Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)
1971-05-20 / nr. 20
DIN CARNETELE DE ÎNSEMNĂRI ALE MEMBRILOR ECHIPEI NOASTRE: • Biblioteca Academiei a fost fondati in anul 1867 şi a fost adipostiti în clădirile Universităţii din Bucureşti pini in anul 1890 cînd s-a mutat in localul din Calea Victoriei nr. 125. • 100 000 de cercetători au lucrat in acest an in bibliotecă, folosind 250 000 de tipărituri. • 15 000 file de manuscrise eminesciene, cuprinse in 40 de volume, variante ale poeziilor sale se păstrează in depozitele Cabinetului de manuscrise — carte rară. • Tot acolo se află manuscrisul autograf al «Istoriei românilor sub .Vichai Vodă Viteazu» de Nicolae Bălcescu. • Pionierii aflaţi in vizită la Bibliotecă au avut prilejul să vadă un document vechi, scris pe pergament, cu peceţi de ceară şi cu un şnur de mătase, dat de Ştefan cel Mare, la 15 august 1499. • Actele care au aparţinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza se păstrează strinse in 50 de volume. • Colecţia de corespondenţă aflată la Biblioteca Academiei numără 300 000 de scrisori aparţinind unor mari personalităţi ale lumii, ca de pildă: ţarul Alexandru I, Abraham Lincoln, Voltaire, Romain Rolland, Wagner, pentru a nu cita vecit unele. Tot aici se află corespondenţa care a aparţinut lui George Enescu. • Voluminoasa corespondenţă a lui Nicolae Iorga se află legată in 432 de volume. • O veche carte aflată la Biblioteca Academiei este «Cronica de la Nürnberg» datind din anul 1499, cuprinzînd o istorie a Evului Mediu de mare valoare. (Conţine date şi despre Valahia). Istoricii se adresează şi astăzi, pentru documentarea acestui vechi document. Ea măsoară 50 cm in lungime şi are 300 de file. Cercetările specialiştilor au arătat că gravurile au fost executate in atelierul in care a lucrat şi Albrecht Dürer, de акц presupunerea că şi el ar fi contribuit la realizarea lor. • In cabinetul de stampe se află im portret al lui Bălcescu in dagherotipie făcut la Paris şi care i-a aparţinut lud Vasile Alecsandri. • Biblioteca Academiei este dotată cu un cabinet de microfilme constituit in 1954. Cărţile şi manuscrisele foarte vechi, prin consultare continuă, sunt supuse deteriorări. Specialiştii recomandă, deci, folosirea cu precădere a copiilor realizate pe microfilme. • Cabinetul de microfilme are o sală de lectură cu 10 aparate de citit microfilme. • Cea mai mică tipăritură este o carte, iai coran de mărimea unui timbru poştal, la care se află ataşată o luptă pentru lectură. • Biblioteca Academiei întreţine schimburi de publicaţii cu academii şi instituţii ştiinţifice din aproape întreaga lume. Colecţia de manuscrise slave şi greceşti este una din cele mai importante din sud-estul Europei, consultată de specialiştii din ţară şi de peste hotare. • Una dintre cele mai recente donaţii făcute Bibliotecii Academiei este colecţia care a aparţinut lui George Oprescu (manuscrise, scrisori, lucrări de artă), cunoscută personalitate a vieţii culturale româneşti. Două documente date de Petru Rareş constituie de asemenea ultime achiziţii, de perfecţiune şi de armonie. Mie mi-au încîntat adolescenţa şi tinereţea scrierile lui Mihail Sadoveanu. Pentru proza sa plastică şi muzicală îl socotesc cel mai mare scriitor şi acum. Dar numărul şi varietatea prozatorilor noştri este foarte mare. ŞERBAN CIOCULESCU. Preferinţă pentru poezie am pînă la slăbiciune. Poezia, cum am mai spus şi în alte ocazii, este ca sarea în bucate. O poţi găsi pretutindeni. Teatrul bun, romanul bun au întotdeauna şi o puternică undă de poezie. Fără îndoială, un popor ca al nostru, care l-a dat pe Eminescu, Arghezi, Blaga va mai da în viitor şi alţi poeţi mari. Nu pot crede că vom «avansa» ca la tramvai «înapoi». LIDIA CORDEA, clasa a Vlll-a. Ce simţiţi atunci cînd vă spuneţi părerea despre o poezie sau despre o schiţă? ŞERBAN CIOCULESCU: Foarte multă sfială. O poezie nu poate fi niciodată rezumată. Important este s-o citeşti foarte bine şi să fii cel mai atent acolo unde îţi pare mai clară. Tocmai acolo s-ar putea să se ascundă cele mai preţioase, mai subtile înţelesuri. Interpretarea poeziei este mult mai grea decît a prozei. RUXANDRA POPOVICI, clasa a Vlll-a: Ce v-a determinat să scrieţi monografia despre I.L. Caragiale? Şi pe care dintre scriitori îi iubiţi mai mult? ŞERBAN CIOCULESCU: Pe Caragiale îl iubesc mult pentru că mi-a luat ceasuri nenumărate, pentru că într-un fel «m-a adoptat». Cu Caragiale mă simt în tovărăşia unui patron monumental. Eu stau la picioarele monumentului său, dar cu sentimentul familiarităţii. MARIAN ADAM, clasa a Vlll-a: Ce părere aveţi despre copiii — scriitori? ŞERBAN CIOCULESCU: Mă tem că succesele obţinute prea devreme zăpăcesc minţile. Dar dacă talentul este real, laurii nu te apleacă. Cred că ştiţi că Eminescu a lucrat foarte mult pe manuscris. «Sonetul Veneţia» are 18 variante. Dacă fiecare autor de poezie dintre voi acceptă această muncă de ocnaş, va ajunge un mare poet. CRISTIAN STOIANOVICI, clasa a Vlll-a Astăzi există foarte multe mijloace de informaţie şi poate de aceea frecventarea bibliotecilor nu mai este chiar atît de necesară. Ce părere aveţi? ŞERBAN CIOCULESCU. Adevărat. Explozia de informaţie este o realitate a zilelor noastre. Să nu vă închipuiţi însă că dacă urmăriţi zeci de buletine de ştiri, multe emisiuni de radio şi televiziune, gata, sunteţi învăţaţi, v-aţi mărit cel mult volumul de informaţii. Greutatea începe în interpretarea lor. Nu mulţimea de informaţii după cum nici cantitatea de fişe îl fac pe om învăţat, ci numai ceea ce a adunat singur prin strădania lui, prin lecturi, prin adîncirea acestor lecturi, prin gîndire proprie. Vă mărturisesc că una din bucuriile mele a rămas lectura. Pot să vă spun că odinioară mîncam mai mult carte decît pîine. Vă sfătuiesc ca,pe lîngă învăţătură, să aveţi şi o lectură particulară bogată. Păstraţi-vă plăcerea de a citi. PAVEL NICOLAE,clasa a Vl-a: Cum va fi literatura după anul 2000? ŞERBAN CIOCULESCU: Cred că superioară celei de-acum. Dar nu sînt sigur. îmi place să cred că se va întoarce la formele de inspiraţie clasică de la care s-a îndepărtat prea mult. Timpul, grăbit în curgerea sa, nu ne mai îngăduie,din păcate,continuarea acestui pasionant dialog. In încheiere, pionierii i-au povestit profesorului Şerban Cioculescu despre «Arhiva de aur Cutezătorii» a cărei taină o veţi afla într-un număr viitor. La rîndul său, profesorul, despărţindu-se de oaspeţi, ie-a spus: — Copii, eu vă mulţumesc pentru atenţia ce mi-aţi acordat-o. Am venit să stăm de vorbă, să mă bucur de ideile voastre, să vă urez succes la învăţătură. B. CARAGIALE Foto: GRIGORE PREPELIŢĂ La Cabinetul numismatic Vechiul document de pe vremea lui Ştefan cel Mare este cercetat cu mare interes VICTORIA NEDELCU, clasa a Vll-a: Aveţi o preferinţă specială în ce priveşte poezia?