Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)
1893-01-15 / nr. 3
Ami! al XXI-lea No. 3. IASSI Vineri 15 (2?) Ianuarie 1893.______Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUBCIUNILOR [N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICT ,pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..................................................40 Pr.~ INSERT.IONI ȘI RECLAM!:. rândul ... 60 Bani, THU LOCALE » ... 1 Fr.— CISTOLE NE|RAfîCATE, nu se primesc.' Anunciuri: Pag. 1, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag.IV, 30 b. v .' • » Redacția și Administrația ISO. - Strada De Sue.-160. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE 9 Oa,l © n.d.a,rtx. Septămna &nei CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: Pentru FRANCIA se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81. Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Daumartin. • Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & CoRi emergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C .-mi, VECHIULIDAI PATRONUL PILEI I TIMPUL DIN SEPTAMANI" ~| STIL NOD | | I DA PATRONUL PILEI | RIU. äörej^ 1 Apua.Sorclui ianuarie ! " ===_" Ianuarie” * 10 Duminică 1 Cuv. Păr. Grigore Episcopul 22 Duminică Vicentiu Ion 11 Luni Cuv. Păr. Theodosie chinoviatul 23 Luni Logodna Măriei 1 ._?» if ,5 Marîi . Tatiana (capul ei la Ep. Argeș) La 13 pătrari înteiu cu viscol, vifor și 24 Marți Timoteiu ‘ 4_57 1 13 Mercuri Sf Mart Ermiliu și Stratonic v„ ., 25 Marcuri Convers. Apost. Pavel 4 to 14 Joi C. P. uciși in Sinai și Raith *al5adâtt P01 8er* o 2« Joi Polycarp 15 Vineri Cuv. P. Pavel Tilieu și lan Colibașu 27 Vineri Ion Crisostom 7 9« 4—11 15 Sâmbătă Indcinat, lanț. atü Sf. Ap. Petru 28 Sâmbătă Carol Magnu " Manuscriptele nepublicate se vor arde. Cm »>•, 90 tutul. _________ * • . A T . Călătoria M. S. Regelui României Carol I și căsătoria Principelui Ferdinand ---------------------------------------— Cetim în „Monitorul Oficial“ . Duminecă, 27 Decembre, după ce Majestatea Sa Regele petrecuse noptea în vagon, a plecat din Vârciorova, la orele 4 30 dimioața, spre a continua c&ictoria spre Sigmaringen. La 6 Vesdra, D. Emil Ghika, ministrul Țârei la Viena, a întâmpinat pe Majestatea Sa la Presburg și ’- a condus pănft la Viena. Luni, 28 Decembre, la orele 10 30 a. m., trenul sosi la Ulm. Aci Regele fu întâmpinat de D. Benger, consul general al Țarei la Stuttgart, și de o deputațiune a studenților români cari fac studiile lor in capitala Wurtembergului. D. Benger, împreună cu fiica sa, care oferi un forte frumos coș cu flori, precum și deputațiunea de studenți, au fost priimiți de M. S. Ragele in vagonul regal, care le mulțumi pentru urările ce -I aduse cu prilegiul călătoriei Principelui Moștenitor. Dupe o oprire de câteva minute, trenul porni spre Sigmaringen, unde sosi la orele 12:30 p. m., dupe o călătorie de 50 ore. Majestatea Sa, coborîndu-se din vagon, fu întâmpinat pe peronul garei de AA. L. RR. Principele de Hohenzollern in uniformă de colonel-șef al regimentului al 3-lea de linie Dâmbovița No. 22, de Principele Ferdinand, Moștenitorul Trocului de Ducele d’Edimburg; de Principele Alfred al Marii Britanii și Irlandei, de Altețele Lor Principele Moștenitor de Hoherzollern , Principele Frederic și Principele Carol; de A. S. R. Principele Albert al Belgiei și de suitele lor, precum și de toți demnitarii Curiei Princiare și notabilitățile orașului în ținută de gală. Regele nostru Se îmbrățișa, în mod forte călduros, cu toți Augustii Membri ai Familiei Sale, și după ce ’I fură presintate personele din suite și Se întreținu în mod forte alabil cu cei presinți, Majestatea Sa Se urcă, a A. S. R. Ducele d’Edimburg, ie trăsură cu patru cai înhămată „fi la Daumont“ și este condus de aci la Castel. Gara era forte frumos împodobită cu flori, ghirlande de verduța, drapele române, engleze și germane, și covore. La coborârea din tren, ca și la plecarea la Castel, Regele fu aclamat cu vini strigări de urări și prin salve de tunuri. De la gară la Castel cortegiul trece tot timpul sub arcuri de verdețâ și garduri vii de brafic împodobite cu drapele. Orașul este in mare sarbatore, animația produsa prin gramftdirea populațiunei, din localitate și din impregiurimi, ce se îmbulzea in calea cortegiului și saluta cu mult respect pe Suveranul României. La Castel, Majestatea Sa fu întâmpinat de AA. N. RR. Principesa- Mamă de Hohenzollern și Principesa de Hohenzollern , de A. S. I. Ducesa d’Edimburg cu Principesa Maria, Logodnica Principelui nostru Moștenitor, și cu Principesele Victoria și Alexandra, fiicele Sale; de A. £. R. Comitesa de Flandra, sora Mejestatei Sale ; de A. S. I. Marele Duce Alexis al Rusiei; de Altețele Lor Regale Principcipele și Principesa Moștenitore de Saxa-Meiningita, precum și de domnele Curiei. Majestatea Sa fu salutat in modul cel mai călduros de Augusta Mumă și cele altete înalte Persoane. La ora 1,15, in aceeași zi, sosi și Majestatea Sa Impöratul Germaniei și rege al Prusiei cu o suita numeroasa, care fu primit la gară numai de Membrii familiei de Hohenzollern, conform dorinței ce exprimase a nn ’I se face primire oficială. M. S. Imperatul fu condus la Castel bde A. S. R. Principele de Horisozollero, unde fu întâmpinat de toți înalții ospeți, imbrațișându-Se cu Regele nostru in modul cel mai călduros. După fteânta avu loc un mare dejun de familie la Castel, in număr de 29 persoane. Tot in același timp suitele, in numör de aprópa 100 persone luau dejunul in sala de po terasă. La orele 5,45 dupe amiazit sosiră in Sgmariogen AA. LL. RR. Ducele și Ducesa de Connaugt, cari represintara la căsătoria Principelui nostru Moștenitor pe M. S. Regina Eoghteroi și imparteasă a lodiilor, ca membrii ai Familiei Regale, înaintea mesei, Impăratul și Rege remise Principelui României însemnele marelui Ordin al „Vulturul Negru“ și trimise D-lui L. Catargininsemnele marei cruce a Ordinului „Vulturul Roșu.“ Li orele 7,30 sura avu loc prânzul, la care luară parte M. S. Impăratul Germaiei și Rege al Prusiei; M. S. Regele nostru ; A. S. I. Marele Duce Alexis al Rusiei; A A. N. R.. Ducele și Ducesa d’Edimburg cu Principesele Maria, Victoria și Alexandra, Augustele Salefice, și Principele Alfred de Marea Britanie și Irlanda; A. S. R. Comitesa de Flandra și Principele Albert al Belgiei, Augustus Seu fiu; AA. U. RR. Ducele și Ducesa de Conoaught; A. S. R. Principesa Moștenitoare cu A. S. R. Principele Moștenitor de Saxa-Meiningen ; A. S. R. Principele Ferdinand al României ; AA. U. RR. Principele și Principesa de Hohenzollern ; A. S. R. Principesa Mamia; A. S. R. Principesa Moștenitore și A. S. Principele Moștenitor de Hohenzollern ; AA. S. Principele și Principesa Frederic și A. S. Principele Carol de Hohenzollern, precum și Exe. La cornițele sehnwaloff, ambasadorul M. S. Impăratului tuturor Roșiilor; Exc. Sa Sir Malet, ambasadorul M. S. Reginei Marei Britanii, cari au primit ordin de la Suveranii lor a asista la acastă serbare ; Exc. Sa Sir John Cowel, general-maior și mareșalul Curtei Majestatei Sale Britanice, trimis intr’adins spre a asista la căsătoria Principelui Moștenitor, Exc. La generalul-maior Arthur Ellis, mareșalul Curței A. S. R. Principelui de Walles și trimis intr’aaios al Seu ; D. Lascar Catargi, președintele consiliului, și personele cari însoțeau pe M. S. Regele nostru , D. Grigore Ghica, ministrul României la Berlin; generalul-maior de Schrabisch, trimis intr’adins al A. S. R. Decelal de Coburg; Exc. Sa de Wedel, ministrul Casei Regale Prusiene ; D. Edgar de Wedel, Șambelan și trimis intr’adins de M. S. Imperatósa și Regina Frederic; D. de Milback, însărcinatul de afaceri al Enghiterei la Coburg, suitele, in total uu numar de peste 130 invitați. Prânzul fu servit in măruța sală construita intr’adins pe terasa Castelului, cu prilegiul acestei casatorii; aspectul interior al acestei sale este feeric, fiind luminata ca lumină electrică, iar pereții fiind îmbrăcați ca strumóse și bogate stofe de mătase, lambriuri aurite și oglindi, in cari luimina reflectându-se producea acesta ■plăcuta impresie. Profusiune de flori împodobea asemenea acastă sală de jgiur impregiurol seu. Dupe prao$ Suveranii țipară cerc in sala Străbunilor, cu care ocasie Regele prezintă M. S. împăratului Wilhelm pe domnele Maria I. Cantacuzino și Maria Greceanu; pe D. ministru președinte, L. Catargi; pe D. G. Cantacuzino, președintele Senatului; pe D. general Manu, președintele Camerei deputaților; pe D. Al. Lahovari, ministru afacerilor străine; pe D. general de divisie I. E. Florescu, fost președinte al consiliului; pe D. Dim. Sturdza, fost ministru; pe D. Kalenderu, administratorul domeniului Coronei; pe D. general Vlădescu, șeful Casei militare a M. S. Regelui; pe D. colonel A. Comoneanu, comandantul regimentului 3 de linie Dâmbovița No. 22, pe D. maior Cocea, comandant al dcilea al batalionului I de vânători. Imperatul și Rege bine-voia adresa cuvântul la tote aceste persone intr’un mod cu totul binevoitor. La orele 9 jum. avu loc un concert la care asistară tote Augustele Porcene, trimișii extraordinari și suitele, care a ținut până la orele N naptea, după care Suveranii și înalții oaspeți se retraseră in apartamentele Lor. Marți, 29 Decembre, au inceput serbările căsătoriei. La revărsatul $tiei, salve de tunuri anunță $tua fericită in care se unesc două din familiile cele mai ilustre. De la orele 10 la 11 înainte de amiazi, Altețele Lor Regale Principele Moștenitor al Coronei României și Principesa Maria de Marea Britanie și Irlanda, asistată de A. S. R. Ducele d’Edimburg, priimesc numerose deputațiuni ale Principatului de Hohenzollern, ale orașului, ale personalului Curței Princiare, cari veneau să aducă urările lor de fericire Tinerei Perechi Princiare și să ofere daruri cu prilegiul căsătoriei lor. Tot cu acestă ocazie, D. general Florescu presintă din partea clubului oficierilor de reservă din Capitala un prea frumos buchet de flori albe, legat cu panglice in culorile naționale, precum asemenea și D. maior Cocea un buchet de flori legat cu o bogata eșarfă verde, colorea vânătorilor, și cu însemnele intâiului batalion de vânători, din partea ofițerilor batalionului 1 de vânători al cărui comandant întâia este A. S. R. Principele Moștenitor, numit in acest grad pe ziuai de 29 Decembre. La orele 121« înalții oaspeți iau dejunul in familie la Altețele Lor Regale Principesa de Hohenzollern. La orele 37» aru loc cununia civilă. Exc. Sa D. de Wedel, ministrul Casei Regale, îndeplinit ca oficier al stărei civile al Familiei de Hohenzollern, formalitățile prescrise de lege. Acest act a fost semnat de Majestatea Sa Regele nostru, ca șef al Casei domnitoare române, de Alețele Lor Regale Principele și Principesa de Hohenzollern, precum și de Altețele Lor Regale Ducele și Ducesa d’Edimburg. Părinții Căsătoriților. La dresarea acestor formalități a fost asemenea presinte și D. Lascar Catargi, președintele consiliului de miniștri. La orele 4,30 fiind hotătrită celebrarea căsătoriei religióse, înalții Ospeți se adun la Salonul albastru și invitații numeroși și suitele in sala Străbunilor, de unde, formfndu-se un cortegiu impunător, se puse in mișcare străbătând calepele Castelului și îndreptându-se spre biserica Curței, in sunetul clopotelor și al bubuitului tunurilor, în ordinea următoare : M. S. Imparatul Germaniei dând brațul A. S. R. Ducese d’Edimburg; M. S. Regele dând brațul A. S. R. Principesei-Marie; A. S. R. Marele Duce Alexis cu A. S. R. Ducesa de Conaught; A. A. S. R. Principele României cu S. R. Principesa Antoinetta de Hohenzollern, Augusta Sa Mumă; A. S. R. Ducel de Connaught cu A. S. R. Comitesa de Flandra; A. S. R. Principele Leopold de Hohonzollern cu A. S. R. Principesa Moștenitdre de Saxa-Meiniogen;