Cuvântul Liber, iulie-septembrie 1994 (Anul 6, nr. 128-193)

1994-09-15 / nr. 182

Hi­­li­ ÎIΫilI Ţiganii toamnei încălzesc arama Şi bat cu brumă frunzele pa­rpuchii. Cu ochi placaţi şi mângâiaţi de mâini Adorm coplH pe coper­ţi de buchii. lar e toamnă, iar a-nceput şcoală, ISerzele fac unghiuri ascuţite înspre orizonturi, pe albastră coala Zărilor cu golfuri arcuite. VASILE CI­IA CATASAN ­ sărut mi­nus­t E 15 septembrie­! Să pornim, dragi părinţi, în­­soţindu-ne „puii de om“ pe primul drum al vieţii, ŞCOA­LA. 7.ambiţiile, Incurajaţi-i şi priviţi-i în ochi. Vă veţi re­cunoaşte, cu siguranţă, de la vremea când ... Dar acum, suntem MART, dragi părinţi şi în casa du­mneavoastră e săr­bătoare. Dacă e prinţul şcolar, grija trebuie să fie mare, în­cepând de la zâmbetul dum­neavoastră şi până la unifor­mă, ghiozdan şi buchetul de flori, totul s-aducă bucurie. E 15 septembrie! Şi zilele de şcoală vor trece aşa, ca şi toamna, adunând grijile primelor semne şi li­tere, ale cifrelor răsturnate, şi ale ochilor Îngrijoraţi de co­pil. Cu multă Înţelegere, va trece totul. S-aveţi încredere în ŞCOALA! N-o socotiţi după vorbe, ci după ceea ce dă ea. Ajutaţi-vă împreună! Fără dumneavoastră, şcoala rămâne o simplă clădire rece, prăfuită şi fără viaţă, in mintea copilului. Nu ocoliţi şcoala, încercaţi să vă vedeţi copiii şi în pau­­__­tele de la şcoală, să vă simtă aproape In orice clipă. Dascălul va veni să vă vadă­ Primiţi-i cu respectul cuvenit, tlnii sunteţi poate părinţi mai tineri şi la prima generaţie de şcolari, iar alţii puteţi comple­ta gândurile învăţătorului. Co­pilul ajutat, Îndrumat, trebuie să răzbească. Aveţi răbdare, multă răbdare. Nimic nu se poate face fără răbdare. Scrie urât? Nu-i daţi de copiat două pagini de manual. Mai bine-l rugaţi să vă copieze un text scurt şi plăcut care, nu se ştie, i-ar putea folosi. Şi-atunci! Nu-1 obosiţi fără rost. E în plină dezvoltare a ÎNTREGU­LUI din el, în clasa întâi cu precădere, până se formează priceperile şi deprinderile de muncă, greşelile sunt inerente. Nu-i cereţi note mari. Oare te „poate“ duce? Invăţaţi-l să ştie pentru el, să dobândească cu­noştinţe temeinice. De multe ori „şcoala vieţii11.. . Nu-i ocupaţi toată ziua. Are nevoie de joacă, dar trebuie să se implice în toată „maşi­năria“ casei. Timpul de învă­ţat se dozează după clasa în care este şcolar, iar aici, das­călul vă este de mare ajutor. Nu ocoliţi şedinţele cu pă­rinţii. Vă puteţi verifica con­ceptele de educaţie, dar se pot învăţa şi foarte multe. N-am vrut, dragi părinţi, nici să vă dau sfaturi şi nici să vă ţin o lecţie cu catalog. Nu. Vorbele s-au adunat fără catalog in pragul FAMILIEI şi sunt, din respect pentru dumneavoastră şi meşteşugul nostru de a zămisli oameni. Da. Ştiu. E adevărat. Sunt gre­le meseriile de PĂRINTE şi in­stituţia de FAMILIE, dar nu este bucurie mai mare ca aceea când, din prag, un glas pe ca­re doar el, „puiul de om“ îl poate avea, s-auziţi că vă spu­ne: — Sărut mâna, BUNII MEI! înv. MARIA-DORINA PAŞCA Iernul Calitatea apei noastre potabile (II) Starea tehnică a reţelelor de distribuţie« La Sighişoara şi Re­ghin reţelele de distribuţie a apei potabile prezintă uzură fizică şi morală în proporţie de 50 la su­tă, necesitând Înlocuirea lor — la Sighişoara 10 la sută din lungi­mea reţelei este din 1900. La Târ­­gu-Mureş conductele sunt uzate în proporţie de 40 la sută, iar la Târnăveni de 80 la sută. Acest fapt are efecte nefavorabile asu­pra calităţii şi a furnizării apei, a preţului de post, fiind necesare dese intervenţii pentru repararea spărturilor. Din cauza neinstalării în toate localităţile şi la toţi beneficiarii a contoarelor, pierderile de apă nu pot fi evaluate corect. Con­form înregistrărilor din documen­tele contabile, pierderile cele mai mari sunt: la Târgu-Mureş (20 la sută), Sighişoara (14 la sută), Lu­duş (15 la sută), Târnăveni (20 la sută), Reghin (10 la sută) etc. Gradul de contorizare la dîstrî- IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 2-a) Din presa ungaro III TREBUIE SĂTI DENATUREZE, E SUFISSEIT DACĂ SE FAC TRADUCERI (!!) Alte păcate, valurile hărţuieli­­lor politice din Ungaria ajung şi până la noi, nu numai prin difuzarea ideilor, ci şi prin mij­loace ale puterii şi ale celor ma­teriale. Pentru că este rezultatul unei decizii subiectiv® cine este invitat din Ardeal in Ungaria la o oarecare reuniune, cine este trimis in vilegiatură, cartea cui se editează, cine apare în emi­­­­siuni ale televiziunii, radioului, fil­lui articol se publică, copilul CUI beneficiază de bursă sau pentru cine se oferă aprobare de Stabilire, serviciu, ’'■cuinţă... Es­te natural deci, ci o part® din Ctegh­­ari­mea de dincolo de gra­niţă trage la cei care sunt în fruntea puterii, vorbesc, acţio­nează şî fac politică in interesul acesteia. Puterea ara­ întotdeauna asemenea forţă de atracţie, care in starea ei de echilibru se ba­zează nu pe principii, ci pe in­terese materiale şi onorează ser­viciile clienţilor. O asemenea relaţie s-a stabilit între coaliţia guvernamentală condusă de Forumul Democra­tic Maghiar şi aşa-zisa aripă radicală a UDMR, ai cărei re­prezentanţi de marcă sunt: Tő­kés László, Szöcs Géza, Borbély Imre, Katona Adám. Această li­nie se caracterizează prin aceea că nu sunt dispuşi să dialogheze cu forţele sociale române, nu­ caută coaliţia cu opoziţia româ­nă, nu au încredere în forţele democratice române, mai mult incearcă să stârnească neîncre­dere faţă de întreaga românime, considerând că recunoaşterea drepturilor minorităţii maghiare poate fi forţată să se realizeze numai prin presiunile politice din afară. . Acţiunile radicalilor deseori creează o situaţie penibilă forţe­lor democratice române, care­­nu pot­­sprijini fără pierdere de prestigiu paşii rău amorsaţi ai liderilor minorităţii maghiare şi Feri László Cluj-Napoca (Articol apărut în ziarul Népsza­badság din 4 mai 1994). (Continuare în pag. a 2 a) !Deşteapt ca­lea român« ! (PMWITMĂ) CA DORMITOR (PORTIC)! Retras, bună vreme, într-o ex­pectativă neproductivă vizavi de durerile naţiunii, e de apreciat buna intenţie a preşedintelui ţâ­rii de a ieşi in faţa aleşilor ţării, în faţa naţiunii, în fond, mesa­jul prezidenţial fiind mediatizat pe cel dintâi canal al TVR, în direct, evident. Coincizând cu jumătatea de drum la care a ajuns actualul „stagiu“ prezidenţial, intervenţia dlui Ion Iliescu a pus necesare puncte pe 1: o platformă minima­lă de înţelegere în interiorul fo­rului legiuitor a formaţiunilor politice. Spre binele ţării, o efi­­cientizare a activităţii noii clase politice, o cât de câtă moralizare a societăţii româneşti, corupţia atingând, (şi) în viziunea Cotroce­­nilor, cote alarmante. ■ Toata buna şi frumoase. Nu­mai că, în vreme ca preşedintele ţării îşi exprima speranţa şi „în­crederea în noua clasă politică“, un eşantion reprezentativ al aces­teia, preşedintei® Forului, Camera de Sus (Senat), badea Oliviu Gherman o cam trăsese pe dreap­ta (stângist în vederi), în înaltul jilţ de prezident al Camerelor reu­nite (nicidecum în... dormitor!). Iar naţiunea o prea vedea. Ident opoziţia în jilţ alăturat, ochi şi urechi la mesaj. MIHAI SUCIU (Continuare în pag. a 3-a) $$ Vă lipsesc doua „organe“ vitale, dragii noştri chinezi! Tot mai multe şi mai triste sunt veştile ce ne parvin din celălalt capăt de lume, din R.P. Chineză. Condamnări la moarte şî execuţii pentru fur­turi, comerţ cu droguri, vio­luri cu violenţă, comerţ cu valută, escrocherii, sabotaje etc. Trădări naţionale, nu prea. Mai nou, citim în „Poliţia Română“ nr. 35 (232) din 1­7 septembrie a.c. că „două per­soane din provincia Henan, vinovate pentru furtul a 36 de vaci (de la o C.A.P. chine­zească, care încă n-a fost li­chidată conform Legii 18 a Fondului Funciar) au fost condamnate la moarte şi exe­cutate zilele trecute“. Această cutremurătoare ves­te chinezească ne-a băgat la ddei pa noi, românii, compă­timind victimei® totalitaris­mului Mao-ist­e­, gândindune că dacă aţi fi avut şi voi o L.A.D.O. (Ligă pentru Apăra­rea Drepturilor Omului) cu un preşedinte ca N. Ştefă­­nescu-Drăgăneşti (bineînţe­les, chinez) şi a UDMR, în frunte cu nişte luptători ca Tőkés László, Marko Béla, Katona Adám, regentul „Ţă­rii Secuilor“ de la Cutiţa-O­­dorh­ei ş.a. ( tot chinezi) alta ar fi fost situaţia şi la voi. Dar vouă, aceste două „or­gane“ vă lipsesc pentru că voi nici măcar Revoluţie n-aţi fă­cut, ca noi în ’89. Iată, de pildă, la noi, în România au dispărut,­­după , revoluţie, pe baza Legii 18. MANOLE ARCAȘU (Continuare în pag. a 5-a) , COTIDIAN MUREŞEAN DEMOCRATIC ŞI INDEPENDENT EDITOR — SG „CUVÂNTUL* SUL Înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Mureş sob nr. J-26-588-1991 fe* 1­­ * 's pl" ii , §gi|| »-V v3ip« fcppâ AZI, DIN NOU LA ŞCOALĂ!

Next