Cuvântul Liber, noiembrie 2001 (Anul 13, nr. 215-236)

2001-11-01 / nr. 215

V ■ — EDITORIAL, “ AŞA SE RESPECTĂ ELEMENTARELE DREPTURI ALE OMULUI? AŞA SE APĂRĂ INTERESUL NAŢIONAL? » rând-nevrând, două secvenţe, situate în timp la distanţe între 20 şi 12 ani, trebuie invocate aici prin similitudinea lor. Ca şi acum, prin anii 1980-85-89, românii îngheţau de frig în apartamentele blocurilor, copiii şi bătrânii se îmbolnăveau şi ajungeau prin spitale. „Generalul frig" se instala la putere de pe la începutul lui noiembrie al fiecărui an şi trona până prin aprilie viitor. Nemulţumiţi, oamenii se mai plângeau, dar nu prea aveau cui, mai protestau timid în faţa unor cerberi situaţi pe scări ierarhice mai mici, iar când „oful" lor ajungea, cu mare greu, până pe la „cabinetele 1­­şi 2", li se spunea încurajator: „Răbdaţi! Mai puneţi o haină, chiar două!" Ceea ce au şi făcut! Un lucru trebuie reţinut: atunci, cu banii în mână, românii cereau să li se dea căldură! Aveau bani, dar caloriferele rămâneau reci. Azi, tocmai pentru că nu au bani și au ajuns la capătul răbdării, cer sistarea sursei de încălzire! In România, de azi, când Termoelectrica are de încasat de la beneficiari peste 4.000 de miliarde de lei, căldura pe timpul iernii a devenit un lux! Iată că vremea a trecut, am păşit într-un alt veac şi într-un alt mileniu, iar, la apropierea aceluiaşi „General frig", după aproape 12 ani postdecembrişti, românul constată că nu s-a schimbat mai nimic. Ba ceva, totuşi, a intervenit între timp: dacă până în 1989, aşa cum aminteam, avea bani şi nu i se dădea căldura necesară în apartamente, azi nu mai are nimic: nici bani, nici căldură! Nu mai are nici măcar „haina" aceea în plus, cu care să se îmbrace la nevoie. Şi cere, imperativ, revoltat, în faţa facturilor imposibil de onorat, să fie debranşat de la reţeaua termică! Tot mai mulţi dintre cei care au, bineînţeles, putere financiară, renunţă la „încălzirea centrală" şi-şi procură, chiar LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) JOI, 1 NOIEMBRIE 2001 • ANUL XIII, NR. 215 (3.104) • 12 PACINI, 2.5(H) LEI. DATUL CU BÂTA Nu ştiu cum se face că, mai nou, cei care ocupă o oarecare funcţie de însemnătate publică, funcţie în care se află, bine­înţeles, temporar, lucru ignorat din neştiinţă sau prostie, atunci când se confruntă cu cererile unor semeni pentru rezolvarea problemelor acute ale acestora, în loc să analizeze şi să caute soluţii pentru a uşura viaţa, nu găsesc altceva de făcut decât să-i „miruiască" în moalele capului pe bieţii oameni care îşi puseseră atâtea speranţe în oficialităţile cărora li se adresează. Trântitul uşii în nas diverşilor solicitanţi de către funcţionarii publici este o practică mai veche, care, se pare, îşi are rădăcinile în mentalitatea vechiului regim, care TARFIN TODEA (Continuare în pag. a 6-a) Rectificare la bugetul judeţului Mureş Ieri, în şedinţa Consiliului judeţean Mureş, s-a aprobat rectificarea bugetului judeţului şi echilibrarea bugetelor municipiilor, oraşelor şi comunelor mureşene pe anul 2001. Rectificarea a fot posibilă datorită unor venituri la buget mai mari decât cele estimate iniţial, pe 2001,bugetul judeţului ajungând astfel la aproape 278 miliarde de lei. Sume suplimentare provin din diminuarea unor cheltuieli de capi­tal şi din diminuarea, cu peste 1,5 miliarde de lei, a fondului de rezervă al Consiliului judeţean. Reaşezarea bugetului pe acest an permite alocarea sumelor pentru acoperirea cheltuielilor cu personalul din învăţământ în mai multe localităţi mureşene. S-a alocat o sumă suplimentară, de 43 milioane de lei, şi pentru Centrul pentru Valorificarea şi Conservarea Creaţiei Populare, sumă din care 30 de milioane sunt destinate finanţării unui Festival interna­ţional al rromilor. Teatrul „Ariei" se bucură, de asemenea, de o suplimentare a subvenţiilor cu 300 de milioane de lei, în vederea desfăşurării microstagiunii „Ariei 2001", în maniera „ce nu s-a cheltuit într-o parte se distribuie într-o altă parte", se va aloca o sumă importantă, de peste două miliarde de lei, pentru Parcul industrial „Mureş", finanţat parţial de Consiliul judeţean. LIA VINŢELFIR FIRMELE STRĂINE ÎNCEP SĂ INVESTEASCĂ ÎN MUREŞ, AUSTRIA ŞI TURCIA, ÎN TOPUL INVESTITORILOR în ultima perioadă, se pare că investitorii străini încep să fie preocupaţi de economia judeţului Mureş, de oportunităţile şi avanta­jele pe care acest „spaţiu" le oferă pentru a-şi investi bani. Iată numai două argumente. Recent, la Târgu- Mureş, compania olandeză Unilever a inaugurat o mare fabrică de margarină, în care a investit peste 7 milioane de euro, însă, ca importan­ţă şi pondere pentru investiţiile efectuate în acest judeţ, în ultimii 10 ani­­ în capul listei se situează Fabrica de uşi de la Prolemn Reghin, în stadiu final de execuţie­­, în care o firmă din Turcia a investit 70 milioane USD. Să notăm, de aseme­nea, că, la 30 octombrie a.c., la Cam­era de Comerţ, Industrie şi Agricul­tură Mureş, ec. Vasile Pop, prim­­vicepreşedinte, a avut o întâlnire cu o delegaţie a Patronatului întreprinderilor Mici din Roma (Italia), care, potrivit lui Vasile Pop, este interesat să investească în mai multe domenii de activitate, în privinţa investiţiilor totale, efectu­ate în acest judeţ, în perioada ianuarie 1991 - septembrie 2001­­, GH­EORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 10-a) MEMBRII CONDUCERII U.D.M.R. AR TREBUI SĂ SE GÂNDEASCĂ: Până când șantajul politic pentru urmărirea intereselor de partid? Este unanim acceptat că U.D.M.R. reprezintă singurul partid politic stabil în Parlamentul României în cei 11 ani de demo­craţie, dacă luăm în considerare procentul constant obţinut în alegeri de-a lungul anilor. Ca un efect al acestui fapt, U.D.M.R. şi-a permis să participe la toate gu­vernările de după 1989, dar a ne­gociat în termeni extrem de duri ajutorul dat partidelor câştigătoare ale alegerilor. S-a pliat foarte bine pe interesele minorităţii maghiare şi a urmărit întocmai cum şi-a propus realizarea diferitelor cereri ale acesteia. Fără nici un scrupul, fără nici o mustrare de conştiinţă, cu orice risc. DAN TRIFU (Continuare în pag. a 3-a) Biblioteca M­U TÂRGUl Eveniment MEDICUL ARDESHIR VAHIDI - INVITAT ÎN SPANIA! în perioada 1-4 noiembrie, la Madrid, se vor desfăşura lucrările primului CONGRES LATIN DE CHIRURGIE ESTETICĂ. Despre participarea românească la această premieră a medicinii europene, ne transmite, de la Bucureşti, doctorul persan Ardeshir Vahidi, concitadinul nostru: „Nu demult, în România, a avut loc primul Congres Inter­naţional de Chirurgie Estetică, la Centrul universitar Cluj- Napoca, în vara anului 1998, organizat de preşedintele MARIANA CRISTESCU (Continuare în pag. a 3-a) Comentariu Pe mâna cui lăsam problemele gospodăreşti? Consiliul local al municipiului Târgu-Mureş a promovat în ultima sa şedinţă proiectul de hotărâre privind constituirea Comisiei de atestare a persoanelor fizice pentru îndeplinirea funcţiei de administrator al asociaţiilor de proprietari. Măsura o găsim justificată şi deosebit de im­portantă, cu condiţia ca ea să nu fie formală. Mai mult decât atâta, ea se dovedeşte necesară a fi extinsă şi la nivelul preşedinţilor de asociaţie. Se ştie bine că aceste funcţii, cu importanţa lor deloc de neglijat, au fost ocupate, mai ales în ultimii ani, de tot felul de inşi, îndeosebi pensionari, care, fie că se plicti­seau acasă, fie că și-au propus să-şi rotunjească veniturile dintr-o sursă care nu le solicită (după ei) aproape nici o responsabilitate. în felul acesta, pe posturi importante au ajuns, cu unele excepţii, tot felul de neaveniţi, unii chiar cu handicap mintal, care n-au nimic nici cu spiritul gospodăresc şi nici nu sunt dispuşi a se dărui în folosul comunităţii. Aşa se face că majoritatea iniţiativelor Primăriei din ultima perioadă (şi n-au fost puţine) de a da o nouă înfăţişare municipiului IOAN CISMAŞ (Continuare în pag. a 6-a)

Next