Cuvântul Liber, aprilie-iunie 1995 (Anul 7, nr. 64-126)
1995-06-15 / nr. 115
I ASTAZI, ULTIMUL CLOPOŢEL! a a a aa aa „ZII ! IE MiHAI EMINESCU“, U if ah tu ha mm im meu-mureş Simturi, 10 iunie, in a doua zi a raanifestirilor dedicate marelui poet, Mihai Eminescu, a avut loc la Teatrul Naţional din Târgu-Mureş o SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE, manifestare de malta limită, la care au participat reprezentanţi de seamă ai culturii româneşti: dr. Ion Itu (Braşov), dr. Petre Popescu-Gogan (Bucureşti), prof. dr. Cor. Buraşi (Blaj), prof. univ. dr. Serafim Duicu, tr-of. Timotei A Enachescu. Sesiunea s-a bucurat de un interes deosebit din partea publicului mureşean. Programul s-a încheiat cu două lecturi dramatizate: EMMI — dramă, GOGU TATU — comedie. Şi-au dat concursul actorii? Vasile Vasiliu, Ion Fiscuteanu, Mihai Gingulescu, Nicolae Cristache, Iuminiţa Praia şi studentul Claudiu Pintican. Regia — Ion Săsăran. Cu această manifestare culturală de înaltă ținuta. TEATRUI. NATIONAI. ION TARGU-MURES ȘI-A ÎNCHEIAT STAGIUNEA 1991—1995. CUVA Anul VII, Nr. 115 (1.473) Joi, 15 iunie 1900 8 pagini, cor lei Redactor sef cazarea bariu comun HOHEM DEMOCRATIC SI IMDEPENDEMT SIIM VK IMHI (I) In pagina a 4-a, Transilvania — himera ungăristmdui iredentist. interviu cu dr. PETRE POPESCU GOGAN, eminescolog „Deci muri — ist zice î n sine — al meu nume o să-i poarte Serafii din gură-n gură şi vor duce mai departe". (MIHAI EMINESCU, Scrisoarea I în ..Opere“, Ed. Perpessicius, X, p. 133) — In cautarea înţelesurilor eminesciene cât de cinstit şi cât de ipocrit este prezentul nostru? —in genere, discuţia asupra lui Eminescu este ca acum o sută de ani: intre acel prelat Grama pape-l blama intr-un mod îngrozitor in 1391 la Blaj şi Maiorescu care-l diviniza pe Eminescu. Aceleaşi extreme se păstrează şi astăzi. Sunt, în momentul de faţă, oameni care continuă atitudinea de tractoare la adresa lui Eminescu. Comparaţia pe care o fac între situaţia de acum o sută de ani şi cea de astăzi nu cred că este forţată, pentru că am fost in ultimii ani martorul unor evenimente neobişnuite, in timp ce în februarie ’92 se lansa la librăria „Mihail Sadoveanu“ din Bucureşti, albumul de artă apărut în Editura „Meridiane", Ecouri eminesciene în arta plastică românească, o carte fără precedent, care serveşte deopotrivă şi istoria artelor plastice şi eminescologia, prezentată in termeni reali de academicianul Eugen Simion, la televiziune, mari profesori universitari, Gană, St . Doinaș etc. vorbeau despre VALENTIN marica (Continuare în pag a 5-a) .Inovarea şi implicaţiile în AGRO-ECO-TURISM* Centrul Naţional de Inovare din Târgu-Mureş organizează Colocviul Internaţional cu tema: „INOVAREA ŞI IMPLICAŢIILE ÎN AGRO-ECO-TURISM“. Colocviul are loc vineri, 16 iunie in Sala de oglinzi a Palatului culturii din municipiu. La orele 9—11, are loc prezentarea referatelor şi alocuţiunile delegaţiilor străine. Intre orele 11—11,30 va fi prezentat un miniconcert al Filarmonicii din Târgu-Mureş, la pupitru Liviu Buiuc, solist Leonhard Westermayer .— Germania. "în aceeaşi zi are loc dezbaterea „Faţă-n faţă străinii cu mass-media“. Dezbaterile de specialitate vor continua la Lăpuşna, având ca tematică inventica ecologică Domnul ANDREW BAGE, despre Recomandarea 1201 a Consiliului Europei I,a conferinţa de presă care a avut loc vineri, după întâlnirea de la Prefectură cu oficialităţile judeţului. Excelenţa sa, Andrew Bage, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti a fost rugat de către colegii ziarişti din presa maghiară să-şi spună punctul de vedere, oficial sau personal, cu privire la Recomandarea 1201 a Consiliului Europei. Cu toate că, după cum s-a reţinut, diplomatul englez a făcut această vizită în judeţul Mureş la iniţiativa UDMR şi că însuşi translatorul domniei seli, în acest periplu a fost unul din consilierii municipalii ai UDMR, la această întrebare atât de disputată şi vânturată prin mass media a răspuns cu seriozitatea şi calmul englezesc recunoscute, demonstrând că şi în politică sunt lucruri cu care nu este bine să se glumească. Iată răspunsul oficialului britanic, aşa cum a fost tradus de reprezentantul UDMR, dr. ing. Kolozsvári Zoltán, preluat de pe banda de înregistrare. întrebare: Ce părere aveţi despre Recomandarea 1201? Răspuns: Recomandarea 1201 a fost o recomandare care nu are forţa legii. La insistenţele ziaristei de a oferi un răspuns mai pe placul UDMR, invitându-l pe diplomat să renunţe de la punctul de vedere oficial, domnul ambasador a ţinut-o tot pe-a dânsului, spunând în continuare: „Recomandarea 1201 este totuşi o recomandare şi nu o lege“, şi continuă: „Connsider că, Consiliu! Europei a căutat prin această recomandare să găsească parteneri pentru soluţionarea problemelor de genul acesta“. Adică, zicem noi, Consiliul Europei nu putea să nu înscrie în cadrul documentelor sale o problemă ridicată de minorităţi, dar aceasta nu înseamnă nici pe departe impunerea unui mod de soluţionare, aşa cum vor să-i convingă unii pe colegii de la UDMR, pentru că de crezut nici ei nu o pot face. Îi mulţumim domnului ambasador al Marii Britanii pentru francheţea şi fair-play-ul cu care a abordat această problemă, care nouă ne-a dat multă bătaie de cap. Valoarea răspunsului este cu atât mai mare, cu cât vine din partea reprezentantului linei ţări care are un rol important pe scena politica a Europei şi a lumii, a unui popor care se confruntă el însuşi cu unele asperităţi rasiale, etnice şi religioa-IOAN CISMAȘ (Continuare în pag. a 3-a) PODĂŞEL — simbol al martirajului românilor The platoul de la PODAŞEL, ziua de 13 iunie 1995, a treia după Rusalii, a marcat , acel îndurerat moment al istoriei neamului de acum 147 de ani, când 200 de martiri români, oameni în floarea vârstei, au fost prinşi şi legaţi în frânghii, aduşi aici şi executaţi de habsburgi. Clopotele Dumbravei au bătut din nou anunţând adunarea de la Podăşel. Dinspre sat s-a pornit mulţimea, împreună cu preotul Alexandru Grecu, însoţit de prapori cu coroniţe de grâu. Au venit împreună cu strămoşii celor ucişi aici, nepoţi, strănepoţi, elevi, tineri din Dumbrava ca şi din alte localităţi. Doar primarul Boilă de la Vătava a fost lipsă la acest moment omagial. Comemorarea de la Podăşel a fost marcată de cuvinte de aleasă simţire, rostite cu emoţie de Ioan Borşan, care remarca: „Ne-am adunat în acest loc sfânt pentru a aduce omagiul nostru celor care şi-au adus contribuţia de sânge la păstrarea fiinţei naţionale. Pentru noi, pentru Dumbrava este cea mai mare zi a anului, prin care păs- Gu. IIARBULESCU (Continuare In pag. a 3-a) Neliniştea grânelor din lanuri Lueriu. Un sat ca atâtea altele, nu prea departe de Reghin, cu gospodării frumoase, curate şi bine ţinute în rănduială de săteni. Cum însă nici aici meseriile şi alte activităţi nu au prins rădăcină, singurul mijloc de câştig şi de trai a rămas lucrarea pământului. Aici luterenii au fost şi sunt de neîntrecut. Un singur bai a rămas: pământul e puţin, chiar şi atunci când produce peste aşteptări, nu este îndestulător unui trai pe măsura pretenţiilor şi nevoilor de azi. Scăderea drastică a populaţiei prin migrare spre alte activităţi ar fi putut aduce o creştere a proprietăţilor dar legiuitorii noi au transferat pământul orăşenilor. Cu pământ puţin, dacă nici nu e exploatat cu toată ştiinţa acestui sfârşit de mileniu, nu se poate spera intr-un trai bun. Unii chiar au crezut că lucrând pământul aşa cum l-au lucrat în trecut sau până mai ieri se poate ieşi la liman, când de fapt aceasta înseamnă condamnarea ţăranilor la o nesfârşită sărăcie, la lipsa perspectivei, a viitorului. Spre lauda lor luterenii au înţeles singuri, spre deosebire de alţii, şi fără ajutorul propagandei, ba chiar împotriva ei şi a celor care au dorit să ne întoarcă la sapă şi plug. Cred că am mai spus, aici totul a rămas intact,, au fost schimbate numai vechile rânduieli şi egalitarismul, fiecare devenind proprietar şi stăpân pe pămăn-MEI.IAN BALOEANU (Continuare in pag. a 3-a) VACANTA PLACUTA, DRAGI COPII! aaaaaaaaolaj