Cuvântul Liber, iulie-septembrie 1993 (Anul 5, nr. 127-192)

1993-09-15 / nr. 181

MOMENT ISTORIC • Israelul şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei au semnat luni, 13 septembrie 1993, la Washington, în prezenţa preşedintelui SUA, Bill Clinton şi a unei numeroase şi pres­tigioase asistenţe, acordul asupra recunoaşterii reciproce şi trecerea sub administraţia OEP a fâșiei Gaza și a orașului Ierihon din Cisiordania. DE PE MAPAMOND • Autoritățile din Coreea de Sud au respins o ofertă a megastarului american Mi­chael Jackson de a susține concerte la Seul, în zilele de 13 și 14 septembrie a.c., con­siderând că aceasta ar avea un efect negativ asupra socie­tății sud-coreene. • Premierul italian, Carlo Ciampi, a decis să renunţe la salariul său de şef al guver­nului şi să primească numai pensia de la banca la care a lucrat. Ciampi — care nu şi-a ridicat salariul de premier niciodată — a făcut acest a­­nunţ în ajunul prezentării bu­getului de către cabinetul I­­talian. • In urm­a unor contacte ne­autorizate cu Belgradul, vice­­premierul bulgar, Neicio Neev, a fost demis. In legătură cu aceasta, primul ministru bul­gar, Luben Berov, a declarat că Neev „a încălcat regulile jocului“, participând la o în­trevedere neoficială, la Sofia, cu reprezentanți ai Serbiei şi Muntenegrului. • Preşedintele polonez, Lech Walesa, l-a invitat pe minis­trul rus al apărării, genera­lul Pavel Graciov, să partici­pe, pe 17 septembrie, la cere­monia de retragere a ultimi­lor soldaţi ruşi staţionaţi pe teritoriul Poloniei. CU SPRIJINUL STATELOR ARABE ŞI MUSULMANE, ARMATA BOSNIACA PREGĂTEŞTE O OFENSIVA MAJORĂ Conducerea musulmană a Bos­­niei-Herţegovina a elaborat un plan vizând lansarea unor ofen­sive teroriste şi militare de am­ploare, constând din sprijinul mai mulor state islamice, afir­mă publicaţia britanică „Defen­ce and Foreign Affairs Strategic Policy“. In timp ce tot mai multe arme sunt introduse în ţară, campania pregătită de mu­sulmanii bosniaci a început de­ja, scrie revista britanică. Conducerea musulmană a Bos­niei este sigură că este capabi­lă să convingă Washingtonul „să închidă ochii“ în ce priveş­te înarmarea masivă a forţe­lor musulmane din Bosnia-Her­­ţegovina cu armament prove­nind din statele arabe şi mu­sulmane. Conducerea musulma­nă de la Sarajevo este convinsă de faptul că în Orientul Mijlo­ciu a început deja recrutarea de „piloţi, mecanici, specialişti in pirotehnie, şi în arme biologice şi chimice“, precum şi constitui­rea unei puternice brigăzi isla­mice de mudjahedini, cu un efec­tiv de 6.000 de combatanţi- în­că din primăvară, forţele mu­sulmane dispuneau, între altele, de aproximativ 3.000 piese de artilerie şi pentru apărare ae­riană, de circa 15.000 de arme automate, la care se adaugă câ­teva rachete „Stinger“, aflate sub controlul voluntarilor afgani şi iranieni. Revista britanică ara­tă că musulmanii sunt pregătiţi să declanşeze atacuri teroriste în Europa de vest, pentru a con­vinge guvernele occidentale să adopte o poziție pro-Sarajevo. DOMNUL ILIESCU NU POATE FI SCHIMBAT! Este un adevăr indubitabil că domnul Iliescu nu poate fi schimbat, nici din funcţia pe care o deţine, nici in mentalitatea pe care o are. In funcţia de preşedinte al ţării ar putea chiar să rămână pentru încă o legislatură după expirarea acesteia pentru că are toate calităţile necesare inducerii în eroare a electoratului apolitic, non­­politic ori indiferent politic: fraze goale de con­ţinut, dar pline de ghirlande oratorice, zâmbet paternalist, secondat de priviri melancolice, cu mare succes la babe, moşi, oameni simpli şi cin­stiţi, promisiuni mari, pe care le uită în clipa în care te-a rostit, inteligenţă incontestabilă în con­strucţia ideilor, cultură, machiavelism cât încape şi multe altele. Domnul Iliescu are o fată pentru televiziune şi pentru celelalte mijloace mass-me­dia şi o altă faţă în acţiunea politică propriu-zisă. Aici vine cealaltă imposibilitate a schimbării d-lui Iliescu: cea în mentalitate. Ceauşescu a văzut in d-sa un posibil înlocuitor şi de aceea l-a aruncat pe linie moartă sau, cum se spunea în armată, la partea sedentară. Ceauşescu a „citit“ în Iliescu propriile-i ambiţii şi orgolii, iar d-l Iliescu a „ci­tit“ în Ceauşescu propriile-i aspiraţii. Erau două electricităţi de acelaşi, sens şi trebuia să se res­pingă, să se anuleze. Cel anulat definitiv, în '89, a fost Ceauşescu. L-a urmat, firesc, copia sa fi­delă: Iliescu. Dacă marea majoritate a alegătorilor din ’90 şi ’92 au sperat că Iliescu nu va fi, to­tuşi, Ceauşescu exact, ci măcar un Ceauşescu „cu faţă umană“, ei bine, s-au înşelat amarnic. Dom­nul Iliescu e „sosia" lui Ceauşescu: una spune şi alta face (ca Ceauşescu), se opreşte circulaţia la trecerea sa prin Bucureşti (ca la trecerea lui Ceau­şescu), îşi numeşte un guvern al său, nu numai pe primul-ministru (ca Ceauşescu), remaniază gu­vernul după „ideile“ d-sale (ca Ceauşescu), n-a realizat nici una din promisiunile făcute electora­tului în campania electorală (Ceaușescu mai rea­liza câte una-două), e triumfalist (ca Ceaușescu) și Serafim Duicu­ (Com­linitate în pag . 3 a) Anul V. Nr. 181 (953) Redactor-sef Miercuri, 13 septembrie 1993 LAZAR LAZARIU 4 pagini, 20 de lei COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT Lectură de 5 secunde Două vorbe de duh, în strictă actualitate : • Cine pleacă ultimul, stinge lalumiere : • Gaza bună trece primej­dia rea. Cu domnul IO­AN STOICA, despre „CARITAS" şi problemele ei Duminică, printre cei prezenţi la Tebea, la ceremonia comemo­rării eroului nostru naţional Avram Iancu, s-a aflat şi dom­nul Ioan Stoica, patronul fir­mei „CARITAS“ din Cluj-Napo­­ca. Fără îndoială, oricât de di­verse au fost discuţiile, ele nu puteau ocoli ceea ce ne intere­sează, şi anume, mersul circui­tului de întrajutorare. Domnia sa era la curent cu poziţia constructivă a ziarului „Cuvântul liber“, în momentele în care unele publicaţii încercau să defăimeze activitatea nobilă a acestei societăţi, care a făcut şi va face mult bine cetăţenilor, fără nici o discriminare, indife­rent de etnie. Cu acest prilej, patronul firmei ne-a mulţumit pentru încrederea, seriozitatea şi obiectivitatea cu care ziarul s-a implicat in apărarea intere­selor firmei. Ca urmare a încurajărilor noas­tre, domnul loan Stoica a sesi­zat creşterea încrederii popu­laţiei judeţului nostru faţă de sistemul „CARITAS“, apreci­­ind-o ca o atitudine sănătoasă şi în propriul ei avantaj.Domnul loan Stoica ne-a asi­gurat că preocuparea principală a conducerii firmei în această perioadă ce precede sezonul friguros, este reducerea timpu­lui de aşteptare atât la înscriere, cât şi la ridicarea banilor, în condiţiile creşterii numărului depunătorilor din alte judeţe. În acest scop, sublinia dom­nia sa, recent a fost dat în folo­sinţă un nou spaţiu, situat în spatele Autobazei Regiei Auto­nome de Transport Urban, pe str. Plevnei, cu încăperi cores­punzătoare şi bine dotate. Ca urmare, aici vor fi mutate ca­sele 1-4 de la Sala Sporturilor şi Casa nr. 5, de la Institutul Minier, la care se va mai adău­ga o nouă casă, cea cu nr. 16. In acest fel, toate spaţiile de la Sala Sporturilor vor fi destinate numai depunerilor. Tot cu acest prilej am discu­tat posibilitatea preluării de către ziarul „Cuvântul liber“ a listei cu locuitorii scadenţi din judeţul nostru, cărora urmează să li se facă plata la zi. Dom­nia sa ne-a sfătuit să apelăm la serviciile ziarului „Mesagerul de Transilvania“. Să sperăm că in scurt timp „Cuvântul liber“ va găsi o modalitate concretă de preluare a listei câştigători­lor din judeţ, în vederea uşu­rării eforturilor acestora pentru cunoaşterea zilei în care trebuie să fie prezenţi la ridicarea su­melor cuvenite. IO­AN CISMAȘ Desen de Romeo Soare Pacea din sufletul dlui FRUNDI Aşa după cum s-a putut vedea pe programul I al Te­leviziunii Române, în seara zilei de 7 septemb­rie 1993, ora 22,35, în emisiunea „Un­de începe şi unde se sfârşeş­te loialitatea politică a UDMRÎ în raport cu Convenţia De­mocrată din România“, în inima d-lui Frunda György există numai pacea. In comparaţie cu afirma­ţiile d-lui Frunda, senatorul Ţepelea îşi exprima totala nedumerire şi amărăciune in legătură cu memorandumul UDMR înaintat secretarului general al Consiliului Euro- Alexandru Pop (Continuare în pag. a 3-a) la iarnă vor avea sighişorenii căldură? Dialog cu dr. OVIDIU CAPAŢÂNA, viceprimar al municipiului Sighişoara — Aceasta-i întrebarea : la iarnă vor avea sighişorenii căl­dură şi apă caldă ? — Azi (9 septembrie), am a­­vut cu consiliul de administra­ţie al RAGCI­TU şi cu firma .CRESCO“, de specialitate din Târgu-Mureş. o discuţie pe a­­ceastă temă Mai exact, s-a a­­nalizat stadiul de realizare a lucrărilor centralei termice (de transformare a punctului­­termic din „Rozelor“ în centrală ter­mică) care va asigura agentul termic pentru cartierul „Târna­va“ amplasat paralel cu strada Mihai Viteazul. De ce s-a recurs la această soluţie? Deoarece cazanul din centrala termică a întreprinderii de stofe, care a furnizat până de curând, agen­tul termic şi apă caldă blocuri­lor din acest cartier, a fost scos din funcţiune din cauza u­­zurii.­­ Când va fi pusă în func­ţiune noua centrală termică ? — Această operaţie ar fi trebuit să se întâmple la 1 oc­tombrie a.c., însă s-a amânat pe data de 15 a aceleiaşi luni. Motivul întârzierii ? Demersul greoi al renominalizării cotei de gaz metan­­Consiliul judeţean nu a deschis finanţarea decât după ce s-a rezolvat problema gazu­lui. In consecinţă, dacă iniţial era vorba de 80 milioane de lei, cu noile preţuri acest obiec­tiv ne costă­­mai mult decât dublul sumei respective. De fapt, s-au aprobat 180 milioane de lei. Cazanele sunt instalate, însă pompele, de la furnizor, se­a- IOAN HUSAR (Continuare în pag . 3-a) ATENŢIE LA ARATURI! Din ultima „operativă“ transmisă de camerele agri­cole la DGAA Mureş, re­zultă că până marţi 14 sep­tembrie a.c., în judeţul Mu­reş, din 57.000 de hectare programate a fi arate în ve­derea pregătirii patului ger­minativ pentru orz şi grâu s-au arat 34.254 ha (60 la su­tă). ■ Chiar dacă nu avem in­credere totală în cifrele si procentele raportate d in de­mocraţie cine­­mai iese în câmp să verifice realitatea?!, situaţia privind stadiul ară­turilor ni se pare alarmantă Cu titlu sau fără titlu de proprietate, terenul trebuie arat. A vorbi şi anul acesta despre grâu din import, des­pre ajutoare, despre politică agrară.. . este ruşinos şi trist. V. BOTA

Next