Cuvântul Liber, aprilie-iunie 1996 (Anul 8, nr. 65-127)
1996-04-02 / nr. 65
CUVÂNTUL MARȚI, 2 APRILIE 1996 PREMIILŢI SIGHIŞORENI LA OLIMPIADĂ S-a încheiat vineri, la Sighişoara, faza naţională a Olimpiadei de limba şi literatura germană maternă la care au participat 92 de elevi din întreaga ţară. Festivitatea de închidere şi de decernare a premiilor a fost prezidată de dr. Angelika Ionaş de la Universitatea din Timişoara, preşedinta comisiei, doamna Christiane Cosmaru, inspector general în Ministerul Învăţământului, domnii Constantin Ştefanescu, primarul muncipiului Sighişoara, dr. Thomas Prinz, referent pentru minorităţi la Ambasada Germaniei, Nikolaus Kleininger, director în Ministerul învăţământului, Hans Jürgen Demetz şi Heinz Weischer, consultanţi de specialitate pe lângă MJ. Ioan Matepiuc, inspector general adjunct. Elevii sighişoreni au reprezentat cu cinste şcoala mureşean®, obţinând 5 dintre premiile şi menţiunile acordate la faza finală a olimpiadei: Premiul I - Manuela Rusu, clasa a Vll-a şi Rolf Schuster, clasa a VllI-a; Premiul al II-lea - Türk- König Anne, clasa a VII-a; Menţiuni - Mădălina Herdoaga, clasa a XI-a şi Christian Racosy, clasa a XII-a. Câştigătorii concursului au fost răsplătiţi cu premii substanţiale oferite de Ministerul învăţământului, Ambasada Germaniei, instituţii, asociaţii sociale şi culturale din ţară şi din străinătate. Păstrând tradiţia, ziarul nostru a oferit un premiu special, de data aceasta, elevului George Firănescu din clasa a X-a. Organizarea Olimpiadei de limba germană în burgul medieval al Sighişoarei a demonstrat încă o dată că tradiţia este păstrată şi continuată aici de elevi, români şi maghiari care învaţă în şcoala germană. rawt te (Urmare din pag. 1) Pentru că vorba amară a celebrului Badea Cârlan („teleportat “ în „pielea" lui TODOR de I.D. Sârbu şi interpretat de studentul Eduard Dumitraş) „cine a mai văzut graniţă prin mijloc de ţară?!" îşi mai pastrează - hélas! - actualitatea, fie şi deplasată din mijloc de ţară mai spre actualul hotar. Dar, „rupţi în două”, după cum acelaşi personaj îl prinde în metaforă pe românul deznaţionalizat Kolosi-Crişan, asimilat (până la un punct!) de austro-ungurii atotputernici, tinerilor bucovineni „de dincolo" le rămân la îndemână, ca anti-piatră de hotar samavolnic, cultura şi limba cea română. Rămâne încrederea într-o zi de mâine în care pietrele arbitrare se vor spulbera, pentru că ,4111 Dumnezeu le-a pus”. Aşa cum PIATRA DE HOTAR a lui I.D. Sârbu de la VAMA CUCULUI, după ce a generat atâta dramă, a rămas doar (în) amintire. Până când cancelariile diplomatice vor tranşa - paşnic - chestiunea hotarului nedrept şi a gardului de sârmă ghimpată despărţind frate de frate, inimă de inimă, acestor tineri, „copaci fară pădure”, la rămâne - repetăm - calea „subversivă" a culturii, a artei, care trebuie să unească, peste graniţe geografice şi chiar etnice. Deocamdată, fără a ne propune analiza spectacolului, studenţii actori- îndrumaţi cu har şi suflet de maestrul Ion Săsăran şi de inimosul dascăl Valeria Covătaru - au reafirmat că sângele apă nu se face, dar şi capacitatea de a trece peste hotare geografice efemere solia artei veşnice, în expresie profesionistă. Şi chiar dacă le va fi dat să trăiască pentru a doua oară sentimentul dezrădăcinării, întemeierea unei trupe de teatru la Cernăuţi (ca şi a unei biblioteci!) este mai mult decât oportună. „Materie primă”... cenuşie există: Olga Bruja, Florin Covalciuc, Livia Pocaevici, Eduard Dumitraş, Victoria Loghin, Dorin Ceagorean, Mircea Moldovan, Andrian Cacovei, Alexei Huţan. Am numit interpreţii acestui spectacol, fără a fi epuizat lista studenţilor bucovineni aflaţi la Târgu-Mureş. Tuturor-baftă! Idem, inimoşilor animatori şi sentimentului de frate, în cadrul juridic al ASOCIAŢIEI PENTRU CULTURĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ ÎN BUCOVINA „MIHAI EMINESCU”, Rodica şi Carol Puia. U 0 PIATRA DE HOTAR (Urmare din pag. 1) Aici, pe culmi, a apărut cavaleria „tovarăşilor”. Comandantul s-a năpustit cu sabia asupra crucii de brad, dar un semn divin avea să frângă sabia ucigaşă, calul l-a azvârlit din şa pe călăreţ, călcându- l în picioare. Doar doi kilometri erau piedica până la Ţară. Barbarii au declanşat foc în plină mulţime, mame, copii, bătrâni s-au prăbuşit deopotrivă. Cei ocoliţi de plumb, care au reuşit să fugă, au fost urmăriţi şi vânaţi ulterior. Zece gropi au săpat mai apoi lipovenii, îmbătaţi de ruşi, unde au aruncat de-a valma miile de trupuri. In unele mai pâlpâia fărâmă de viaţă. Numărul exact al martirilor nici până azi nu se ştie. După 73 de zile (22 iunie 1941), trupele româneşti au mai spulberat o dată hotarul nedrept, lăsând în urmă Fântâna Albă. Atunci s-au repezit sătenii la locul măcelului şi-au descoperit nouă gropi. în timp, altele aveau să sporească numărul acestora la 28. Acum, la 45 de ani trecuţi de la cumplitul măcel, să păstrăm un moment de reculegere pentru cei ucişi din vina de a fi români, din vina de a dori să fie alături de fraţii lor. Drept la replică Referitor la articolul „Castelul de nisip, clădit pe minciună şi corupţie la S.C. „DACIA” S.A. Reghin începe sâ se dărâme”, trebuie să fac din nou o dezminţire. Mă numesc Cioba Ioan, iar angajaţii menţionaţi în articol m-au delegat să-i reprezint deoarece ei nu au făcut apel la Tribunal şi nu doresc judecarea unei cauze străine de ei. Cei ce doresc să se judece să o facă în numele lor propriu Precizez că, în mod constant, aceiaşi reclamanţi (în număr de 6 persoane), nostalgici ai vremurilor trecute, încearcă să dezinformeze opinia publică şi în special angajaţii şi acţionarii de la S.C. „IDACIA” S.A. Reghin, mascând interesele proprii. Tot ceea ce s-a intentat la Judecătorie în numele nostru este un fals, iar ceea ce-şi doresc aceştia nu este voinţa acţionarilor din cadrul societăţii, ci este o încercare de destabilizare a bunului mers al societăţii, care, trebuie să afle toţi cititorii că, este legal constituită şi înmatriculată sub nr. J26 32/1996. IOAN CIOBA N.R. Chiar nu ştiţi domnule Cioba Ioan cine sunt cei corupţi? Atunci în numele cui vorbiţi şi pe cine acuzaţi de corupţie? Nu vă jucaţi cu vorbele ca E.P. Noi nu destabilizăm ci relatăm, doar despre hotărârile judecătoreşti privind împărţirea acţiunilor. Accident mortal 5 Vineri, 29 martie, ora 9,20, în Târgu-Mureş, Moldovan Zoltan, 25 de ani, conducător auto la S.C. Transport local S.A. Târgu-Mureş, aflat la volanul autobuzului societăţii 31-MS- 703,a accidentat mortal pietonul Balasz Iosif, 50 de ani, din Livezeni, care, neatent, a coborât de pe trotuar lovindu-se de partea laterală a autovehiculului. ACORDUL TRIPARTIT (Urmare din pag. 1) Acordului privind reconstituirea Comisiei de dialog tripartit GUVERN-PATRONAT-SINDICATE, la nivelul judeţului Mureş. Semnarea acordului de către membrii Comisiei de dialog social, domnii Gavril Ţîru, prefectul judeţului, Ioan Togănel, preşedintele Consiliului judeţean, Petru Sprînceanu, preşedintele Filialei Mureş a Patronatului Naţional Român, Ioan Vasluian, directorul F . S. Mureş, Ştefan Vasu, preşedintele U.J.S.L. Mureş C.N. S.L.R. - FRĂŢIA, a fost salutată de domnii Tiberiu Sbârcea, subprefect, Mihail Sireteanu, vicepreşedinte al C.N.S.L.R. - Frăţia, Minică Boajă, trezorier. Semnatarii acordului, care este o reînnoire a protocolului semnat în luna august a anului trecut, consideră că este un pas logic, un mijloc de dezamorsare a conflictelor, pentru că rezolvarea oricărei probleme trebuie să înceapă prin dialog, în cadrul conferinţei de presă ce a urmat semnării acordului, s-au făcut următoarele precizări: „Este un acord social, nu politic; o comisie de dialog social în care administraţia, patronatul şi sindicatele se consultă în unele probleme care apar, o formă de luptă sindicală pe care o mutăm din stradă într-un cadru organizat.” (Minică Boajă). „Semnarea acordului este doar un început. Dorim ca la fiecare întâlnire, lunar, să putem adăuga câte ceva pentru ca lucrările să intre în firesc, în normalitate. Ar fi de dorit să avem cât mai puţine motive de convocare a comisiei.” (Gavril Ţîru). „Ne asumăm răspunderea reprezentării tuturor sindicaliştilor din judeţul Mureş, indiferent dacă sunt sau nu afiliaţi C.N.S.R. - FRĂŢIA.” (Gheorghe Abodi, secretar U.J.S.L.M.). INFORMAREA (Urmare din pag. 1) ALBASTRA SRL Reghin (confecţii din piele), SC TRICO ROMCAR SRL Târgu-Mureş (tricotaje pentru bărbaţi şi femei, produse de firma menţionată), SATURN COM TRANS SRL Târgu-Mureş (confecţii textile, încălţăminte, produse electrice şi electronice), SC FOTO REX COLOR SRL Târgu-Mureş (foarfecă multifuncţională), SC SABORINO PROD SRL Luduş (lichid antigel - producător propriu). Pentru abaterile menţionate, constatate în timpul controlului de inspectorii Oficiului judeţean pentru protecţia consumatorilor Mureş, s-au oprit temporar de la comercializare mărfuri în valoare de 10.853.000 de lei, până la intrarea agenţilor economici incriminaţi în legalitate şi s-au aplicat amenzi contravenţionale în valoare de 1.450.000 de lei. fl „ V11,11 “■ . SăFI - INVEST !SAH AUT. C.N.V.M. NR. 168 din 22.09.1995 Nsa m distribuitor S.C. ABIL TRADING SRL. Datele la zi privind F Mi O A începând cu 29 martie 1996. Valoarea la zi a CI: Tip C: 93.500 Isl în perioada 18 martie - 12 aprilie SE DISTRIBUIE DiVIDBSIDELE PE ANUL 1935. UE1Ü im -ţ <î> M ARTI • 2 APRILIE Zile trecute 92, zile rămase 274. CINEMA TÂRGU-MUREŞ - Arta: Minţi periculoase. Unirea: Rechini în larg. Tineretului: Cybertech - poliţistul electronic. REGHIN - Patria: Provocatoarei®. SIGHIŞOARA - Lumina: Păienjenişul crimei. LUDUŞ - Flacăra: Prefu de engleză. TÂRNAVENI - Melodia: Creatorii de coşmaruri. SĂRMAŞU - Popular: Total Recall. SOVATA - Doina: Leon. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, mâine, miercuri, 3 aprilie, ora 18.30, în Sala mică: Ultimul vals (secţia română); la ora 19, în Sala mare: Cain şi Abel (secţia maghiară). SPICUIRI DEN PROGRAMUL TV Miercuri, 3 aprilie TVR 17.00 TVM Telematinal 8.30 La prima oră 9.20 Santa Barbara (s/r) 10.05 Moda pe meridiane (do) 10.35 Videocaseta muzicală 10.50 Videolexicon 11.50 Iubiri amăgitoare (s/ r) 12.40 Desene animate 13.10 Muzica pentru toţi 14.10 TVR Iaşi 15.00 Cupa României la fotbal: Steaua - Inter Sibiu 17.00 Ecleziast '96 17.35 Aventurile şerifilor galactici (da.) 18.00 Confluenţe 18.35 Sensul schimbării 19 00 Fata şi băieţii (s. Franţa) 19.30 Actualităţi, meteo, telesport 20.20 Iarna (s. Franţa/Canada, ep.7) 21.20 Liga campionilor la fotbal: Juventus Torino-F.C. Nantes 23.15 Actualităţi 23.45 P.S.: Te iubesc (s, ep. 9) 0.35 întâlnirea de la miezul nopţii. TVR 2 7.00 La prima oră 9.20 Muzica pentru toţi 10.05 Itinerare turistice 11.30 Desene animate 12.00 Film (r)14.00 Fraţii (s) 14.55 Gongl (r) 15.25 Ecran de vacanţă: Magia filmului (da) 15.55 Ursuleţii inimoşi (da) 16.20 Dedublarea (s, ep. 36) 17.05 Natura 2.000 (em. ecologică) 17.45 Iubiri amăgitoare (s) 18.30 Em. în limba maghiară 20.00 Clio 20.30 Turist-club 21.00 TVM Mesager 21.30 Tradiţii 22.00 Santa Barbara (s) 22.55 Un secol de cinema: Fonda despre Fonda 23.55 Jazz-fan 0.25 Bătălii aeriene. Pro Tv 7.00 Ora 7, bună dimineaţa! 9.00 Capcana timpului (s/r) 9.45 Sport la minut 10.00 Paradise Beach (s/r) 10.30 Spitalul de urgenţă (s/r) 11.20 Secrete de familie (s/r) 12.10 Sport 13.00 Oameni în toată firea (s/r) 13.30 Baschet NBA 14.30 Arte marţiale 15.30 Deşteaptă-te, române! (r) 16.30 Paradise Beach (s) 17.00 M.A.S.H. (s/ r) 17.30 Capcana timpului (s) 18.15 Schi magazin 19.00 Oameni în toată firea (s) 19.25 Ştirile Pro Tv 20.00 Changes (f. SUA1991) 22.00 M.A.S.H. (s) 22.30 Lege şi Ordine (s) 23.30 Poveşti adevărate (scurt-metraje) 0.05 Sport la minut: ştiri sportive 0.30 Fotbal. Rezumat Anglia 1.30 Muzică.