișteanu, G. Panu, Uusu Locusteanu, N. Ath. Popovici, Al. Vericeanu, C. Kogălniceanu, I. Râmniceanu, C. Di­­sescu, Gr. Eruteanu, Porumbaru, I. Oroveanu, G. Em. Lahovari, Dim. E­­conomu, dr. Brândsi, etc. D­ on­ Sturdza și Statescu, cari fa­­gaduisera sâ ia parte la banchet, s’au scuzat in ultimul moment. S’au rostit discursurile următoare: D. Vernescu a locut mai întâiu in sănătatea M. S. Regelui. Apoi gene­ralul Fiorescu in sănătatea d-lor Rațiu, și Lucaci, felicitându-i pentru abne­gația și eroismul cu care apăra cauza româna peste munți. D-rul Rațiu, respunzând generalu­lui , a muțumit mai intéiu pentru cu­vintele sale călduroase, apoi a locut in sanatatea d-lui Vernescu. Trecând de la aceste cuvinte de curtenie la ces­­tiunea care preocupa pe toți oaspeții adunați in jurul mesei d-lui Vernescu, d-sa facu istoricul situațiunei Româ­nilor in Transilvania de la 1749 până in prezent, atâtân cum Românii — deși au fost oare­care eclipse trecă­toare — totuși n’au incetat d’a lupta pentru drepturile lor dintre care u­­nele au fost consfințite chiar și prin pactul dualist incheiat la 1866 intre Ungaria și Austria. Din nenorocire însă și aceste drepturi au rămas li­teră moarta , deci este datoria Româ­nilor de peste munți a duce lupta înainte până ce se vor dobândi defi­nitiv și in fapt. N. iopescu, după ce face istoricul așezarei Românilor in Transilvanie, a­­rata cum in tot cursul istoriei acești Români n’au incetat d’a fi devotați Casei Habsburgilor, regretă insă cft n’au fost io­deam­os rasplatiți pen­tru devotamentul lor, face in conse­cința un călduros apel la realismul „drăguțului imperat“ vecin ca sa dea ascultare legitimelor plângeri ale su­pușilor sei. D-rul Lucaci, închină paharul sau ia onoarea d­nei Vernescu, apoi in­­tr’o admirabilă cuvântare ca formă și ea fond, și care a mișcat adânci,pe toți asistenți și a fost aplaudată in mod frenetic, a spus ca Românii de peste munți nu trebue sa despereze de triumful cauzelor lor, trebue sa meargă cu barbăția inainte știid să înfrunte ori­ce primejdie, cauza lor va triumfa de­sigur, fiind dreaptă. Nu e mai puțin adevărat inca că Româ­nii de peste munți ar fi fericiți de a avea macar sprijinul moral al celor de dincoace și crede că acest sprijin nu poate f refuzat, căci in definitiv e aci în jos o cauză care interesează pe ambele părți. P. Grâdișteanu, arată că poporul din România liberă e departe de d’a fi indiferent la suferințele confraților lor de peste munți, dacă nu ’și a manifestat mai energic simpatiile sale pentru valoroșii luptători de peste munți, cari se găsesc la mijlocul nos­tru, a fost pentru a nu le crea difi­cultăți mai mari și îndemnat mai cu seamă de ei, cari s’au opus la ase­menea manifestațiuni. Dovadă insă ca toți simpatizează cu cauza Româ­nilor din Transilvania e prezența tu­turor partidelor la acest banchet. In­­chica un toast special in onoarea d-rului Lucaci, dându’și seama de in­­m­urirea mare ce trebue sa aibă cle­rul in Transilvania având in fruntea sa niște reprezentanți așa de patrioți și înflăcărați ca pe Sf. Sa. D. Epureacu arată ca deși aspira­­țiunile sale ca Român pot merge foarte departe, totuși nu ’i e permis d’a arâta la momentul de față în­treaga sa cugetare, ține insă a’și spu­ne cuvântul seu in această împreju­­ rare ca conservator, peotru a dovedi că atunci când e vorba de limba de religiunea și naționalitatea sau rasa comună, toți Românii sunt și trebuie să fie și pururea vor fi solidari, ori­care ar fi hotarele sau constituțiile diverselor etate. B. A. Urechie a închinat apoi un toast la onoarea d-lui Coroianu, vred­nicul apârâtor al luptătorilor Români, la care a respuns d. Coroianu are­­zând ca nu ’și a făcut de cât datoria; nu se poate opri d’a plânge și el soarta compatrioților sei și arată și el la rândul seu cum astă­zi toate drepturile lor sunt nesocotite." D. N. Blarenberg, face apoi o pa­ralelă intre Stefan cel Mare și Mihai Viteazul arâtân ca superioritatea lui M. Viteazul a constat in împrejurarea cft el ,și a dat mai bine seamă de im­portanța cea mare a Transilvaniei pentru cauza română, oratorul ex­prima dorința ca Românii de azi sâ ne inspire din cugetările adânci ale acestui erou național. Io fine seria toasturilor s’a închis de cfttră d. Orâscu, fost rector al u­­niversitatței din București, care și-a deșertat paharul in onoarea limbei ro­­maice, arâtând printr’o mica anecdotă cât de puțin limba noastră era cu­­noscută ca acum 50 an, mergând la Berlin cu defuncții Goga și Zalomit in 1841. n’au prezintat la rectorul u­­­ nrversitaței din Berlin, Lilhtenstein,1 care n’avusese pâna atunci cea mai mica cunoștință de limba noastră și a invitat inadios pe acești trei tineri Români la o mica întrunire de iovâ­’ țăți ca sft’i asculte vorbind ; iar după ce i-au auzit, Lichtenstei, de acord cu colegii sâi, o’a găsit cuvinte destul destul de puternice pentru a lauda frumuseța limbei noastre. TELEGRAME Roma 12 Decembre.— D­orin a de­pus la Cameră proiectul prin care se a­­utoriză guvernul de a încheia cu Româ­­ni­a un tratat comercial, pe baza națiu­­nei celei mai favorisite, Paris 12 Decembre. —• Camera a luat în considerație, cu 230 voturi contra 208, amendamentul susținut de d nii des Ro­­tours (conservator) și Jourde (socialist), prin care se stabilește un imposit asupra operațiunilor de bursă, pentru a se putea scădea impositul asupra alcoolurilor, cu tote că d. Rouvier declarase că acestă chestiune delicată nu putea să fie tran­șată, de­cât după o cercetare făcută cu multă atențiune. Camera a adoptat, cu 319 voturi con­tra 225, taxa de 245 franci asupra al­coolului, propusă de comisiunea bugetară în înțelegere cu guvernul.­­ D. Tanon, consilier la Curtea de Casstrune, a fost numit procuror general la locul d-lui Quesosy de Beaurepaire. — In urma cererei a câtor­va­­ acțio­nari, Crimera de comerț, a pronunțat nu­litatea societaței Decauville din causă de violare a legei asupra societăților și a și numit un lichidator. Berlin 12 Decembre.— , Reichstag*. Spre respuns interpelarei d-lui Marquar­­dsen, d. da Captivi a declarat ca arma infanteriei germane e perfect de bună și răspunde cu totul exigențelor starei ac­tuale a artei resboiului; acesta se referă de asemenea și la puștele predate da casa Loewe. Administrația armatei nu s’a gân­dit nici o dată să inspireze puștile casei Loewe s­au să nu-i mai comande. Docu­mentele descoperite nu le a luat d. Ahl­­wrard prin abuz de încredere, ci în urma

Next