Cuvântul Liber, decembrie 2002 (Anul 14, nr. 237-255)

2002-12-03 / nr. 237

COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT MA­­ŢI, 3 DECEMBRIE 2002 • ANUL XIV, NR. 237 (3.332) • 16 PAGINI, 3.000 LEI. 1 DECEMBRIE - LA TARGU-MURES Festivităţi­­ solemne Mii de târgumureşeni au sărbătorit Ziua Naţională a României împreună, în centrul municipiului şi alături de oficialităţile locale, participând fie la festivităţile solemne fie, în număr şi mai mare, la programul cultural­­artistic din după amiaza zilei de duminică, 1 Decembrie 2002. La Târgu-Mureş, populaţia a avut parte de o zi de iarnă senină, splendidă, iar manifestările aniversare au fost pe măsură, fiind organizate în acest an cu mai multă atenţie şi preo­cupare din partea Prefecturii Mureş, Consiliului Judeţean şi a Primăriei Târgu-Mureş. în Piaţa Victoriei, festivităţile au debutat cu intonarea Imnului Naţional, în acordurile fanfarei militare, iar Garda de Onoare a salutat întreaga asistenţă, printre oficialităţile prezente amintindu-i pe: ministrul APAPS, Ovidiu Muşetescu, prefectul Ovidiu Natea, subprefectul Burkhardt Árpád, primarul Dorin Florea, viceprimarul Fodor Imre, vicepreşedinţii Con­siliului Judeţean, Emil Groza şi Ioan Vasluian, numeroşi parlamentari, lideri locali ai partidelor politice şi LIA VINŢELER (Continuare în pag. a 3-a) EMPITORIA­L „EUROPENII” REVIZIONIŞTI D­in păcate, pe la noi, aici, la Porţile Răsăritului, nimic nu este luat în serios, până în momentul în care românii constată că ne aflăm, iremediabil, în faţa unui fapt împlinit! Când au apărut primele inscripţii şi sloganuri iredentiste pe toţi parapeţii, pe zidurile şi pe bornele kilometrice dintre Gheorgheni - Lacul Roşu - Borsec, cei care ar fi trebuit să privească, cu toată seriozitatea, aceste făţişe porniri antiromâneşti, au zâmbit subţire, au ridicat o sprânceană şi şi-au văzut, nepăsători, de drum, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. La fel au procedat guvernanţii noştri şi atunci când astfel de manifestări le erau aduse la cunoştinţă de oamenii cu responsabilităţi precise în cadrul serviciilor româneşti de informaţii. Când, în judeţele Harghita şi Covasna, au fost răspândite manifeste iredentiste, revizioniste în limba maghiară, cu harta Ungariei Mari, ofensatoare la adresa României, de către Mişcarea Revizionistă Maghiară, o arhicunoscută organizaţie extremistă din Budapesta, surâsul mai-marilor clipei le-a cam căzut în călcâie, mai ales când au fost enumerate cele zece „argumente" pentru „reşaparea cât mai grabnică a graniţelor dinainte de Trianon" şi „restaurarea Ungariei Mari", în ace­­ti fluturaşi şi manifeste domină „grija" faţă de „milioanele de maghiari" din afara graniţelor Ungariei şi „de acasă". „Ungaria este o ţară ocupată - scrie în aceste manifeste - pentru că dincolo de graniţele sale actuale, în toate direcţiile punctelor cardinale, trăiesc milioane de maghiari pe propriul lor pământ, sub ocupaţia unor ţări care nici nu existau când aceste pământuri erau ale Ungariei". Orice om cu scaun la cap, chiar excesiv de cumpănit şi de tolerant de ar fi, cu greu îşi poate reprima o înjurătură. Rar se mai poate întâlni ceva mai stupid decât următorul „argument":....fiecărui cetăţean maghiar îi revine 1/100 din teritoriile învecinate Ungariei". Totul, în numele lui „Árpád, al lui Sf. Ştefan, al lui Mátyás, al martirilor Thököly, Rákóczi, Petőfi", care - afirmă furioşii autori - sunt „trădaţi" de urmaşi netrebnici. Incitare. Cerere pe faţă a revizuirii graniţelor la început de secol 21 şi de mileniu trei! „Creştere teritorială" declarată! Adevărate atentate la suveranitatea şi la teritoriile statelor vecine Ungariei! Dar câte, oare, nu ar face Mişcarea Revizionistă Maghiară,în numele „graniţelor (fixe) ale Dreptăţii"?! Obrăznicia, neruşinarea şi aroganţa ating culmea în următorul citat „Dacă alte popoare văd că nu avem nevoie de pământurile noastre, atunci mâine ne pot lua teritorii «dincolo de Tisa», «dincolo de Dunăre», sau «regiunea dintre Tisa şi Dunăre», pentru ca, apoi, să pună cineva LAZĂR LADARIU (Continuare în pag. a 3-a) Vremea se menţine rece , în cursul după-amiezii, pe alocuri, se vor semnala ploi. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 6 şi 8 grade C, iar cele minime între -1 grad şi 2 grade C, în zonele joase, posibil ceaţă, iar la munte sunt posibile averse şi sub formă de ninsoare. Centrul de prevedere a vremii, Sibiu r DIPLOME DE EXCELENTA V în Sala mică a Palatului Administrativ din Târgu-Mureş, de Ziua Naţională a României, cinci personalităţi marcante ale judeţului nostru au fost distinse cu Diplome de Excelenţă şi însemnul „Fibula de la Suseni". Prefectul Ovidiu Natea, în semn de „preţuire a activităţii creatoare deosebite, pentru aportul consistent şi nuanţat la consolidarea identităţii comunitare a mureşenilor în ansamblul imaginii ţării", a înmânat, personal, aceste distincţii domnilor: prof.univ.dr. GRIGORE PLOEŞTEANU, acad.prof.dr. BERDI ASGIAN, conf.univ.dr. CHEREJI-PERIŞ MARIA TERESIA, dr. RAED ARAFAT şi scriitorul şi publicistul LAZĂR LĂDARIU, redactorul-şef al cotidianului „Cuvântul liber". Acest eveniment, relatat mai pe larg în cuprinsul cotidianului nostru, s-a încheiat cu închinarea unei cupe de şampanie, de Ziua Naţională a României şi, fireşte, în cinstea şi în sănătatea celor cinci personalităţi distinse cu Diplome de Excelenţă şi simbolul „Fibula de la Suseni". Pentru cei cinci au rostit „Laudatio" domnii Vasile Boloş, Zeno Ghiţulescu, Ioan Nicolaescu, Dimitrie Poptămaş şi Nicolae Băciuţ. SECUII - POPORUL FURAT (I) Istoria cunoscută a secuilor coboară până în întunecatul veac IX, când noi hoarde asiatice s-au abătut asupra pământului românesc, răşluindu-i fruntaria vestică dinspre Tisa şi Dunărea de Mijloc, după multe şi încrâncenate lupte purtate cu „latinii", pe de o parte, cu blachii, bulgarii şi slavii ducelui Salanus, pe de alta. Invazia „copiilor pământului" Dislocaţi din Asia Centrală, stabilindu-se, permanent în căutare de „noi patrii" (Simion de Keza), rând pe rând, în regiunile Volga-Don, Don-Nipru Dr. MERCEA DOGARU (Continuare în pag. a 9-a) . IBiblioteci Judeţean! 4 „In faţa culturii, politica ar trebui să fie ceva mai smerită!** Considerându-mă unul dintre mergătorii îndărătnici „cu căl­câiele pe lama cuţitului", fiind unul dintre cei care am verificat, oarecum, cu existenţa proprie, împătimita „scriere cu sine", m-am închipuit acel fluture po­etic cu mii de fraţi întru graţia zbo­rului, care,în clipa rară a unei seri cu poezia, dar şi cu datoria faţă de ai mei, poate trece prin pe­retele gros al sticlei aşteptărilor. Ca unul care, până la cei aproape 64 de ani, am trudit pe ogorul literelor fără gânduri vreodată la vreo simbrie poetică, gazetărească sau cetăţeneas­că, dacă, după cele 16 cărţi ale mele nu m-am ales cu vreun câştig material, am rămas măcar credincios principiului că truda noastră niciodată nu este în­cheiată. Eu cred, cu sfinţenie, în tradiţia culturală europeană a acestui popor atât de greu încercat prin vreme, consi­derând că, întotdeauna, „în faţa culturii, politica ar trebui să fie ceva mai smerită!" Tocmai de aceea, pare un para­dox să constaţi că, prin jungla postdecembristă, aici, în România - Grădina Maicii Domnului, se mai găsesc oameni, ca Dumnea­voastră, care să-şi îndrepte mintea, ochiul şi sufletul spre cultură, spre acei oameni care fac totul cu dragoste, de multe ori scuipaţi, aflaţi, în postura lui Moş Ioan Roată ajuns în faţa dom­nului Cuza. Obrazul multor oameni LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 8-a)

Next