Cuvîntul Liber, iulie-septembrie 1990 (Anul 2, nr. 130-194)
1990-09-11 / nr. 180
PAGINA 3 CUVÎNTULMBER i.pe.» . Fotbal DIVIZIA B, SERIA A III-A Rezultatele tehnice ale etapei a IV-a: Chimica Tîrnăveni — ASA Electromureş Tîrgu-Mureş 1—2 (meci disputat miercuri); Aurul Brad — Metalurgistul Cugir 1—0; Gloria Reşiţa — Olimpia Satu Mare 0—0; Progresul Timişoara — CSM Reşiţa 4—2; UT Arad — Strungul Arad 4—0; FC Maramureş — Vulturii Lugoj 1—1 ; Metalul Bocşa — CFR Timişoara 0—1; Vagonul Arad — Armătura Zalău 1—0; Unirea Alba Iulia — CIL Sighet 2—1. CLASAMENTUL Etapa viitoare, duminică, 16 septembrie 1990: ASA Electromureş — Aurul Brad; Vulturii — Chimica; CFR Timişoara — UT Arad; Armătura — Metalul Bocşa; CIL Sighet — Vagonul; Metalurgistul — CSM .Reşiţa; Strungul — FC Maramureş; Gloria Reşiţa — Progresul Timişoara; Olimpia — Unirea Alba Iulia. DIVIZIA C, SERIA A IX-A Rezultatele tehnice ale etapei a III-a: Rapid Miercurea Ciuc — Cetatea Tîrgu-Neamţ 4—1; Mureşul Topliţa — Mureşul Luduş 4—0; Chimia Năsăud — Mecanica Bistriţa 1—2; Laminorul Beclean — Viitorul Gheorgheni 3—0; Progresul Odorheiu Secuiesc — Electromureş Tîrgu-Mureş 1—0; Avîntul Reghin — Metalul Reghin 4—0; Minerul Bălan — Carpaţi Mîrşa 2—0; Metalotehnica Tîrgu-Mureş — Unirea Cristuru Secuiesc 3—1. Situaţia în clasament după trei etape: 1. Avîntul Reghin, 2. Mureşul Topliţa, 3. Rapid Miercurea Ciuc, toate trei cu cîte 4 puncte. Pe ultimele locuri: 14. Cetatea Tîrgu-Neamţ 2 p.; 15. Viitorul Gheorgheni 2 p.; 16. Chimia Năsăud 1 punct. CAMPIONATUL JUDEŢEAN Seria I Rezultatele tehnice ale etapei a II-as IRA Tîrgu-Mureş — ILEFOR Tîrgu-Mureş 3—1; Piscicola Zau de Cîmpie — Voinţa Miercurea Nirajului 1—1; Tîrnava Sighişoara — Voinţa Sîngeorgiu de Pădure 1—0; Faianţa Sighişoara — Victoria Sărăţeni 0—0; Viitorul Prodcomplex Tîrgu-Mureş — IMATEX Tîrgu-Mureş 1—3; Lacul Ursu Sovata — Metalul Sighişoara 0—1; Energia Iernut — Gaz metan Tîrgu-Mureş 0—1; Transportul Tîrgu-Mureş — TCMRIC Tîrgu-Mureş 1—3. în urma acestor rezultate, clasamentul se prezintă astfel: 1. Metalul Sighişoara, 2. Gaz metan Tîrgu-Mureş, 3—4. IMATEX Tîrgu-Mureş, TCMRIC Tîrgu-Mureş, cu cîte 4 puncte; 5. Voinţa Miercurea Nirajului, 6. Victoria Sărăţeni, cu cîte 3 puncte; 7. Voinţa Sîngeorgiu de Pădure, 8—10. Oţelul Reghin, ILEFOR Tîrgu- Mureş, IRA Tîrgu-Mureş; 11. Tîrnava Sighişoara, cu cîte 2 puncte; 12—15. Lacul Ursu Sovata, Faianţa Sighişoara, Piscicola Zau, Sticla Tîrnăveni, cu cîte 1 punct; 16. Energia Iernut, 17 Transportul Tîrgu-Mureş, 18. Viitorul Prodcomplex Tîrgu-Mureş, cu cîte zero puncte. Miercuri, 12, şi joi, 13 septembrie a.c., se dispută etapa a IlI-a, intermediară, în cele două serii ale campionatului judeţean de fotbal. ’ , 1-3. CFR Timişoara 4 3*1 »-4 « ASA Electromureş 4 3 0 1 7-3 6 Vagonul Arad 4 3 0 1 7-3 6 4-5. FC Maramureş 4 2 11 11-5 5 UT Arad 4 2 11 6-15 6-7. Unirea Alba Iulia 4 2 11 7-5 5 Olimpia Satu Mare 4 2 11 3-15 8. Progresul Timiş 4 2 0 2 8-5 4 9. Armătura Zalău 4 2 0 2 4-3 4 10. Gloria Reşiţa 4 12 1 2-5 4 11 13. Metalurgistul Cugir 4 112 4-5 3 Chimica Tîrnăveni 4 112 3-4 3 CIL Sighet 4 1 1 2 3 4 3 14. CSM Reşiţa 4 112 4-7 3 15. Aurul Brad 4 112 1-5 3 16. strungul Arad 4 112 4-9 3 17. Metalul Bocşa 4 1 0 3 4-7 2 18. Vulturii Lugoj 4 1 0 3 3-12 2 între Prut şi Nistru limba română se întoarce acasâ (VI) Ce scriu ziarele şi revistele? (1) Revista „Moldova“ nr. 1, excelent ilustrată cu lucrările lui Nicolae Guţu • Paginile 2—3, reprezentând o fotografie desfăşurată a sfinţirii bustului lui Eminescu din Chişinău, poartă un generic semnificativ: Eminescu — Graiul — Veşnicia. • „Sărut vatra şi-al ei nume/ Care veşnic ne adună, / Vatra ce-a născut pe lume / Limba noastră cea română. // Cint a Patriei fiinţă // Şi-a ei rodnică ţărână / Ce-a născut in suferinţă / Limba noastră cea română. // Pe pămînt străvechi şi magic / Numai dânsa ni-i stăpână, / Limba neamului meu dacic, / Limba noastră cea română, în al lumilor tezaur / Pururea o să rămînă / Limba doinelor de aur, / Limba noastră cea română“. (Grigore Vieru: Limba noastră cea română). Unde cred „rusofonii“ din Grigoriopol că ar fi locul scriitorului de renume, Ion Druţă? Mesto Druţă i ostalinîh pisatelei — na ferme!“ (adică: „locul lui Druţă şi al celorlalţi scriitori este la fermă!“). Nici mai mult, nici mai puţin! Handbal STEAUA — ASA ELECTROMUREŞ 23—23 Partidă disputată săptămîna trecută în Sala Floreasca din Capitală, în cadrul primei etape a Campionatului naţional de handbal masculin, divizia A. După un joc extrem de echilibrat, cu toate că echipa campioană a condus la pauză cu 13—11 fiecare formaţie putea cîştiga Totuşi, partida s-a încheiat, pînă la urmă, cu un rezultat nedecis (23—23). Astfel, elevii antrenorilor Ştefan Orban şi Iosif Bukuresti au cucerit, pe merit, un foarte preţios punct în partida cu Steaua, la Bucureşti. Punctele tîrgumureşenilor au fost realizate de Mureşan 11, Moldovan 6, Kelemen 3, Boroş, Ciobanu şi Szakacs cîte unul. Cel mai eficace jucător de la bucureşteni, Sebastian Bota, cu 7 goluri. Au condus bine T. Pleşa şi V. Sichigea din Rm. Vîlcea. Mîine, ASA Electromureş va juca la Constanţa, cu Hidrotehnica, partida amânată din etapa a II-a a campionatului. CS MUREŞUL — TEXTILA ZALAU 30—30 După ce în prima etapă a ,,Cupei de toamnă“ handbalistele de la CS Mureşul au realizat la Craiova, în faţa formaţiei locale CFR o remiză (29—29), duminică, în cea de-a doua etapă a competiţiei, jucînd acasă, mureşencele nu au izbutit să treacă de textilistele din Zalău, reuşind, în final, doar un „egal“ (30—30). Prima repriză a fost echilibrată şi s-a încheiat nedecis (14—14). In repriza secundă, însă, oaspetele se impun şi conduc, în min. 47, cu 27—21! A urmat o revenire spectaculoasă a gazdelor, care, după zece minute de joc, egalează (28—28 în min. 57), dar nu au forţa necesară de a se desprinde în cîştigătoare. Dintre jucătoarele folosite de tînărul antrenor al mureşencelor, prof. Emilian Gheorghiu, multe din ele foarte tinere, dar de perspectivă, au marcat: Gabriela Gherendi — 11 goluri, Corina Muşat 5, Adriana Şuta 5, Elisabeta Zeleh 4, Biro Andreea 2, Biro Zita, 2 şi Corina Ocoş un gol. Celemai eficace de la textiliste: Ana Bălănean cu 10 goluri şi Artemiza Bartoş cu 9 goluri. Corect arbitrajul braşovenilor Lucian Şelaru şi Dan Zaharescu, în etapa a IlI-a a competiţiei, duminică, tot pe teren propriu, mureşencele vor juca cu Chimistul Rm. Vîlcea. CSM ELECTROMUREŞ — INTER CRAIOVA 27—15 Duminică, în etapa a II-a a diviziei secunde de handbal feminin, CSM Electromureş a jucat tot „acasă“, dar cu INTER Craiova. Tîrgumureşencele şi-au dominat clar partenerele de întrecere, au condus în min. 25 cu 10—6, iar în min. 53 cu 23—13, cîştigînd detaşat, după o bună prestanţă, partida. Cele mai eficace jucătoare: Claudia Oltean cu 12 goluri şi Mioara Moldovan cu 4 goluri, de la CSM Electromureş, şi Daniela Şimon, cu 12 goluri, de la INTER Craiova. CSS TÎRGU-MUREŞ — CSS ODORHEI 32—22 In prima etapă a Campionatului naţional de juniori şi şcolari, elevele Clubului sportiv şcolar Tîrgu-Mureş au întrecut, după un joc bun, în care s-au detaşat Dosa Emőke şi Bucur Annamária, ambele cu cîte opt goluri la activ, colegele de la CSS Odorhei cu 32—22, după ce la pauză conduceau cu 18—9. (Alexandru Bantaş, Ostaticii). • Glasul (conducerea redacţiei: Leonida Lari, Ion Vatamanu, Vasile Năstase): „Lupta românilor de peste Prut pentru limbă de stat şi pentru scriere cu alfabet latin dovedeşte, cu o forţă extraordinară, că «limba moldovenească», privită ca un idiom aparte, este o invenţie diabolică, urmărind deznaţionalizarea românilor şi justificarea anexării la Uniunea Sovietică a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord“ (prof. dr. Ion Popescu-Sireteanu, Iaşi, O invenţie diabolică). • Din mărturisirile ministrului de interne: „Sper că se va respecta ordinea publică, atunci când se vor soluţiona problemele reamplasării monumentelor lui Lenin, Lazo, Kotovski. (...). Vin timpuri grele, economia de piaţă va dicta o reorganizare a elementelor criminale (...). Subalternii mei din această regiune (N.a. — e vorba de Transnistria) mă asigură, de pildă, că, odată cu adoptarea stemei Moldovei, şi la Tighina, şi la Tiraspol, şi la Rîbniţa va fi arborat tricolorul (...). Fără îndoială, există un procent prea ridicat al poliţiştilor corupţi. Nu putem tolera prea mult o poliţie proastă, care trăieşte pe contul impozitelor plătite de acest popor (...). La 1 septembrie 1990, prin Hotărârea Guvernului,, se va fonda Academia naţională de poliţie «Ştefan cel Mare», cu un statut de universitate (...). Am emis un ordin prin care se anunţă dizolvarea organizaţiilor de partid şi comsomoliste in sânul Ministerului şi prin care se interzice apartenenţa lucrătorilor noştri la oricare mişcare sau organizaţie de masă“. (Valeria Reniţa. LICEUL MILITAR „MIHAI VITEAZUL“ ALBA IULIA — CSŞ TÎRGU-MUREŞ 25—25 Un punct preţios realizat de handbaliştii tîrgumureşeni în prima etapă, care au avut în Geară Florin, cu 9 goluri, şi Vass Attila, cu 7 goluri, pe cei mai eficace jucători. Navomodelism In ultimul concurs din cadrul Campionatelor naţionale, rezervat claselor de evoluţie (navomodele teleghidate acţionate de motoare termice şi electrice — probe individuale), întrecere desfăşurată pe acvatoriul „Jiul“ din Petroşani, navomodeliştii de la Voinţa Reghin au avut din nou o comportare meritorie, cucerind trei titluri naţionale prin Varga Zsolt (clasa F2A juniori), Pişcaţi Ioan (F3V juniori) şi echipa de juniori (grupa F2-F3). Au devenit vicecampioni naţionali: Durdan Dorinei (clasa F3V seniori) şi Razman Attila (clasa F2A juniori). Cu aceste ultime rezultate realizate la concursurile în aer liber, numărul total al titlurilor de campioni naţionali obţinute de sportivii de la Voinţa Reghin în acest an se ridică la 15. Expoziţie de carte veche românească şi icoane In sălile de expoziţii ale UAP (Palatul culturii) din Tîrgu-Mureş a avut loc, luni la amiază, vernisajul expoziţiei de carte veche românească şi icoane pe lemn şi pe sticlă, unicate aflate în patrimoniul judeţului Mureş. Expoziţia a fost organizată de Muzeul judeţean, în colaborare cu protopopiatele ortodoxe din Tîrgu-Mureş, Reghin, Luduş şi Sighişoara. Sunt prezentate 160 de exponate. în cadrul manifestării au vorbit domnul Serafim Duicu, şeful Inspectoratului de cultură al judeţului, doamna subprefect Ileana Filipescu, preotul Ștefan Urda, vicarul Episcopiei de Alba Iulia, doamna Ileana Mihu, muzeograf principal, domnii Valer Pop, directorul muzeului, și Vasile Mureşan,muzeograf principal. Poliţia nu trebuie să existe în condiţii de oranjerie). • Despre calvarul spiritului de cazarmă despre „maşina de tocat suflete“ şi incalificabilul proces de maltratare: „Seara, când să ne culcăm, ne pun să mergem în brânci pe sub paturi, noi astfel de oameni n-am mai văzut. Poate ne ajutaţi, tanti Silvia, să-i aducă în Moldova pe toţi soldaţii moldoveni. Ne-am săturat de armata asta, e mai bine în puşcărie decât aici (...). Ne vin cadavrele descompuse acasă, ne vin nevinovaţii noştri flăcăi încuiaţi în sicrie de zinc rece, cu diagnosticuri sofisticate, schilodiţi şi aproape nerecunoscuţi sub aspect fizic de propriii părinţi“ (Vasile Năstase: Un război pentru o pace); „ Ce scriu soldaţii? „M-au bătut cum baţi un nuc, mamă!"; „Pe care-i vezi vineţi sânt moldoveni“; „Şi chiar nu puteţi face nimic, mamă?". » Apeluri cu privire la crearea Armatei Teritoriale. • „Din bătrâni mi s-a povestit că prin 1910— 1912 au fost întâlniţi români basarabeni şi pe insula Sahalin (.. .). Rând pe rând au fost sfârtecaţi din trupul ei (N.a., — al României) întâi jumătate din Moldova şi Bucovina, apoi o treime din Dobrogea şi, în final, aproape jumătate din Ardeal (...). Situaţia basarabenilor a fost totdeauna mult mai tragică“. (Din interviul „Suntem acelaşi popor cu aceeaşi spiritualitate“, realizat de doamna Leonida Lari cu Anatol G. Cazacliu, inginer-şef la IPCT Bucureşti), o Moldova Suverană (redactor-şef Tudor Topa), joi, 23 august. Sub genericul: „Ce ne doare, ce ne frămîntă“ — un titlu care se potriveşte, de minune, şi Aslsci .. . - Marți 11 SEPTEMBRIE Soarele răsare la ora 6,49; apune la ora 19,35. Zile trecute 254; zile rămase 111. CINEMA : TÎRGU-MUREŞ — Arta: Micuţa Vera. Unirea: I se spunea „Buldozerul". Progresul: Acel blestemat tren blindat. Tineretului: Maria şi Mirabela în Tranzistoria. Select: Iarna zimţată. SIGHIŞOARA — Lumina: Sunt timid, dar mă tratez. Grădina de vară: Bobby Derfield. REGHIN — Patria: Incoruptibilul de la etajul 19. TÎRNĂVENI — Melodia: Răzbunarea panterei roz. LUDUŞ — Flacăra: Răzbunarea haiducilor. SOVATA — Doina: Ursul. Muncitorul: Fluturii sunt liberi. IERNUT — Lumina: Un poliţist incomod SARMAŞU — Popular: Steaua Sudului. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Liniștită ca noaptea. FÎNTÎNELE — Patria: Enigmele se explică în zori. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Telegrame. MUSICA SACIIA ediţia I Astăzi, la ora 18, în Catedrala ortodoxă va fi prezentată prima parte a lucrării „Ultimele şapte cuvinte ale Mîntuitorului pe cruce“, de Joseph Haydn, in interpretarea cvartetului „Pro Camera“ din Cluj. La ora 19, tot astăzi, în Sala mare a Palatului culturii va avea loc recitalul organistei Ursula Philippi, din Sibiu. In program, lucrări de Bach, Mendelssohn- Bartholdy, Frank, Hans Peter Türk şi Jean Alain. Mîine, cu începere de la ora 18, Biserica unitariană din Tîrgu- Mureş va găzdui concertul cvartetului clujean „Pro Camera“, care va prezenta cea de-a doua parte a lucrării lui Haydn, „Ultimele şapte cuvinte ale Mîntuitorului pe cruce“. Tot mîine, la ora 19, în sala mare a Palatului culturii se va desfăşura Reuniunea corurilor neoprotestante. comerţului nostru: „Şi bomboana-i deficit?“. • „Zilele trecute am mai primit o lovitură de cuţit în spate. Noi, republica suverană Moldova. Noi, poporul băştinaş, noi oamenii de bună-credinţă, ce-şi au masa şi casa pe moşia noastră istorică. De data aceasta sîntem ignoraţi ca naţiune de liderii politici ai găgăuzilor, din iniţiativa cărora a fost formată şi oficial proclamată R.S.S. Găgăuză". „... o mină de oameni, aduşi pa pământul moldav printr-un decret al ţarului rus (...), nu mai vor să fie cu noi. Nu mai vor să ne dea bună ziua (...). Toate sânt de partea noastră. Că noi sîntem la noi acasă". (Nicolae Pîslaru: Să fim oameni!). In dreapta, sus, Hotărârea Guvernuilui R.S.S. Moldova — semnată de domnul prim-ministru Mircea Druc — cu privire la dizolvarea mişcării populare „Gagauzhalkî". . ..Se manipulează şi cu poziţia lui Eminescu în această problemă. Pe cînd se ştie prea bine că Piretul, discutind problema Basarabiei, spunea: asta-i Moldova adevărată. Şi investita sa «Doină» il îndemna pe Marele Bărbat al neamului nostru, care-şi doarme somnul de veci la Putna, să se scoale din mormânt şi să-şi adune Moldova toată. Opera principală a lui Dimitrie Cantemir a fost intitulată «Descrierea Moldovei». Dar noi depunem eforturi pentru înveşnicirea denumirii propuse de către ţarul Alexandru Pavlovici acestei palme de pămînt!". (dr. Grigore Buluc: Cum numim, totuşi, ţărişoara noastră?). LAZAR ladariu