Cuvîntul Liber, aprilie-iunie 1992 (Anul 4, nr. 64-126)

1992-06-12 / nr. 114

să mai „ziMBiM“ cu ui. mm [ulii (Urmare din pag. I) tăi stăpîni) că trebuie să-i aju­taţi pe toţi ungurii, care-au dat pe dinafara graniţelor (ca laptele din oală). Acuma m-am dumirit eu de ce tot vine la voi, la Bu­dapesta „patriotul“ Tom Lănczoş din America. Să-l ajutaţi, că şi ăsta-i în diasporă şi-i vai de ma­ma lui, săracul. Aici să nu-l mai trimiteţi că noi nu prea mai avem cu ce să-l ajutăm. Hai, treacă de la noi, cîteva scinduri acolo (că tot nu te ţine nimeni soco­teala) am mai găsi noi şi pentru el. Un paltonaş de scinduri tot l-am face, cînd o avea nevoie. Dă, Doamne! Auzi, atletule, dacă tot vrei tu cu tot dinadinsul autonomie, mai fă tu cîţiva paşi (că ai picioare­le lungi) pînă în Asia, poate ai­­­t­oroc să găseşti pe-acolo vreo regiune neautonomizată şi-i tragi tu o autonomie cum vrei tu, cul­turală, economică, chiar şi teri­torială. Poate te-o recunoaşte ci­neva drept băştinaş. Că pe-aici, nici o şansă, băiatule! De fapt, nici nu ştiu de ce ai fugit tu. Că putea­i să ajungi şi aici „cineva". Uite, alţii, care şi-au cerut „drep­turile“ cu bîta în mină şi cu ranga, în 20 martie 1990, şi le-au primit. Unii au ajuns primari, alţii chiar parlamentari. Să-ţi mai spun Un lucru, măi cătărigă, că mi se pare că ai un „lipsus“. „Asta-i ţara noastră / Noi nu stăm în gazdă", cum drept şi frumos a scris marele şi simpaticul nostru poet Adrian Păunescu. Aşa că, ia-ţi gîndul de la noi. Noi ştim că ,,VERITAS ODIUM PARIT". Acu’ să te văd cum tra­duci asta. SPORT » SPORT » SPORT * SPORT * SPORT * SPORT BOX: „Centura Electromureş“ In perioada 16—20 iunie, în organizarea CS Electromureş se va desfăşura cea de-a XIV-a ediţie a tradiţionalei competiţii pugulistice „Centura Electromureş". Vor participa 310 boxeri din oraşele: Buda­pesta, Bucureşti, Brăila, Braşov, Bistriţa, Galaţi, Craiova, Cluj-Na­­poca, Arad, Oradea, Timişoara, Reşiţa, Sibiu, Tirgu Jiu, Sadu, Ro­­vinari, Tîrgovişte, Slatina, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Piatra- Neamţ, Focşani, Miercurea Ciuc, Cugir, Rîmnicu Vîlcea, Zărneşti, Reghin şi Tirgu-Mureş. Galele vor începe zilnic, la ora 17, pe ringul ain incinta Com­plexului sportiv Electromureş — cartierul Tudor. Clasamente finale CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE FOTBAL SERIA I SERIA A II-A •) Echipă penalizată cu 1 punct. ^ Echipe penalizate cu cite 2 punct. *) Echipă penalizată cu 3 puncte. Echipă penalizată cu 4 puncte. †) Echipe penalizate cu cite 1 punct. •) Echipe penalizate cu cite 2 DU'i"*e. 3) Echipe penalizate cu cîte 3 puncte Echipele UJCC Tirgu-Mures si Tir­nava Fîntinele s-au retras din cam­pionat in retur. 1. Merum Reghin 33 21­­ 3 94- 29 îe 2. sticla Tirpoveni 32 23 4 4 87- 23 w 3. Victoria Sărăteni 32 19 7 6 66- 25 43 4. Gaz Metan T.M. 32 20 5 7 69- 31 45 5. ILEFOR ASA 32 18 6 8 75- 39 42 6. ISECO T.M. 32 17 7 8 66- 39 41 2. Berea Reghin ') 32 16 2 14 75- •. •’S 8. Transcorund 32 13 6 13 54- 38 32 *. Voința M. Nlr. 32 14 3 15 41- 4- v ti. Energia ter. 3) 32 14 1 14 54- 61 29 I. Lacul Urau 32 13 1 18 47- 76 27 »2. IMATEX T.M. 32 8 6 18 34- 65 22 »3. Metalul Sig. 1) 32 . 9 5 18 50- 62 21 14. Voința Sar. h 32 10 2 20 54-109 20 15. Gaz M Daneş b32 9 3 20 45- 97 18 16. Piscicola Zau 1) 32 6 8 18 46- 89 16 1 7. Voința Sin. P. 32 3 1 28 21-113 7 1. înfrățirea Batos 30 21 4 5 82- 30 43 2. Avicola Ungheni 30 21 1­8 33- 50 43 3. Avîntul Mu­reş 1) 30 19 3 8 82- 42 40 4. Viitorul Gânesti 30 17 6 7 43- 4­­0 5. Auto. Gheja 1) 30 18 3 9 93- 43 38 6. Avintul Sim­. ') 30 17 2 11 60- 53 35 7. înfrățirea D 1) 30 16 0 14 59- 73 30 8. Spicul Moisa ') 30 13 4 13 61- 70 29 9. Bradul Răs. 3) 30 15 1 14 69- 45 28 10. Transp. CFR 30 11 4 15 57- 47 26 11. Foresta B. M. ’> 30 12 4 14 47- 52 25 12. Prog. Durn. ’) 30 9 4 17 54- 81 21 13. Zamur T.M. ■) 30 8 6 16 39- 52 20 14. Recolta Vid. 3) 30 8 2 20 34- 81 15 15. Ü.ICC T. M. ■) 30 6 2 22 25- 75 13 16. Tirnava Fin. 3) 30 4 2 24 26-114 7 t PROGRAMUL COMPETIŢIILOR SPORTIVE FOTBAL. Duminică, la Tîrgu- Mureş, pe stadionul Municipal, cu începere de la ora 18, în ca­drul antepenultimei etape a Di­viziei A, echipa ASA Electro­­mureş va întîlni formaţia Spor­tul Studenţesc . In cea de-a III-a etapă a fa­­zei judeţene a noii ediţii 199­2/ 1993, a „Cupei României“ la fot­bal vor avea loc următoarele partide: azi, la Tirgu-Mureş, pe terenul Avintul, de la ora 11: ASA ILEFOR — IMATEX Tîr­gu-Mureş; Sîmbătă, de la ora 11: la Tîrgu-Mureş, pe terenul de la Rente­tea, ISECO — Metalul Si­ghişoara; la Tîrnăveni, pe tere­nul Sticla: Flamura Roşie — Sti­cla Tîrnăveni; la Tîrgu-Mureş, pe stadionul Metalotehnica: Gaz Metan Tirgu-Mureş — înainte Satu Nou; la Tuşin, ora 16: A­­vîntul — Avicola Unirea Un­­gheni; Duminică: de la ora 111 la Sărăţeni: Victoria — Victoria Eremitu; la Socol: Avîntul — Berea Reghin; la Iernut: Energia — Autotransport Gheja. T .W.WWA Marile nimicuri formate din pag. I­­ber în urmă cu peste un an?). Nici măcar nu o spune în ce mod să se facă acest transfer. Ii spune ni Ca un cadou, ca un o­­biect care îi aparţine celui care a scurmat pămîntul şi venea trist la oraş, tremurind de umilinţă la coada unei brutării. Şi Victor Burciu a votat o lege cu jumă­tate de măsură din care s-a rea­lizat tot o jumătate: acordarea titlului de proprietate cu aproape doi ani întîrziere fără să se în­trevadă împroprietărirea gratuită a ţăranilor „a la Cojocaru» cu maşinile şi utilajele din dotarea SMA. V. S. aruncă vina, ca un bici dureros, tot pe spinarea ţă­ranului, făcîndu-l neîncrezător (lăsînd să se înţeleagă că n-ar avea motiv). „Frunză verde de negură, ţă­ranul plînge şi zgh­iară, / Dar în cer şi pe pămînt nu­-l aude nici un sfînt . . Aflăm că, la Sîngeorgiu de Pă­dure, ţăranii acceptă disperaţi condiţiile jefuitoare impuse de SMA. Pentru toate lucrările la un hectar de pămînt (arat, dis­cuit, tratarea seminţei, semănat, erbicidat, recoltat şi balotat), pro­prietarul pămîntului primeşte 350 de kilograme de cereale pen­tru un hectar dat, astfel, cămă­tarului. Adică, aproape atît cît îi trebuie pentru însămînţarea anu­lui următor, Jaful SMA este atît de mare, încît îşi va permite, în continuare, să execute lucrări de proastă calitate. El, hoţul şi păgubitorul, nu iese nicicum în pierdere. Atunci, unde ne aflăm cu reforma? Nu tot la o agricul­tură lipsită de productivitate? Nu tot la sărăcia pustiitoare a unui comunism? Să nu se ceară de­misia guvernului prin violenţă. Acest guvern să-şi recunoască in­capacitatea şi, glorios (adică, mort pe scut), să-şi definească mizeria şi să se retragă. Iată că suntem capabili de raţiune, înţelepciune şi... linişte, cum vrea preşe­dintele. Am auzit recent la ra­dio sau TV, cum că Europa oc­cidentală are o superproducţie agricolă şi că neavînd piaţă ex­ternă de desfacere, România nu are colac de salvare dacă îşi dezvoltă agricultura. E o cinică afirmaţie, cînd noi, încă, mîn­­căm schinări de pui, roadem o­­seminte şi labe porcine, iar vulpiţele din crescătorii înfulecă aristocratic şuncă de Praga în­verzită în vitrina liberalizării a­­buzurilor. Pînă cînd se abuzează de răbdarea noastră? S-a vorbit, s-a anunţat la radio, că într-o zi de marţi se va „dezbate“ (ce verb oribil) chestiunea trecerii maşi­nilor SMA în posesia ţăranilor. Aşteptăm, însă tu eziţi mereu, Frontule, front al nenorociţii na­ţionale. Am jignit sau zis-am a­­devărul? Că nu-i totuna. Semnalări (Urmare din pag. I) Dar, cine va achita contrava­loarea investiţiei şi cine va gospodări ştiinţific o livadă care necesită o supraveghere permanentă din partea unor specialişti competenţi? Ar fi o crimă, domnilor, să lăsaţi la îndemîna unor nepricepuţi o livadă pe rod, mai ales că, în condiţiile actuale, costurile şi dobînzile necesare pentru în­fiinţarea unei livezi noi sunt excesiv de mari. Din neferi­cire, nici pînă în prezent or­ganele în drept să aplice le­gile ţării nu au dat curs sesi­zărilor făcute de DGAA Mureş. - D -­­ Luni, 15 iunie 1992, a doua zi de Rusalii, PS Andrei, E­­piscopul Alba-Iuliei, va oficia o Liturghie Arhierească în parohia Dătăşeni. Cu această ocazie se va sfinţi biserica re­novată prin vrednicia credin­­cioşilor ortodocşi din localitate.­­­0 . Domnul director al CSPL Iernut, Ing. Emil Găinar, ne face cunoscut că nu s-a fo­losit în tratamentele fitosani­­tare din seră sau cîmp, pes­­ticidul Milbot, pesticid ajuns în ţară pe căi ilicite; cei 100 de litri sunt stocaţi în aştepta­rea verdictului de la Comisia judeţeană pentru protecţia mediului. ,V/..V.V.V.V.V.V.V.Vf.V.V.V.^V77AY//.W.VAVI[,',V/i“.,.'[’.c."AV.W.,.WAVA‘0iV.W.W.V.vJ Bifei» !i®ţ« p AV.VV.VZWZAWAWAW.VAV.'.' (Urmare din pag.I) Sperăm să fie aşa, pentru că numai astfel se vor asigura liniştea, siguranţa persoanelor, condiţii civilizate de viaţă în condiţiile complexe din Tîrgu- Mureş. Din păcate, la mai pu­ţin de două săptămîni de la alegeri, încep să apară semne de îngrijorare faţă de anumite schimbări subiective ce ar putea fi impuse: — teama de a fi înlăturaţi românii din aparatul primă­riei. Poate nu întîmplător a apărut în ziarul „Népújság“ articolul despre corupţia în rîndul funcţionarilor acestei instituţii, chiar fără legătură cu noul primar; — părinţi îngrijoraţi de posibilitatea rea­ducerii în discuţie a separării şcolilor pe criteriile pentru care s-a insistat în martie 1990; — posibilitatea schimbă­rii denumirilor româneşti ale unor străzi, cum s-a cerut de către unii deputaţi UDMR. Sunt şi alte presupuneri de schimbări pe criterii etnice la Tîrgu-Mureş, dar cei care ar­ M U R E­Ş TIRGU-MUREŞ, măresc presa locală au putut afla cu o anumită satisfacţie că dl. ing. Nagy Győző este un om cu calităţi admirabile. Avem încredere că nu se va lăsa atras în cursa pe care i-o întind unii politicieni naţio­nalişti". Teodora Mănescu: „Citind două articole publicate în co­tidianul nostru: «Ave, Győző!» şi «Onoarea In ştreang», m-am hotărît să vă scriu. Referitor la paragraful «va urma — nu limba naţională» dirr primul articol, vreau să transmit d-lui M. Suciu că este tîrziu ca acest primar, de­mocratic ales, să ia vreo mă­sură urgentă în acest sens; au luat-o alţii, mai demult. Mulţi nu mai vor să grăiască în lim­ba ţării, ba, mai mult, ne o­­bligă şi pe noi să grăbiţi ca ei (lucru constatat şi cu ocazia alegerilor locale), într-una din zile, plimbîndu-mă în piaţa Cuza-Vodă, am fost martor al unui scandal provocat de un maghiar, care obliga o vinză­­toare să vorbească ungureşte, dacă vrea să-şi vîndă marfa. Cum îndrăzneşte să-i răspundă în limba ei maternă şi naţio­nală, cînd el­­ s-a adresat în limba ţării vecine şi «priete­ne»?! Dacă nu ştie, să înveţe urgent, căci altfel... (?!) Alt incident, mai grav — la tre­cerea subterană de la LUXOR — cu vînzătoarea (L.A.) de lozuri. Un domn «stilat» ţipa şi ameninţa săraca femeie (speriată foc) că, dacă a doua zi mai îndrăzneşte să vor­bească româneşte, va fi alun­gată în Oltenia (în România), că aici este Ungaria (?!). Referitor la al doilea arti­col, doresc să-l asigur pe dom­nul Ion Vodă că mulţi gîndesc la fel, iar eu mă îngrozesc la gîndul că în 4 ani de «guver­nare» UDMR-istă, Tîrgu-Mu­­reşul va redeveni ce a fost pe vremea Regiunii Autonome Maghiare, poate mai rău!“. Concluzia? Păi, n-avea drep­tate d-l GE? Deloc uşoară pîrdalnica de funcţie. Şi atît de în ochii lumii. S-auzim de bine! De la o opinie la alta CnrflKTIÏA kIBEH PAGINA S J. Bătălia pentru tron (Urmare din pag. 1) Carol Mircea — tatăl meu — deci fiul întîi-născut al vii­torului rege Carol II al Ro­mâniei, deci primul moșteni­tor legal. A doua căsătorie a prințului Carol, cu prințesa Elena a Greciei, a avut loc In 1921, rezultînd din această -- căsătorie viitorul rege Mihai. Fiul întîi-născut al lui Carol II declanşează acţiunea judi­ciară în 1955, la Lisabona, revendicînd dreptul său de filiaţie directă din Carol II şi drepturile sale dinastice şi succesorale. Prin judecata de la Lisabona i s-a dat lui Carol Mircea dreptul de filiaţie di­rectă, fiind recunoscut ca pri­mul fiu legitim al lui Carol II, cu toate drepturile care îi sunt rezervate. In 1957, la Tribunalul Marii Instanţe din Paris, el obţine aceeaşi decizie, bazat tot pe dreptul român, în conformitate cu Constituţia din 1928 şi Co­dul Civil General din 1926. Ne întrebăm în ce măsură fostul rege Mihai, care a ab­dicat, pentru el şi urmaşii săi,­­ în 1947, în condiţii obscure ce se cer lămurite, are dreptul de a emite pretenţii la tron, şi de a spera să revină ca rege cinstit (?), care vrea să-şi a­­jute poporul. Istoria trecutului său, istoria în general, va ju­deca pretenţiile sale, mai bine­­zis iluziile sale. Este dreptul poporului român să judece, dacă se va pune vreodată pro­blema monarhiei, cine să-i fie rege Deocamdată, cel mai im­portant lucru este a ajuta Ro­mânia, cu sau fără coroană, iată convingerea mea profundă". Procesul a fost amînat cu 6 luni, din motive procedurale. • • • Sentimentul frustrării... (Urmare din pag- I) rare nu-i bun, ba găseşte, ori face noduri în „papura“ noas­­tră electorală, numai aşa, să treacă timpul". (Ilieş Cordoşan). „Nu mai pot crede nimic, dragă. Vai de bătrîneţele me­le. Dar voi, ziariştii, ce cre­deţi? Dacă mai credeţi în ceva!“. (Iuliana Mogoş, pensio­nară, 81 de ani). „Ce mai vreţi politică, dom­nule? Iar cu politica? Ce, ăs­ta-i parlament? E o adunătură de oameni — dacă le pot spu­ne aşa —, urmărind interesele lor, sau ale partidelor lor, dar nicidecum ale celor mulţi. Adi­că, cum? Ţara geme în neca­zuri şi greutăţi pe care nu le-am mai avut, iar domnii din parlament — trimişii noştri — se bălăcăresc în faţa ţării ca la uşa cortului, numai să prin­dă un ciolan mai mare. Pe noi ne sufocă preţurile şi in­flaţia, iar în multe nopţi al­be ne urmăreşte frica şomaju­lui". (Ioan Şchiopu). „Nu ştiu ce să cred. Dar fie ce-o fi, să se termine odată, să simţim că mergem spre li­man, altfel...“. (Minodora Vo­dă, studentă). „Vai de ţara asta, cu aşa parlamentari! Şi tocmai ca să scăpăm de ei trebuia să aibă loc alegerile cît mai curînd, ca să trimitem acolo oameni şi pricepuţi, şi cinstiţi, şi de suflet, şi patrioţi adevăraţi. Dar noi, cei de jos, ca-ntot­­deauna, tot aici rămînem, cu grijile şi necazurile, cine să ne asculte?". (Gh. Cerghizan). „Spectacolul oferit ţării de parlamentarii clamînd necesi­tatea alegerilor cît mai repe­de posibil, dar în fapt urmă­rind doar tragerea de timp, a devenit grotesc. Mă dezgus­tă şi nu mai vreau să comen­tez nimic!“. (Mihai Croitor). „Era — şi mai e — o so­luţie, domnule, ca prin alege­rile din iunie sau iulie, situa­ţia internă a ţării să se sta­bilizeze, ceea ce ar atrage du­pă sine şi o revigorare fireas­că pe plan economic, în ba­za unui plan bine gîndit, in­diferent cărui partid ar apar­ţine Aşa, însă, incertitudinea continuă să ne macine exis­tenţa; pînă în septembrie e o cale lungă, şi simt că ne a­s­fundăm tot mai rău. Oare domnii parlamentari nu simt, freeîndu-şi dosurile de pluşul fotoliilor din Dealul Mitropo­liei ori de la Senat? Mă nu­mesc Petru Mitruţ, chiar da­că mă află SRI-ul". Ca de obicei în asemenea sondaje blitz, comentariile noastre sunt de prisos. Doar atît că, de-acum, „aleşii noş­tri“ vor putea merge liniştiţi în cele două luni de vacanţă parlamentară, pentru a-şi sa­vura în linişte „opera".

Next