Cuvîntul Liber, iulie-septembrie 1990 (Anul 2, nr. 130-194)

1990-09-11 / nr. 180

PAGINA 3 CUVÎNTUL­MB­ER i.p­e.» . Fotbal DIVIZIA B, SERIA A III-A Rezultatele tehnice ale etapei a IV-a: Chimica Tîrnăveni — ASA Electromureş Tîrgu-Mureş 1—2 (meci disputat miercuri); Au­rul Brad — Metalurgistul Cugir 1—0; Gloria Reşiţa — Olimpia Satu Mare 0—0; Progresul Timi­şoara — CSM Reşiţa 4—2; UT Arad — Strungul Arad 4—0; FC Maramureş — Vulturii Lugoj 1—1 ; Metalul Bocşa — CFR Ti­mişoara 0—1; Vagonul Arad — Armătura Zalău 1—0; Unirea Al­ba Iulia — CIL Sighet 2—1. CLASAMENTUL Etapa viitoare, duminică, 16 septembrie 1990: ASA Electro­mureş — Aurul Brad; Vulturii — Chimica; CFR Timişoara — UT Arad; Armătura — Metalul Boc­şa; CIL Sighet — Vagonul; Me­talurgistul — CSM .Reşiţa; Strun­gul — FC Maramureş; Gloria Reşiţa — Progresul Timişoara; Olimpia — Unirea Alba Iulia. DIVIZIA C, SERIA A IX-A Rezultatele tehnice ale etapei a III-a: Rapid Miercurea Ciuc — Cetatea Tîrgu-Neamţ 4—1; Mu­reşul Topliţa — Mureşul Luduş 4—0; Chimia Năsăud — Mecani­ca Bistriţa 1—2; Laminorul Be­­clean — Viitorul Gheorgheni 3—0; Progresul Odorheiu Secuiesc — Electromureş Tîrgu-Mureş 1—0; Avîntul Reghin — Metalul Re­ghin 4—0; Minerul Bălan — Car­­paţi Mîrşa 2—0; Metalotehnica Tîrgu-Mureş — Unirea Cristuru Secuiesc 3—1. Situaţia în clasament după trei etape: 1. Avîntul Reghin, 2. Mureşul Topliţa, 3. Rapid Mier­curea Ciuc, toate trei cu cîte 4 puncte. Pe ultimele locuri: 14. Cetatea Tîrgu-Neamţ 2 p.; 15. Viitorul Gheorgheni 2 p.; 16. Chi­mia Năsăud 1 punct. CAMPIONATUL JUDEŢEAN Seria I Rezultatele tehnice ale etapei a II-as IRA Tîrgu-Mureş — ILEFOR Tîrgu-Mureş 3—1; Pisci­cola Zau de Cîmpie — Voinţa Miercurea Nirajului 1—1; Tîrna­­va Sighişoara — Voinţa Sîngeor­­giu de Pădure 1—0; Faianţa Si­ghişoara — Victoria Sărăţeni 0—0; Viitorul Prodcomplex Tîr­gu-Mureş — IMATEX Tîrgu-Mu­reş 1—3; Lacul Ursu Sovata — Metalul Sighişoara 0—1; Energia Iernut — Gaz metan Tîrgu-Mureş 0—1; Transportul Tîrgu-Mureş — TCMRIC Tîrgu-Mureş 1—3. în urma acestor rezultate, cla­samentul se prezintă astfel: 1. Metalul Sighişoara, 2. Gaz metan Tîrgu-Mureş, 3—4. IMATEX Tîr­gu-Mureş, TCMRIC Tîrgu-Mureş, cu cîte 4 puncte; 5. Voinţa Mier­curea Nirajului, 6. Victoria Să­răţeni, cu cîte 3 puncte; 7. Vo­inţa Sîngeorgiu de Pădure, 8—10. Oţelul Reghin, ILEFOR Tîrgu- Mureş, IRA Tîrgu-Mureş; 11. Tîr­­nava Sighişoara, cu cîte 2 puncte; 12—15. Lacul Ursu Sovata, Fa­ianţa Sighişoara, Piscicola Zau, Sticla Tîrnăveni, cu cîte 1 punct; 16. Energia Iernut, 17 Transpor­tul Tîrgu-Mureş, 18. Viitorul Prodcomplex Tîrgu-Mureş, cu cî­te zero puncte. Miercuri, 12, şi joi, 13 septem­brie a.c., se dispută etapa a IlI-a, intermediară, în cele două serii ale campionatului judeţean de fotbal. ’ , 1-3. CFR Timişoara 4 3*1 »-4 « ASA Electromureş 4 3 0 1 7-3 6 Vagonul Arad 4 3 0 1 7-3 6 4-5. FC Maramureş 4 2 11 11-5 5 UT Arad 4 2 11 6-15 6-7. Unirea Alba Iulia 4 2 11 7-5 5 Olimpia Satu Mare 4 2 11 3-15 8. Progresul Timiş­ 4 2 0 2 8-5 4 9. Armătura Zalău 4 2 0 2 4-3 4 10. Gloria Reşiţa 4 12 1 2-5 4 11­ 13. Metalurgistul Cugir 4 112 4-5 3 Chimica Tîrnăveni 4 112 3-4 3 CIL Sighet 4 1 1 2 3 4 3 14. CSM Reşiţa 4 112 4-7 3 15. Aurul Brad 4 112 1-5 3 16. strungul Arad 4 112 4-9 3 17. Metalul Bocşa 4 1 0 3 4-7 2 18. Vulturii Lugoj 4 1 0 3 3-12 2 între Prut şi Nistru limba română se întoarce acasâ (VI) Ce scriu ziarele şi revistele? (1) Revista „Moldova“ nr. 1, excelent ilus­trată cu lucrările lui Nicolae Guţu • Paginile 2—3, reprezentând o fotogra­fie desfăşurată a sfinţirii bustului lui Eminescu din Chişinău, poartă un ge­neric semnificativ: Eminescu — Graiul — Veşnicia. • „Sărut vatra şi-al ei nu­me/ Care veşnic ne adună, / Vatra ce-a născut pe lume / Limba noastră cea română. // Cint a Patriei fiinţă // Şi-a ei rodnică ţărână / Ce-a născut in su­ferinţă / Limba noastră cea română. // Pe pămînt străvechi şi magic / Numai dânsa ni-i stăpână, / Limba neamului meu dacic, / Limba noastră cea româ­nă,­­ în al lumilor tezaur / Pururea o să rămînă / Limba doinelor de aur, / Limba noastră cea română“. (Grigore Vier­u: Limba noastră cea română). Un­de cred „rusofonii“ din Grigoriopol că ar fi locul scriitorului de renume, Ion Druţă? Mesto Druţă i ostalinîh pisa­telei — na ferme!“ (adică: „l­ocul lui Druţă şi al celorlalţi scriitori este la fermă!“). Nici mai mult, nici mai puţin! Handbal STEAUA — ASA ELECTRO­MUREŞ 23—23 Partidă disputată săptămîna trecută în Sala Floreasca din Capitală, în cadrul primei etape a Campionatului naţional de handbal masculin, divizia A. După un joc extrem de echili­brat, cu toate că echipa campioa­nă a condus la pauză cu 13—11 fiecare formaţie putea cîştiga Totuşi, partida s-a încheiat, pînă la urmă, cu un rezultat nedecis (23—23). Astfel, elevii antrenori­lor Ştefan Orban şi Iosif Buku­resti au cucerit, pe merit, un foarte preţios punct în partida cu Steaua, la Bucureşti. Punctele tîrgumureşenilor au fost realizate de Mureşan 11, Moldovan 6, Kelemen 3, Boroş, Ciobanu şi Szakacs cîte unul. Cel mai eficace jucător de la bucu­­reşteni, Sebastian Bota, cu 7 go­luri. Au condus bine T. Pleşa şi V. Sichigea din Rm. Vîlcea. Mîine, ASA Electromureş va juca la Constanţa, cu Hidroteh­nica, partida amânată din etapa a II-a a campionatului. CS MUREŞUL — TEXTILA ZALAU 30—30 După ce în prima etapă a ,,Cu­pei de toamnă“ handbalistele de la CS Mureşul au realizat la Cra­iova, în faţa formaţiei locale CFR o remiză (29—29), dumini­că, în cea de-a doua etapă a competiţiei, jucînd acasă, mure­­şencele nu au izbutit să treacă de textilistele din Zalău, reuşind, în final, doar un „egal“ (30—30). Prima repriză a fost echilibra­tă şi s-a încheiat nedecis (14—14). In repriza secundă, însă, oaspete­le se impun şi conduc, în min. 47, cu 27—21! A urmat o reve­nire spectaculoasă a gazdelor, care, după zece minute de joc, e­­galează (28—28 în min. 57), dar nu au forţa necesară de a se des­prinde în cîştigătoare. Dintre jucătoarele folosite de tînărul antrenor al mureşencelor, prof. Emilian Gheorghiu, multe din ele foarte tinere, dar de per­spectivă, au marcat: Gabriela Gherendi — 11 goluri, Corina Muşat 5, Adriana Şuta 5, Elisa­­beta Zeleh 4, Biro Andreea 2, Biro Zita, 2 şi Corina Ocoş un gol. Cele­­mai eficace de la tex­­tiliste: Ana Bălănean cu 10 go­luri şi Artemiza Bartoş cu 9 go­luri. Corect arbitrajul braşovenilor Lucian Şelaru şi Dan Zaharescu, în etapa a IlI-a a competiţiei, duminică, tot pe teren propriu, mureşencele vor juca cu Chimis­tul Rm. Vîlcea. CSM ELECTROMUREŞ — INTER CRAIOVA 27—15 Duminică, în etapa a II-a a diviziei secunde de handbal fe­minin, CSM Electromureş a jucat tot „acasă“, dar cu INTER Cra­iova. Tîrgumureşencele şi-au do­minat clar partenerele de între­cere, au condus în min. 25 cu 10—6, iar în min. 53 cu 23—13, cîştigînd detaşat, după o bună prestanţă, partida. Cele mai e­­ficace jucătoare: Claudia Oltean cu 12 goluri şi Mioara Moldo­van cu 4 goluri, de la CSM Elec­tromureş, şi Daniela Şimon, cu 12 goluri, de la INTER Craiova. CSS TÎRGU-MUREŞ — CSS ODORHEI 32—22 In prima etapă a Campionatu­lui naţional de juniori şi şco­lari, elevele Clubului sportiv şcolar Tîrgu-Mureş au întrecut, după un joc bun, în care s-au detaşat Dosa Emőke şi Bucur An­namária, ambele cu cîte opt go­luri la activ, colegele de la CSS Odorhei cu 32—22, după ce la pauză conduceau cu 18—9. (Alexandru Bantaş, Ostaticii). • Glasul (conducerea redacţiei: Leonida Lari, Ion Vatamanu, Vasile Năstase): „Lupta ro­mânilor de peste Prut pentru limbă de stat şi pentru scriere cu alfabet latin dovedeşte, cu o forţă extraordinară, că «limba moldovenească», privită ca un idiom aparte, este o invenţie diabolică, urmărind deznaţionalizarea românilor şi justificarea anexării la Uniunea Sovie­tică a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord“ (prof. dr. Ion Popescu-Sireteanu, Iaşi, O invenţie diabolică). • Din măr­turisirile ministrului de interne: „Sper că se va respecta ordinea publică, a­­tunci când se vor soluţiona problemele reamplasării monumentelor lui Lenin, Lazo, Kotovski. (...). Vin timpuri grele, economia de piaţă va dicta o reorgani­zare a elementelor criminale (...). Sub­alternii mei din această regiune (N.a. — e vorba de Transnistria) mă asigură, de pildă, că, odată cu adoptarea ste­mei Moldovei, şi la Tighina, şi la Ti­raspol, şi la Rîbniţa va fi arborat tri­colorul (...). Fără îndoială, există un procent prea ridicat al poliţiştilor co­rupţi. Nu putem tolera prea mult o poliţie proastă, care trăieşte pe contul impozitelor plătite de acest popor (...). La 1 septembrie 1990, prin Hotărârea Guvernului,, se va fonda Academia na­ţională de poliţie «Ştefan cel Mare», cu un statut de universitate (...). Am emis un ordin prin care se anunţă dizolva­rea organizaţiilor de partid şi comso­­moliste in sânul Ministerului şi prin care se interzice apartenenţa lucrători­lor noştri la oricare mişcare sau orga­nizaţie de masă“. (Valeria Reniţa. LICEUL MILITAR „MIHAI VI­TEAZUL“ ALBA IULIA — CSŞ TÎRGU-MUREŞ 25—25 Un punct preţios realizat de handbaliştii tîrgumureşeni în pri­ma etapă, care au avut în Geară Florin, cu 9 goluri, şi Vass At­tila, cu 7 goluri, pe cei mai eficace jucători. Navomodelism In ultimul concurs din cadrul Campionatelor naţionale, rezervat claselor de evoluţie (navomodele teleghidate acţionate de motoare termice şi electrice — probe in­dividuale), întrecere desfăşurată pe acvatoriul „Jiul“ din Petro­şani, navomodeliştii de la Voinţa Reghin au avut din nou o com­portare meritorie, cucerind trei titluri naţionale prin Varga Zsolt (clasa F2A juniori), Pişcaţi Ioan (F3V juniori) şi echipa de juni­ori (grupa F2-F3). Au devenit vi­­cecampioni naţionali:­ Durdan Dorinei (clasa F3V seniori) şi Razman Attila (clasa F2A juni­ori). Cu aceste ultime rezultate realizate la concursurile în aer liber, numărul total al titluri­lor de campioni naţionali obţi­nute de sportivii de la Voinţa Reghin în acest an se ridică la 15. Expoziţie de carte veche românească şi icoane In sălile de expoziţii ale UAP (Palatul culturii) din Tîrgu-Mu­reş a avut loc, luni la amiază, vernisajul expoziţiei de carte veche românească şi icoane pe lemn şi pe sticlă, unicate aflate în patrimoniul judeţului Mureş. Expoziţia a fost organizată de Muzeul judeţean, în colaborare cu protopopiatele ortodoxe din Tîrgu-Mureş, Reghin, Luduş şi Sighişoara. Sunt prezentate 160 de exponate. în cadrul manifestării au vor­bit domnul Serafim Duicu, şeful Inspectoratului de cultură al judeţului, doamna subprefect Ileana Filipescu, preotul Ștefan Urda, vicarul Episcopiei de Alba Iulia, doamna Ileana Mihu, mu­zeograf principal, domnii Valer Pop, directorul muzeului, și Va­sile Mureşan,­­muzeograf princi­pal. Poliţia nu trebuie să existe în condiţii de oranjerie). • Despre calvarul spiri­tului de cazarmă despre „maşina de tocat suflete“ şi incalificabilul proces de maltratare: „Seara, când să ne cul­căm, ne pun să mergem în brânci pe sub paturi, noi astfel de oameni n-am mai văzut. Poate ne ajutaţi, tanti Sil­via, să-i aducă în Moldova pe toţi sol­daţii moldoveni. Ne-am săturat de ar­mata asta, e mai bine în puşcărie decât aici (...). Ne vin cadavrele descompuse acasă, ne vin nevinovaţii noştri flăcăi încuiaţi în sicrie de zinc rece, cu diag­­nostic­uri sofisticate, schilodiţi şi aproa­pe nerecunoscuţi sub aspect fizic de propriii părinţi“ (Vasile Năstase: Un război pentru o pace); „ Ce scriu sol­daţii? „M-au bătut cum baţi un nuc, mamă!"; „Pe care-i vezi vineţi sânt moldoveni“; „Şi chiar nu puteţi face nimic, mamă?". » Apeluri cu privire la crearea Armatei Teritoriale. • „Din bătrâni mi s-a povestit că prin 1910— 1912 au fost întâlniţi români basarabeni şi pe insula Sahalin (.. .). Rând pe rând au fost sfârte­caţi din trupul ei (N.a., — al României) întâi jumătate din Mol­dova şi Bucovina, apoi o treime din Dobrogea şi, în final, aproape jumătate din Ardeal (...). Situaţia basarabeni­­lor a fost totdeauna mult mai tragică“. (Din interviul „Suntem­ acelaşi popor cu aceeaşi spiritualitate“, realizat de doam­na Leonida Lari cu Anatol G. Cazacliu, inginer-şef la IPCT Bucureşti), o Mol­dova Suverană (redactor-şef Tudor To­pa), joi, 23 august. Sub genericul: „Ce ne doare, ce ne frămîntă“ — un titlu care se potriveşte, de minune, şi A­slsc­i .. . - Marți 11 SEPTEMBRIE Soarele răsare la ora 6,49; apune la ora 19,35. Zile trecute 254; zile răma­se 111. CINEMA : TÎRGU-MUREŞ — Arta: Micuţa Vera. Unirea: I se spunea „Bul­dozerul". Progresul: Acel bleste­mat tren blindat. Tineretului: Maria şi Mirabela în Tranzistoria. Select: Iarna zimţată. SIGHIŞOA­RA — Lumina: Sunt timid, dar mă tratez. Grădina de vară: Bob­by Derfield. REGHIN — Patria: Incoruptibilul de la etajul 19. TÎRNĂVENI — Melodia: Răzbu­narea panterei roz. LUDUŞ — Flacăra: Răzbunarea haiducilor. SOVATA — Doina: Ursul. Mun­citorul: Fluturii sunt liberi. IER­NUT — Lumina: Un poliţist in­comod SARMAŞU — Popular: Steaua Sudului. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Liniștită ca noaptea. FÎNTÎNELE — Patria: Enigmele se explică în zori. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­­rajul: Telegrame. MUSICA SACIIA ediţia I Astăzi, la ora 18, în Catedrala ortodoxă va fi prezentată prima parte a lucrării „Ultimele şapte cuvinte ale Mîntuitorului pe cru­ce“, de Joseph Haydn, in inter­pretarea cvartetului „Pro Came­ra“ din Cluj. La ora 19, tot astăzi, în Sala mare a Palatului culturii va avea loc recitalul organistei Ursula Philippi, din Sibiu. In program, lucrări de Bach, Mendelssohn- Bartholdy, Frank, Hans Peter Türk şi Jean Alain. Mîine, cu începere de la ora 18, Biserica unitariană din Tîrgu- Mureş va găzdui concertul cvar­tetului clujean „Pro Camera“, ca­re va prezenta cea de-a doua parte a lucrării lui Haydn, „Ulti­mele şapte cuvinte ale Mîntuito­rului pe cruce“. Tot mîine, la ora 19, în sala mare a Palatului culturii se va desfăşura Reuniunea corurilor neoprotestante. comerţului nostru: „Şi bomboana-i de­ficit?“. • „Zilele trecute am mai primit o lovitură de cuţit în spate. Noi, repu­blica suverană Moldova. Noi, poporul băştinaş, noi oamenii de bună-credinţă, ce-şi au masa şi casa pe moşia noastră istorică. De data aceasta sîntem igno­raţi ca naţiune de liderii politici ai găgăuzilor, din iniţiativa cărora a fost formată şi oficial proclamată R.S.S. Gă­găuză". „... o mină de oameni, aduşi pa pământul moldav printr-un decret al ţarului rus (...), nu mai vor să fie cu noi. Nu mai vor să ne dea bună ziua (...). Toate sânt de partea noastră. Că noi sîntem la noi acasă". (Nicolae Pîslaru: Să fim oameni!). In dreapta, sus, Hotărârea Guvernuilui R.S.S. Mol­dova — semnată de domnul prim-mi­­nistru Mir­cea Druc — cu privire la dizolvarea mişcării populare „Gagauz­­halkî". . ..Se manipulează şi cu pozi­ţia lui Eminescu în această problemă. Pe cînd se ştie prea bine că Piretul, discutind problema Basarabiei, spunea: asta-i Moldova adevărată. Şi in­vestita sa «Doină» il îndemna pe Marele Băr­bat al neamului nostru, care-şi doarme somnul de veci la Putna, să se scoale din mormânt şi să-şi adune Moldova toată. Opera principală a lui Dimitrie Cantemir a fost intitulată «Descrierea Moldovei». Dar noi depunem efortu­ri pentru înveşnicirea denumirii propuse de către ţarul Alexandru Pavlovici a­­cestei palme de pămînt!". (dr. Grigore Buluc: Cum numim, totuşi, ţărişoara noastră?). LAZAR ladariu

Next