Cuvântul Liber, februarie 2001 (Anul 13, nr. 22-41)

2001-02-01 / nr. 22

La SC Manpel SA liderul sindicatului pielarilor, Alexandru Leon Gliga, apreciază: „DUPĂ CINCI ANI DE CONVULSII, SPERĂM CA, ÎN CURÂND, LUCRURILE SĂ INTRE PE UN FĂGAŞ NORMAL!” Pe faptul că, la începutul lunii După o lungă şi chinuitoare aştep­tare, marţi, 30 ianuarie a.c., salariaţii de la SC Manpel SA - rămaşi fără un ban în buzunar, după sărbătorile de iarnă - şi-au primit, în sfârşit, drep­turile sala­riale: chenzina a I­I-a pe luna decembrie 2000 şi avansul pe ianuarie curent. Acest lucru a fost posibil - a apreciat Alexandru Leon Gliga, liderul pielarilor­­ , în urma radierii de la Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Mureş a Consiliului de Administraţie condus de Szekely Alexandru, ca urmare a sentinţei Tribunalului Mureş, favo­rabilă, de astă dată, salariaţilor de la Manpel. Sentinţă prin care lui Szekely i-a fost anulat dreptul de semnătură şi, deci, de a mai dispune, discreţionar, de banii Manuel, aflaţi în contul deschis la BCR Mureş. „După aproape 5 ani de convulsii - a precizat, cu o­ oarecare... uşurare Gliga - sperăm ca,­în curând, lucru­rile să intre pe un făgaş normal". Dar iată pe ce se bazează liderul sindical şi, o dată cu el, toţi salariaţii de la Manuel. februarie, acelaşi Tribunal Mureş va da o sentinţă (aşteptată cu... înfrigurare de oameni!), prin care unuia din principalii acţionari ai societăţii să i se confere dreptul de a organiza viitoarea AGA, la care se va alege noua conducere, legală şi „irevocabilă", a societăţii, şedinţă estimată a avea loc - dacă totul decurge normal - în jurul datei de 21-22 februarie a.c. GHEORGHE GIURGIU DREPTUL LA REPLICĂ Având în vedere articolul apărut miercuri, 31 ianuarie 2001, în ziarul „Cuvântul liber", semnat de domnul Vasile Suciu, în care se aduc acuze grave salariaților serviciului de pensii de stat, ne rezervăm dreptul la replică. Numitul a fost înscris la pensie pentru muncă depusă şi limită de vârstă, cu data de 31 decembrie 1990, în perioada ce a urmat, la oficiu s-au depus nu mai puţin de 23 de cereri, la care se adaugă audienţele acordate în acest caz, începând de la directorul instituţiei, şeful serviciului, şef birou stabiliri pensii, şef birou plăţi, inspector de specialitate, în cursul cărora s-au făcut analize concrete pe dosarul de pensie, cu consultarea legislaţiei în vigoare. Faptul că numitul nu este mulţumit cu cuantumul pensiei, dacă omeneşte suntem de acord, nu putem influenţa, în nici un mod, aplicarea concretă a prevederilor legale. într-adevăr, domnul Vasile Suciu s-a adresat Curţii de Apel Târgu-Mureş, de la care a obținut o sentință judecătorească favorabilă, pe care oficiul de pensii, fără să o comenteze, a pus-o în aplicare, emiţând Decizia nr. 130.184/8.11.2000, achi­­tându-se şi diferenţele de pensii aferente, drepturi contestate şi de această dată. în aceste condiţii, ne-am rezervat dreptul de a înainta dosarul Ministerului Muncii, în vederea verificării lui de specialiştii acestei instituţii, sub aspectul stabilirii drepturilor contestate. Având în vedere acuzaţiile, privind corupţia existentă la acest oficiu, şi faptul că se stabilesc nişte drepturi de pensie în funcţie de preferinţe şi de mitele ce se solicită, menţionăm că avem conştiinţa împăcată sub acest aspect, fiind gata, oricând, să fim verificaţi sub aspectul situaţiei materiale concrete. Referitor la afirmaţiile făcute, privind intenţiile materiale ale şefei de serviciu, menţionăm că aceasta a făcut referire la faptul că urmează să se prezinte la medic, cu intenţia de a-şi cere scuze pentru faptul că audienţa acordată are un timp limitat, nicidecum că ar fi aşteptat nişte avantaje materiale. Profităm de ocazie să tragem un semnal de alarmă, în sensul că diferite persoane parti­culare, din afara oficiului nostru, se ocupă pe căi legale sau mai puţin legale cu activitatea de întocmire a dosarelor contrar unor sume modice. Menţionăm că oficiul nostru are primire de public zilnic, unde serviciile sunt gratuite, mai mult decât atât s-a luat măsura acceptării, de copii xerox a carnetelor de muncă pentru persoanele care nu provin din activitate şi nu au unde să se adreseze, în vederea formării dosarelor. Pentru cealaltă categorie de per­soane, respectiv aflate în activitate, această sarcină o au unităţile la care sunt încadraţi, servicii care sunt, de asemenea, gratuite. • Prin urmare, rugăm persoanele care doresc să-şi întocmească dosare de pensie, să nu se adreseze altor persoane particulare, care, apoi, sunt confundate cu încadraţii oficiului nostru, sub aspectul unor profituri materiale, mai mult decât atât rugăm ca, în astfel de situaţii, să fie anunţată conducerea Casei de pensii. IULIANA FELICIA OLTEAN MARIA CUC Foto­­­text: IOAN FLOREA Luni, 29 ianuarie, în jurul orei 14:30, pe strada „22 Decembrie 1989", în intersecţia cu strada Luceafărului, a avut loc un incident mai puţin plăcut. Doamna Kocsis Irma, împreună cu nepoata sa Kristina, de numai şase ani, au ieşit, cu un căţel de rasă, la plimbare. La un moment dat, în imediata apropiere, a apărut autoturismul din imagine, din care au coborât trei persoane şi s-au repezit asupra căţelului cu un laţ, pentru a-l pune în lada de pe autoturism.­­ Văzând ce se petrece, micuţa a început să plângă. Imediat, câţiva oameni din preajmă au intervenit pentru a salva viaţa animalului şi i-au scos sârma din gât! ===== CUVÂNTUL JOI, 1 FEBRUARIE 2001 ====== fîRfiCI pentru­ FASOLE! (Urmare din pag.l) câţi ani are nevoie o pădure să se regenereze după o astfel de tăiere nemiloasă? Leg toate cele mai sus-amintite de un alt amănunt care, sunt sigur, v-a atras şi dumneavoastră atenţia în zilele premergătoare sărbătorilor prilejuite de Naşterea Domnului şi de venirea Anului Nou, apoi de cele întâmplate în perioada imediat următoare. Camioane şi autotrenuri întregi, pline-ochi cu brăduţi pentru pomii de Crăciun, au coborât atunci din munţi spre oraşele noastre. Odată sărbătorile trecute, unii dintre cei care au comercializat aceşti brăduţi, obişnuiţi să transforme totul în „zornăitori", cu gândul la teşchereaua plină, au omis că nu întotdeauna socotelile de acasă se şi potrivesc cu cele din târg. Românul nostru sărac şi năpăstuit, neavând bani, nu a putut „împăca" buzunarul gol cu preţurile piperate. Zgârcindu-se să mai lase din preţ, comercianţii s-au trezit că au rămas pe cap cu frumoşii brăduţi tăiaţi în afara oricărei logici. „Inventivi", ei au găsit imediat şi soluţia: dacă tot avem noi poveşti cu Păcală şi Tândală, cu întâmplări în care de la o pereche de boi frumoşi, până la târg se ajunge la o vacă slabă, apoi la o capră şi, în final, la o traistă goală, pentru a ne „racorda" la snoavele populare nemuritoare, brăduţii, care erau, până mai ieri doar, viitorul şi fala pădurii, au ajuns... araci. Araci pentru viitoarea fasole! Urechi de auzit şi minte de priceput pentru adevărurile şi învăţămintele ascunse în proverbele şi zicătorile românilor, pare să nu mai existe pe la noi. De unde să mai fi auzit, oare, prădătorii pădurilor noastre,de cuvintele înţelepte: „Cine are păduri are aur!"? ÎN PROBLEMA INTEGRĂRII ȘI ADERĂRII LA UNIUNEA EUROPEANĂ, NU MAI E TIMP DE JOACĂ! (Urmare (din pag.1) unor ţări membre ale UE strâmbau din nas dacă România să fie sau nu invitată la negocierile de aderare de la Helsinki, conducerea UE, în frunte cu Romano Prodi, a fost aceea care ne-a ţinut parte, fapt materializat, de altfel, aşa cum bine o ştim cu toţii, lată însă că răsplata noastră se lasă încă mult aşteptată, printr-o atitudine de indiferenţă păguboasă, dusă până la indolenţă, motiv pentru care nici reproşurile colegiale n-au întârziat. Chiar şi la nivelul candidatelor la aderare s-a stârnit o oarecare gelozie faţă de România, lucru des reieşit din atitudinea Ungariei şi Bulgariei care consideră că indisciplinatei Românii „i se caută prea mult în coarne". Apoi este vorba de cele 640 de milioane euro, pe care Uniunea Europeană s-a angajat să le acorde anual, drept credit nerambursabil, adică gratuit, pentru a-şi pune la punct unele probleme ale dezvoltării, ceea ce pe cinci ani înseamnă 3,2 miliarde euro, adică 2,95 miliarde dolari, sumă pe care vecinii noştri o consideră prea mare. La aceasta se mai adaugă, desigur, şi alte credite rambursabile de la FMI, Banca Mondială, BERD etc. Iată că Uniunea Europeană nu ne spune: „Acestea sunt pretenţiile noastre, descurcaţi-vă, iar când veţi îndeplini condiţiile, mai stăm de vorbă!" întregul proces de aderare se bucură de o laborioasă asistenţă financiară şi managerială, urmând ca autorităţile române să înfăptuiască ceea ce de comun acord au convenit. Să nu uităm apoi că, în afară de aceste credite gratuite, Uniunea Europeană ne mai sprijină în derularea şi a altor proiecte, cum ar fi construcţia de autostrăzi, dezvoltarea agriculturii, a întreprinderilor mici şi mijlocii etc, care însă, din păcate, merg prost tot din vina noastră. Iată ce i s-a mai reproşat lui Adrian Năstase la Bruxelles: „România nu are capacitatea de a absorbi banii pe care UE îi are pentru noi", apoi la Strasburg: „Cele şapte proiecte finanţate de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei nu sunt bine gestionate." La toate acestea se mai adaugă şi o altă nemulţumire, mai recentă,, venită din partea ţărilor mai mici ale UE (care nu sunt puţine la număr), pentru faptul că României i se vor atribui 14 voturi în momentul aderării, atât în Consiliul de Miniştri, cât şi în Parlamentul European, situându-se printre ţările cu cel mai mare pachet de voturi. Este evident că în acest context România şi românii trebuie să se trezească la realitate, interpretându-şi cu seriozitate rolul pe care singuri şi -au ales atunci când au decis să nu mai meargă spre EST, ci spre VEST. Numai că dragoste cu de-a sila nu se poate face. Nu trebuie să ne mai jucăm­ cu focul pentru că, de când lucrurile în Iugoslavia sunt pe cale de a se rezolva, România este serios ameninţată de a i se da „papucii", dacă nu se ţine de treabă. De aceea, în problema aderării şi­­ a integrării nu mai este timp deloc de pierdut!

Next