Cuvîntul Liber, aprilie-iunie 1992 (Anul 4, nr. 64-126)
1992-06-12 / nr. 114
să mai „ziMBiM“ cu ui. mm [ulii (Urmare din pag. I) tăi stăpîni) că trebuie să-i ajutaţi pe toţi ungurii, care-au dat pe dinafara graniţelor (ca laptele din oală). Acuma m-am dumirit eu de ce tot vine la voi, la Budapesta „patriotul“ Tom Lănczoş din America. Să-l ajutaţi, că şi ăsta-i în diasporă şi-i vai de mama lui, săracul. Aici să nu-l mai trimiteţi că noi nu prea mai avem cu ce să-l ajutăm. Hai, treacă de la noi, cîteva scinduri acolo (că tot nu te ţine nimeni socoteala) am mai găsi noi şi pentru el. Un paltonaş de scinduri tot l-am face, cînd o avea nevoie. Dă, Doamne! Auzi, atletule, dacă tot vrei tu cu tot dinadinsul autonomie, mai fă tu cîţiva paşi (că ai picioarele lungi) pînă în Asia, poate aitoroc să găseşti pe-acolo vreo regiune neautonomizată şi-i tragi tu o autonomie cum vrei tu, culturală, economică, chiar şi teritorială. Poate te-o recunoaşte cineva drept băştinaş. Că pe-aici, nici o şansă, băiatule! De fapt, nici nu ştiu de ce ai fugit tu. Că puteai să ajungi şi aici „cineva". Uite, alţii, care şi-au cerut „drepturile“ cu bîta în mină şi cu ranga, în 20 martie 1990, şi le-au primit. Unii au ajuns primari, alţii chiar parlamentari. Să-ţi mai spun Un lucru, măi cătărigă, că mi se pare că ai un „lipsus“. „Asta-i ţara noastră / Noi nu stăm în gazdă", cum drept şi frumos a scris marele şi simpaticul nostru poet Adrian Păunescu. Aşa că, ia-ţi gîndul de la noi. Noi ştim că ,,VERITAS ODIUM PARIT". Acu’ să te văd cum traduci asta. SPORT » SPORT » SPORT * SPORT * SPORT * SPORT BOX: „Centura Electromureş“ In perioada 16—20 iunie, în organizarea CS Electromureş se va desfăşura cea de-a XIV-a ediţie a tradiţionalei competiţii pugulistice „Centura Electromureş". Vor participa 310 boxeri din oraşele: Budapesta, Bucureşti, Brăila, Braşov, Bistriţa, Galaţi, Craiova, Cluj-Napoca, Arad, Oradea, Timişoara, Reşiţa, Sibiu, Tirgu Jiu, Sadu, Rovinari, Tîrgovişte, Slatina, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Piatra- Neamţ, Focşani, Miercurea Ciuc, Cugir, Rîmnicu Vîlcea, Zărneşti, Reghin şi Tirgu-Mureş. Galele vor începe zilnic, la ora 17, pe ringul ain incinta Complexului sportiv Electromureş — cartierul Tudor. Clasamente finale CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE FOTBAL SERIA I SERIA A II-A •) Echipă penalizată cu 1 punct. ^ Echipe penalizate cu cite 2 punct. *) Echipă penalizată cu 3 puncte. Echipă penalizată cu 4 puncte. †) Echipe penalizate cu cite 1 punct. •) Echipe penalizate cu cite 2 DU'i"*e. 3) Echipe penalizate cu cîte 3 puncte Echipele UJCC Tirgu-Mures si Tirnava Fîntinele s-au retras din campionat in retur. 1. Merum Reghin 33 21 3 94- 29 îe 2. sticla Tirpoveni 32 23 4 4 87- 23 w 3. Victoria Sărăteni 32 19 7 6 66- 25 43 4. Gaz Metan T.M. 32 20 5 7 69- 31 45 5. ILEFOR ASA 32 18 6 8 75- 39 42 6. ISECO T.M. 32 17 7 8 66- 39 41 2. Berea Reghin ') 32 16 2 14 75- •. •’S 8. Transcorund 32 13 6 13 54- 38 32 *. Voința M. Nlr. 32 14 3 15 41- 4- v ti. Energia ter. 3) 32 14 1 14 54- 61 29 I. Lacul Urau 32 13 1 18 47- 76 27 »2. IMATEX T.M. 32 8 6 18 34- 65 22 »3. Metalul Sig. 1) 32 . 9 5 18 50- 62 21 14. Voința Sar. h 32 10 2 20 54-109 20 15. Gaz M Daneş b32 9 3 20 45- 97 18 16. Piscicola Zau 1) 32 6 8 18 46- 89 16 1 7. Voința Sin. P. 32 3 1 28 21-113 7 1. înfrățirea Batos 30 21 4 5 82- 30 43 2. Avicola Ungheni 30 21 18 33- 50 43 3. Avîntul Mureş 1) 30 19 3 8 82- 42 40 4. Viitorul Gânesti 30 17 6 7 43- 40 5. Auto. Gheja 1) 30 18 3 9 93- 43 38 6. Avintul Sim. ') 30 17 2 11 60- 53 35 7. înfrățirea D 1) 30 16 0 14 59- 73 30 8. Spicul Moisa ') 30 13 4 13 61- 70 29 9. Bradul Răs. 3) 30 15 1 14 69- 45 28 10. Transp. CFR 30 11 4 15 57- 47 26 11. Foresta B. M. ’> 30 12 4 14 47- 52 25 12. Prog. Durn. ’) 30 9 4 17 54- 81 21 13. Zamur T.M. ■) 30 8 6 16 39- 52 20 14. Recolta Vid. 3) 30 8 2 20 34- 81 15 15. Ü.ICC T. M. ■) 30 6 2 22 25- 75 13 16. Tirnava Fin. 3) 30 4 2 24 26-114 7 t PROGRAMUL COMPETIŢIILOR SPORTIVE FOTBAL. Duminică, la Tîrgu- Mureş, pe stadionul Municipal, cu începere de la ora 18, în cadrul antepenultimei etape a Diviziei A, echipa ASA Electromureş va întîlni formaţia Sportul Studenţesc . In cea de-a III-a etapă a fazei judeţene a noii ediţii 1992/ 1993, a „Cupei României“ la fotbal vor avea loc următoarele partide: azi, la Tirgu-Mureş, pe terenul Avintul, de la ora 11: ASA ILEFOR — IMATEX Tîrgu-Mureş; Sîmbătă, de la ora 11: la Tîrgu-Mureş, pe terenul de la Rentetea, ISECO — Metalul Sighişoara; la Tîrnăveni, pe terenul Sticla: Flamura Roşie — Sticla Tîrnăveni; la Tîrgu-Mureş, pe stadionul Metalotehnica: Gaz Metan Tirgu-Mureş — înainte Satu Nou; la Tuşin, ora 16: Avîntul — Avicola Unirea Ungheni; Duminică: de la ora 111 la Sărăţeni: Victoria — Victoria Eremitu; la Socol: Avîntul — Berea Reghin; la Iernut: Energia — Autotransport Gheja. T .W.WWA Marile nimicuri formate din pag. Iber în urmă cu peste un an?). Nici măcar nu o spune în ce mod să se facă acest transfer. Ii spune ni Ca un cadou, ca un obiect care îi aparţine celui care a scurmat pămîntul şi venea trist la oraş, tremurind de umilinţă la coada unei brutării. Şi Victor Burciu a votat o lege cu jumătate de măsură din care s-a realizat tot o jumătate: acordarea titlului de proprietate cu aproape doi ani întîrziere fără să se întrevadă împroprietărirea gratuită a ţăranilor „a la Cojocaru» cu maşinile şi utilajele din dotarea SMA. V. S. aruncă vina, ca un bici dureros, tot pe spinarea ţăranului, făcîndu-l neîncrezător (lăsînd să se înţeleagă că n-ar avea motiv). „Frunză verde de negură, ţăranul plînge şi zghiară, / Dar în cer şi pe pămînt nu-l aude nici un sfînt . . Aflăm că, la Sîngeorgiu de Pădure, ţăranii acceptă disperaţi condiţiile jefuitoare impuse de SMA. Pentru toate lucrările la un hectar de pămînt (arat, discuit, tratarea seminţei, semănat, erbicidat, recoltat şi balotat), proprietarul pămîntului primeşte 350 de kilograme de cereale pentru un hectar dat, astfel, cămătarului. Adică, aproape atît cît îi trebuie pentru însămînţarea anului următor, Jaful SMA este atît de mare, încît îşi va permite, în continuare, să execute lucrări de proastă calitate. El, hoţul şi păgubitorul, nu iese nicicum în pierdere. Atunci, unde ne aflăm cu reforma? Nu tot la o agricultură lipsită de productivitate? Nu tot la sărăcia pustiitoare a unui comunism? Să nu se ceară demisia guvernului prin violenţă. Acest guvern să-şi recunoască incapacitatea şi, glorios (adică, mort pe scut), să-şi definească mizeria şi să se retragă. Iată că suntem capabili de raţiune, înţelepciune şi... linişte, cum vrea preşedintele. Am auzit recent la radio sau TV, cum că Europa occidentală are o superproducţie agricolă şi că neavînd piaţă externă de desfacere, România nu are colac de salvare dacă îşi dezvoltă agricultura. E o cinică afirmaţie, cînd noi, încă, mîncăm schinări de pui, roadem oseminte şi labe porcine, iar vulpiţele din crescătorii înfulecă aristocratic şuncă de Praga înverzită în vitrina liberalizării abuzurilor. Pînă cînd se abuzează de răbdarea noastră? S-a vorbit, s-a anunţat la radio, că într-o zi de marţi se va „dezbate“ (ce verb oribil) chestiunea trecerii maşinilor SMA în posesia ţăranilor. Aşteptăm, însă tu eziţi mereu, Frontule, front al nenorociţii naţionale. Am jignit sau zis-am adevărul? Că nu-i totuna. Semnalări (Urmare din pag. I) Dar, cine va achita contravaloarea investiţiei şi cine va gospodări ştiinţific o livadă care necesită o supraveghere permanentă din partea unor specialişti competenţi? Ar fi o crimă, domnilor, să lăsaţi la îndemîna unor nepricepuţi o livadă pe rod, mai ales că, în condiţiile actuale, costurile şi dobînzile necesare pentru înfiinţarea unei livezi noi sunt excesiv de mari. Din nefericire, nici pînă în prezent organele în drept să aplice legile ţării nu au dat curs sesizărilor făcute de DGAA Mureş. - D - Luni, 15 iunie 1992, a doua zi de Rusalii, PS Andrei, Episcopul Alba-Iuliei, va oficia o Liturghie Arhierească în parohia Dătăşeni. Cu această ocazie se va sfinţi biserica renovată prin vrednicia credincioşilor ortodocşi din localitate.0 . Domnul director al CSPL Iernut, Ing. Emil Găinar, ne face cunoscut că nu s-a folosit în tratamentele fitosanitare din seră sau cîmp, pesticidul Milbot, pesticid ajuns în ţară pe căi ilicite; cei 100 de litri sunt stocaţi în aşteptarea verdictului de la Comisia judeţeană pentru protecţia mediului. ,V/..V.V.V.V.V.V.V.Vf.V.V.V.^V77AY//.W.VAVI[,',V/i“.,.'[’.c."AV.W.,.WAVA‘0iV.W.W.V.vJ Bifei» !i®ţ« p AV.VV.VZWZAWAWAW.VAV.'.' (Urmare din pag.I) Sperăm să fie aşa, pentru că numai astfel se vor asigura liniştea, siguranţa persoanelor, condiţii civilizate de viaţă în condiţiile complexe din Tîrgu- Mureş. Din păcate, la mai puţin de două săptămîni de la alegeri, încep să apară semne de îngrijorare faţă de anumite schimbări subiective ce ar putea fi impuse: — teama de a fi înlăturaţi românii din aparatul primăriei. Poate nu întîmplător a apărut în ziarul „Népújság“ articolul despre corupţia în rîndul funcţionarilor acestei instituţii, chiar fără legătură cu noul primar; — părinţi îngrijoraţi de posibilitatea readucerii în discuţie a separării şcolilor pe criteriile pentru care s-a insistat în martie 1990; — posibilitatea schimbării denumirilor româneşti ale unor străzi, cum s-a cerut de către unii deputaţi UDMR. Sunt şi alte presupuneri de schimbări pe criterii etnice la Tîrgu-Mureş, dar cei care ar M U R EŞ TIRGU-MUREŞ, măresc presa locală au putut afla cu o anumită satisfacţie că dl. ing. Nagy Győző este un om cu calităţi admirabile. Avem încredere că nu se va lăsa atras în cursa pe care i-o întind unii politicieni naţionalişti". Teodora Mănescu: „Citind două articole publicate în cotidianul nostru: «Ave, Győző!» şi «Onoarea In ştreang», m-am hotărît să vă scriu. Referitor la paragraful «va urma — nu limba naţională» dirr primul articol, vreau să transmit d-lui M. Suciu că este tîrziu ca acest primar, democratic ales, să ia vreo măsură urgentă în acest sens; au luat-o alţii, mai demult. Mulţi nu mai vor să grăiască în limba ţării, ba, mai mult, ne obligă şi pe noi să grăbiţi ca ei (lucru constatat şi cu ocazia alegerilor locale), într-una din zile, plimbîndu-mă în piaţa Cuza-Vodă, am fost martor al unui scandal provocat de un maghiar, care obliga o vinzătoare să vorbească ungureşte, dacă vrea să-şi vîndă marfa. Cum îndrăzneşte să-i răspundă în limba ei maternă şi naţională, cînd el s-a adresat în limba ţării vecine şi «prietene»?! Dacă nu ştie, să înveţe urgent, căci altfel... (?!) Alt incident, mai grav — la trecerea subterană de la LUXOR — cu vînzătoarea (L.A.) de lozuri. Un domn «stilat» ţipa şi ameninţa săraca femeie (speriată foc) că, dacă a doua zi mai îndrăzneşte să vorbească româneşte, va fi alungată în Oltenia (în România), că aici este Ungaria (?!). Referitor la al doilea articol, doresc să-l asigur pe domnul Ion Vodă că mulţi gîndesc la fel, iar eu mă îngrozesc la gîndul că în 4 ani de «guvernare» UDMR-istă, Tîrgu-Mureşul va redeveni ce a fost pe vremea Regiunii Autonome Maghiare, poate mai rău!“. Concluzia? Păi, n-avea dreptate d-l GE? Deloc uşoară pîrdalnica de funcţie. Şi atît de în ochii lumii. S-auzim de bine! De la o opinie la alta CnrflKTIÏA kIBEH PAGINA S J. Bătălia pentru tron (Urmare din pag. 1) Carol Mircea — tatăl meu — deci fiul întîi-născut al viitorului rege Carol II al României, deci primul moștenitor legal. A doua căsătorie a prințului Carol, cu prințesa Elena a Greciei, a avut loc In 1921, rezultînd din această -- căsătorie viitorul rege Mihai. Fiul întîi-născut al lui Carol II declanşează acţiunea judiciară în 1955, la Lisabona, revendicînd dreptul său de filiaţie directă din Carol II şi drepturile sale dinastice şi succesorale. Prin judecata de la Lisabona i s-a dat lui Carol Mircea dreptul de filiaţie directă, fiind recunoscut ca primul fiu legitim al lui Carol II, cu toate drepturile care îi sunt rezervate. In 1957, la Tribunalul Marii Instanţe din Paris, el obţine aceeaşi decizie, bazat tot pe dreptul român, în conformitate cu Constituţia din 1928 şi Codul Civil General din 1926. Ne întrebăm în ce măsură fostul rege Mihai, care a abdicat, pentru el şi urmaşii săi, în 1947, în condiţii obscure ce se cer lămurite, are dreptul de a emite pretenţii la tron, şi de a spera să revină ca rege cinstit (?), care vrea să-şi ajute poporul. Istoria trecutului său, istoria în general, va judeca pretenţiile sale, mai binezis iluziile sale. Este dreptul poporului român să judece, dacă se va pune vreodată problema monarhiei, cine să-i fie rege Deocamdată, cel mai important lucru este a ajuta România, cu sau fără coroană, iată convingerea mea profundă". Procesul a fost amînat cu 6 luni, din motive procedurale. • • • Sentimentul frustrării... (Urmare din pag- I) rare nu-i bun, ba găseşte, ori face noduri în „papura“ noastră electorală, numai aşa, să treacă timpul". (Ilieş Cordoşan). „Nu mai pot crede nimic, dragă. Vai de bătrîneţele mele. Dar voi, ziariştii, ce credeţi? Dacă mai credeţi în ceva!“. (Iuliana Mogoş, pensionară, 81 de ani). „Ce mai vreţi politică, domnule? Iar cu politica? Ce, ăsta-i parlament? E o adunătură de oameni — dacă le pot spune aşa —, urmărind interesele lor, sau ale partidelor lor, dar nicidecum ale celor mulţi. Adică, cum? Ţara geme în necazuri şi greutăţi pe care nu le-am mai avut, iar domnii din parlament — trimişii noştri — se bălăcăresc în faţa ţării ca la uşa cortului, numai să prindă un ciolan mai mare. Pe noi ne sufocă preţurile şi inflaţia, iar în multe nopţi albe ne urmăreşte frica şomajului". (Ioan Şchiopu). „Nu ştiu ce să cred. Dar fie ce-o fi, să se termine odată, să simţim că mergem spre liman, altfel...“. (Minodora Vodă, studentă). „Vai de ţara asta, cu aşa parlamentari! Şi tocmai ca să scăpăm de ei trebuia să aibă loc alegerile cît mai curînd, ca să trimitem acolo oameni şi pricepuţi, şi cinstiţi, şi de suflet, şi patrioţi adevăraţi. Dar noi, cei de jos, ca-ntotdeauna, tot aici rămînem, cu grijile şi necazurile, cine să ne asculte?". (Gh. Cerghizan). „Spectacolul oferit ţării de parlamentarii clamînd necesitatea alegerilor cît mai repede posibil, dar în fapt urmărind doar tragerea de timp, a devenit grotesc. Mă dezgustă şi nu mai vreau să comentez nimic!“. (Mihai Croitor). „Era — şi mai e — o soluţie, domnule, ca prin alegerile din iunie sau iulie, situaţia internă a ţării să se stabilizeze, ceea ce ar atrage după sine şi o revigorare firească pe plan economic, în baza unui plan bine gîndit, indiferent cărui partid ar aparţine Aşa, însă, incertitudinea continuă să ne macine existenţa; pînă în septembrie e o cale lungă, şi simt că ne asfundăm tot mai rău. Oare domnii parlamentari nu simt, freeîndu-şi dosurile de pluşul fotoliilor din Dealul Mitropoliei ori de la Senat? Mă numesc Petru Mitruţ, chiar dacă mă află SRI-ul". Ca de obicei în asemenea sondaje blitz, comentariile noastre sunt de prisos. Doar atît că, de-acum, „aleşii noştri“ vor putea merge liniştiţi în cele două luni de vacanţă parlamentară, pentru a-şi savura în linişte „opera".