Cuvântul Liber, mai 2002 (Anul 14, nr. 86-105)

2002-05-08 / nr. 88

JA CUVÂNTUL MIERCURI, 8 MAI 2002 RUGĂCIUNE CĂ­TRE I­SUS Glasul rugăciunii Tare Se înalţă către cer, Răscolind întreaga fire Cu adâncul lui mister. Se ridică înspre Tatăl Firea cu-ntregul pământ Că în glasul rugăciunii Era însuşi Cel Preasfânt. Păcătoasa omenire Cu divinu-ţi chip se-mpacă, O măreaţ' aşa minune Nimeni nu putu să facă. Numai Tu, Nemărginitul, Fiu Dumnezeiesc din veac, Care ai spus Tatălui: IARTĂ-I CĂ NU ŞTIU CE FAC! Ca aceia suntem noi, Că Ţi-am pus pe umerii cruce, M­ostiva-ţi rugăciune Mântuire ne aduce. Doar o singură-ndreptare De la noi a mai rămas: Să ne ierţi, cum Tu ai spus Şi în­ cel din urmă ceas. Chiar de astăzi trebuie ■îndreptaţi cu toţi să fim, Căci doar ceasul cel din urmă Nu ne este dat să-l ştim. TIBERIU FILPIŞAN _______________| LIMPEZIREA APELOR (formare din pag.1) Doar că o singură floare nu aduce primăvara, chiar dacă „floarea" se numeşte Ion Antonescu şi e ministru secretar de stat, primul (să sperăm că nu şi ultimul!) care face eforturi considerabile pentru ca artiştii români să nu se mai simtă nedoriţi în propria ţară. Mă gândeam la toate acestea urmărind,în a doua zi a Sfintelor Paşti, Gala muzicii uşoare româneşti de la Sala Radio din Bucureşti, umplută până la refuz de un public a cărui viaţă s-a regăsit mereu în demersul creator al acestei pleiade de interpreţi şi compozitori. O sărbătoare a spiritului, a muzicii, dar şi o lecţie, târzie, despre arta de a preţui darul fiecărei zile, de a-ţi iubi şi preţui semenii, mai ales atunci când îi ai alături, nu doar când au trecut „pragul". Am văzut şi am ascultat muzicieni de marcă, dispăruţi literalmente, în ultimii ani, de pe ecrane şi din programele de radio (cu mici excepţii), puşi la index de „specialişti" care nu-i difuzează, pentru că.... „N-avem nevoie de artişti români!", făcând abstracţie de faptul că publicul este singurul judecător al clipei. Timpul va avea grijă să conserve sau nu opera, dacă merită, dar, pentru a judeca şi a discerne, trebuie să cunoşti. Publicul are dreptul să asculte absolut tot: şi simfonic, şi operă, şi Mihai Constantinescu, şi Marian Nistor, şi Ovidiu Lipan, şi Angela Similea, şi Gil Dobrică, şi Corina Chiriac, şi Edmond Deda, şi Paul Urmuzescu, şi George Sbârcea şi Laurenţiu Profeta, şi Marcel Dragomir, şi Dan Spătaru, şi Elena Cârstea, şi Horia Moculescu, şi Ştefan Hruşcă, şi Tudor Gh­eorghe, şi Doru Tufiş, şi Doru Stăncuiescu etc., etc., nu doar manele şi formaţii dance, rock, hip-hop ş.a.­ Pentru toţi este loc sub soare. Numai în cadrul Galei au primit Diplome de Onoare şi de Excelenţă 60 de muzicieni aflaţi la a doua tinereţe. Toţi au dreptul să fie difuzaţi, toţi au dreptul de a fi auziţi, iubiţi şi respectaţi. Ei au creat o cultură, o tradiţie, sunt recunoscuţi în toată lumea. Mircea Romcescu,­­iată, va reprezenta... Danemarca, la Eurovision. Fratele său, Adrian Bornicescu, deşi are doar 45 de ani, va sărbători trei decenii de activitate muzicală, în ţările Occidentului, după care tot tânjim, proporţia obligatorie a muzicii naţionale oscilează între 70-88%. Noi ne batem joc de tot ce ne-a dat Dumnezeu. Răutate? Prostie? Ignoranţă? Deşi nu ne sfiim să umblăm în „noutăţi" occidentale de second hand, implementându-le până şi în partiturile trupelor de cartier, aruncăm la coş toată frumuseţea creată cu har, cu dragoste, cu propria viaţă, pentru a da seamă de trecerea lor prin lume, de cei în batjocură porecliţi „dinozauri". Halal de ţara care are asemenea „dinozauri"! Din păcate, şi rândul lor se subţiază, sub priviri dispreţuitoare sau, în cel mai bun caz, indiferente. Compozitorul Valenţiu Grigorescu s-a prăpădit, în urmă cu două luni, şi gazetele n-au suflat o vorbă - oamenii au aflat, întâmplător, în cadrul Galei. Alexandru Mandy, superbul compozitor octogenar, trăieşte în sărăcie şi mizerie. Despre Vali Sterian, recent dispărut, nu s-a spus un cuvânt. Nicolae Niţescu a cântat în concert mascându-şi excepţional pareza facială. „Din două rochii vechi, cântăreţele noastre îşi fac una «nouă», mai arătoasă - spunea, cu tristeţe, Octavian Ursulescu. O duc greu, dar îşi ascund cu demnitate suferinţa." Muzicienii noştri sunt frumoşi, charismatici, cultivaţi, talentaţi şi, mai cu seamă, profesionişti în adevăratul sens al cuvântului, au ţinut publicul cu sufletul la gură, uneori cu lacrimi în ochi, mai bine de cinci ore „live" - performanţă greu de întâlnit la tinerii care vin din urmă, şi care îşi au, firesc, o altă audienţă. Diplomele (cu acoperire în bani), acordate cu generozitate de Ion Antonescu - rămas singur, până la urmă, în demersul său financiar - au produs o imensă bucurie artiştilor. „E cea mai frumoasă zi din viaţa mea!", spunea Ovidiu Lipan-Ţăndărică. „E un... Oscar-afirma Corina Chiriac -,încununează şi recunoaşte munca mea de o viaţă". Şi-au împletit eforturile Ion Antonescu şi inginerul Ţânţăreanu - care le-a oferit sărbătoriţilor o frumoasă agapă la domeniul lui de la Corbeanca -, TV2 - care a transmis integral Gala - şi postul OTV, al talentatului şi curajosului nostru coleg, Dan Diaconescu. Puţini, dar buni! Cine ştie, poate că, într-adevăr, începe limpezirea apelor... PRAZNIC ÎMPĂRĂTESC ÎN CARTIERUL MUREŞENI (Urmare din pag.1) Domnului mult dorită şi aşteptată de enoriaşii din zonă. P.C. pr. Gheorghe Şincan, protopopul Târgu- Mureşului, a evocat calvarul Bisericii Ortodoxe din Târgu-Mureş. Prea Cucernicia Sa a spus: „Astăzi,într­­o minunată zi de mai s-a pus temelia la a zecea Biserică Ortodoxă ce se va construi în oraşul nostru în ultimii doisprezece ani. Ideea ridicării unui sfânt lăcaş în cartierul Mureşeni i-a venit părintelui Turecean, parohul Mureşenilor, dar aprobările au venit foarte greu. Trebuie să mulţumesc, pe această cale, primarului municipiului Târgu-Mureş, dr. Dorin Florea, ex-prefectului Ioan Togănel, doamnei arhitect Angela Kovács, şi nu în ultimul rând Consiliului municipal, pentru sprijinul acordat şi înţelegerea manifestată, înfiinţarea Parohiei Ortodoxe Târgu-Mureş nr. 14 se datorează acestor oameni şi bunul Dumnezeu le va răsplăti jertfelnicia şi înţelegerea. Amintesc şi faptul că în 1965, Biserica Ortodoxă din Târgu-Mureş avea 120 de hectare de teren agricol în proprietate, iar în ultimii 12 ani nu ni s-a retrocedat acest teren. în 1989, bisericile maghiare (romano-catolică, reformată şi unitariană) aveau 22 de lăcaşuri de cult, iar Biserica Naţională din Târgu-Mureş avea doar 5 lăcaşuri sfinte. îmi exprim nădejdea că vom primi sprijin din partea Consiliului judeţean, a Primăriei, a statului român, pentru ridicarea şi a unei case pentru copiii orfani, aici, lângă sfânta biserică din Mureşeni". Cu adevărat se poate spune că, a doua zi de Paşti,în cartierul muncitoresc Mureşeni, lângă Şcoala Generală nr. 1, s-a petrecut un Praznic împărătesc, un adevărat eveniment istoric. La Bărdeşti / Evlavia întâmpinării înălţătorului eveniment i-a cuprins pe toţi cre­dincioşii parohiei Bărdeşti când, cu mic cu mare, s-au îndreptat spre sfântul lăcaş cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" pentru a se împărtăşi din pocalul de lumină din faţa sfântului altar. „Veniţi, să luaţi lumină!" i-a îndemnat preotul şi credincioşii au rostit din suflet „Hristos a înviat!", iar răspunsul de „Adevărat a înviat!" le-a picurat în suflete un strop în plus de bunătate şi de iubire. Slujba învierii, săvârşită de preotul paroh Ilie Mureşan, se­condat de cei doi tineri studenţi la teologie, Ion Şandor şi Valerian Moldovan, a dat un plus de fru­museţe momentului înălţător prin glasurile lor de cântăreţi la strană, în cartierul „Unirii" Dangătul clopotului bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului" a chemat locuitorii cartierului târgu­­mureşean „Unirii" la întâmpinarea marelui Praznic - învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Preoţii Petru Miron şi Gheorghe Man au săvârşit slujba nopţii Luminate în noul lăcaş care, deşi se află în construcţie, enoriaşii au contribuit prin muncă în săptămânile pre­mergătoare Praznicului împărătesc al învierii Domnului pentru ca acest eveniment să poată avea loc aici, vechiul lăcaş fiind neîncăpător.Cei prezenţi au ascultat cu smerenie slujba învierii, caligrafiindu-le în inimi stihuri din „Cântările învierii". MARIN CĂLDĂRARIU Delegaţie daneză pro integrare europeană şi NATO în perioada 1-8 mai, se află în ţara noastră o delegaţie reprezentând Societatea daneză pentru politică externă (The Danish Foreign Policy Society), vizita cuprinzând discuţii cu autorităţi din Capitală, judeţele Braşov, Mureş şi Sibiu. Temele abordate, inclusiv cu membrii familiei regale aflată la Bucureşti în perioada sărbătorilor de Paşte, au în vedere posibilităţile şi avantajele integrării României în structurile europene şi NATO, cu precizarea că deplasări similare au avut loc, după '90, în mai multe ţări europene. Programul vizitei la Târgu-Mureş, în cursul zilei de luni, a fost schimbat în ultima clipă, lipsa autorităţilor care sărbătoreau Paştele ortodox făcând ca discuţiile să aibă loc la sediul UDMR, după o vizită la Universitatea „Sapientia". Au participat la discuţii preşedintele Consiliului Judeţean, Virág György şi viceprimarii Czegzi Sándor şi Fodor Imre, oaspeţii danezi fiind interesaţi atât de evoluţia politică, economică, socială, cât şi de evoluţia relaţiilor interetnice în judeţe din ţara noastră. Conducătorul delegaţiei, Klaus Carsten Pedersen, directorul societăţii amintite, susţine­­că, după posibila integrare a ţării noastre în Uniunea Europeană, nu vor exista probleme care să aducă prejudicii identităţii naţionale şi, după studiile daneze şi vizitele similare întreprinse, se pare că unele probleme vor fi întâmpinate la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova. Klaus Carsten Pedersen ne-a mai precizat că în domeniul economic, în cadrul Uniunii Europene, un cuvânt­ greu de spus îl are concurenţa, dar tensiunile pot fi aplanate. în domeniul monetar, în Danemarca au fost aplanate tensiunile privind introducerea monedei Euro, chiar dacă prin referendumul organizat în mod­ democratic aproximativ jumătate din populaţie s-a pronunţat pentru păstrarea monedei naţionale. în altă ordine de idei, „Uniunea Europeană nu este naţionalistă", fiecare stat din cadrul UE îşi păstrează tradiţiile, concurenţa rămânând în plan economic. LIA VINŢELER I SFINTELE PAŞTI LA GRECO-CA­TOLICI în lipsa unei catedrale în centrul, municipiului Târgu-Mureş, credin­cioşii greco-catolici continuă de peşte, un deceniu să participe la Slujba Solemnă de Sfintele Sărbători ale învierii Domnului, găzduită generos de Sala mare a Palatului culturii. Liturghia solemnă a fost săvârşită de părintele protopop Liviu Sabău, împreună cu preoţii Ioan Popa, Dan Fodor şi Flavius Miheţ. Cu acest prilej, înalt Preasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit de Alba şi Făgăraş, Lucian, a trimis credincioşilor o pastorală pascală. (I.C.) ITALIENI LA ... TÂRNĂVENI Deşi nelucrătoare, primele zile ale lunii mai au fost pline pentru conducerea administrativă a municipiului Târnăveni. Domnul ing. Octavian Popa, primarul municipiului, şi domnul ing. Dan Inocenţiu Blăjan, viceprimar, au primit la sediul Primăriei o delegaţie italiană din localitatea Canistro, provincia Aquila din regiunea Abruzzo, formată din domnii: Angelo di Paolo, primarul localităţii italiene, Angelo Mariane, Ernanio Antonini şi Pascoale Corvi. Reprezentanţi ai unei mici văi formate din 7 comune, cu un total de 18.000 de locuitori, aflată la aproximativ 100 de kilometri de Roma, această mică delegaţie a făcut cu staff-ul târnăvenean un util schimb de informaţii de cunoaştere reciprocă. Italienii au vorbit despre in­dustria apelor minerale dezvoltată în zonă, despre serviciile de sănătate ce excelează cu o importantă clinică pentru afecţiuni renale, despre evenimentele culturale ce au loc în tot cursul anului, cu ecou chiar în regiune, despre frumosul complex sportiv pe care îl au etc. însoţiţi de domnul primar şi domnul viceprimar, dumnealor au avut posibilitatea de a vizita Muzeul municipal, Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe", Casa municipală de cultură „Mihai Eminescu" etc. De altfel, din cele patru zile de şedere în localitate, oaspeţilor le-a fost rezervat un atractiv program. Se preconizează, în luna iulie, o întoarcere a vizitei, purtându-se discuţii de principiu şi despre o eventuală înfrăţire între respectiva mică regiune italiană şi Târnăveni. RAZVAN DUCAN

Next