Cuvântul Liber, septembrie 2003 (Anul 15, nr. 171-191)

2003-09-02 / nr. 171

­ _______________________________________ „ROMÂNIA CURATĂ" (Urmare din pag.1) Conjugându-şi eforturile cu cele ale şefului lor direct, convinşi că „un câine care latră este mai folositor decât un leu care doarme", salariaţii direcţiilor subordonate acestui minister au ieşit şi ei, sâmbăta trecută, la treabă, făcând lună, cum se spune, sectoarele încredinţate. Zonele „Hipodrom", malul Mureşului, pădurea Budiului, Week-end, Platoul Corneşti au fost date, sâmbătă, 30 august a.c., în grija celor 529 de salariaţi ai direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală (dir ing. Liviu Timar), fito­­sanitară (diring. dr. Mihai Tomşa), sanitar-veterinară (dir. med. veterinar Ioan Rusu), mediului (dir. ing. Dănuţ Ştefănescu), silvică (ing. Anton Dogaru), apelor (ing.Nicolae Munteanu). Principiul „sfârşitul încununează lucrarea" s-a materializat în 60 de tone de gunoaie şi 1.758 de kilograme de bidoane din material plastic! Dacă ne referim la sloganul „România curată", toate bune şi la locul lor, atunci când este vorba de acţiuni de acest fel, chiar propagandistice uneori, dar preferabile lentoarei, nepăsării şi aroganţei guvernelor anterioare - Victor Ciorbea sau Radu Vasile-Mischiu. Numai că, pentru o Românie, într-ade­văr curată, mai sunt atât de multe de făcut. Pentru că nu se rezolvă totul dând doar cu mătura sau cu furtunul cu apă. Pentru a avea acea „Românie curată", dorită de noi toţi care trăim în ea, este nevoie şi de asanarea unor prejudecăţi, năravuri, moravuri şi obişnuinţe, prin aplicarea fermă a legilor ţării. Ce ne facem cu evaziunea fiscală, devenită obişnuinţă în cazul unora? Nu poţi vorbi de „curăţenie", în adevăratul sens al cuvântului, până ce guvernanţii nu-şi fac ordine în ograda proprie, dând de pământ cu toţi „baronii locali", unii mari apărători şi sprijinitori ai economiei subterane care absoarbe,fraudulos, până la 30-40 la sută din PIB (Produsul intern brut). Cum să vorbeşti de un mediu sănătos, când el este maculat uneori până şi de aleşii neamului, în unele cazuri îmbogăţiţi peste noapte, de cei care, într-un timp foarte scurt, au dobândit prin furt, prin încălcarea legii, prin manevre frauduloase averi fabuloase? Despre o „Românie curată" se va putea vorbi cu adevărat doar atunci când vor fi, dacă nu eradicate, măcar stopate şi înjumătăţite, corupţia, mafia, hoţia, violenţa, crima, pedofilia. Şi, mai ales, sărăcia lucie, nesiguranţa şi viaţa de mizerie ale românului! Altfel, imagini ca cea amintită, utile, lăudabile, care „dau bine" într-o campanie electorală, sunt hărăzite să rămână sub semnul conjuncturii. 0- NĂRAVUL DIN FIRE N-ARE LECUIRE! Maghiaromania înseamnă postularea hegemoniei maghiare „In Transilvania numai maghiarul poate fi considerat om, iar cu valahii nu poţi-şi nu trebuie - să te porţi altfel decât cu dobitoacele " (Oszkár Jári) Aceasta a fost - şi a rămas! - concepţia intolerantă, dominatoare, promovată şi menţinută de-a lungul vremii de către propovăduitorii „rasei maghiare", căreia chiar Dumnezeu i-ar fi destinat rolul de a fi stăpână peste alte popoare! Aceasta în ciuda faptului că popoarele respective „considerau pe unguri ca pe un flagel trimis de Dumnezeu asupra lor" (Milton G. Lehrer). Acesta este adevărul! Iar el a fost recunoscut chiar de propovăduitorii acestei teorii, „a rasei maghiare" stăpânitoare - „o himeră născută din nişte minţi bolnave şi rupte de realitate. Dar, oare, se poate vorbi de o „rasă maghiară" pură, aşa cum susţin teoreticieni ai maghiaromaniei? în nici un caz! Pentru că, dacă nu s-ar fi dus o draconică politică de deznaţionalizare şi asimilare, ea („rasa maghiară") ar fi dispărut de pe harta Europei! Doar strigătul lui Kossuth: „să prosperăm, să prosperăm, să ungurim pe toţi croaţii, românii şi schianii, că de nu pierim!" nu a fost unul de bucurie, ci unul de disperare. De aceea el s-a şi transformat într-o politică de stat a Budapestei, o politică a hungarismului intolerant, dornic de a stăpâni peste celelalte popoare nemaghiare, pentru a le „topi" în structurile unui stat „naţional" maghiar, în contextul în care „rasa maghiară" era minoritară în propria ei ţară! „Cu alte cuvinte, chiar în 1809, conform unui calcul intenţionat favorabil (pentru unguri, desigur), dintr-o populaţie de 10 milioane de locuitori, cel mult 3 milioane erau unguri, adică mai puţin de 1/3 parte din întreaga populaţie a Ungariei". (Oszkár Jári) După aceleaşi calcule, între 1787 şi 1900, circa 2,8 milioane de nemaghiari (nemţi, români, croaţi, sârbi, sloveni, slovaci, evrei, ţigani etc.) au fost asimilaţi de maghiarime! Numai în acest fel a fost posibil ca în aceeaşi perioadă numărul ungurilor să cunoască un salt ameţitor: de la 2,3 milioane în 1787, la 8,6 milioane în 1900! „Cine nu-şi aduce aminte cum au schimbat numele indivizilor din districte întregi, încât bieţii locuitori nemţeşti nu ştiau în urmă cum îi cheamă. Astfel, cu aparenţă, cu numele maghiar, ei vor să mintă fiinţa germană ori română". (M. Eminescu) Aceeaşi crâncenă politică de dezna­ţionalizare şi de maghiarizare forţată a fost desfăşurată şi în Ardealul de nord, în timpul ocupării acestuia de către regimul fascist al lui Horthy. Cei care nu au înţeles să se supună acesteia au fost expulzaţi fără menajamente. Iată pentru ce nu se mai miră nimeni că în Ungaria contemporană minorităţile naţionale au dispărut practic, chiar dacă, în mod făţarnic şi demagogic, regimul „democrat" de la Budapesta a creat aşa­­zisele „autoguvernări"! Pentru cine? Pentru minorităţile care nu mai sunt, fiindcă localităţile locuite cândva de acestea au devenit acum „pur ma­ghiare"! Pentru românii aflaţi pe cale de dispariţie totală, pe lângă aceste autoguvernări-fantomă, funcţionează, zice-se, şi un liceu cu limba de predare română, în oraşul Gyula. în acest liceu „românesc", singurul obiect ce se predă în limba română este... limba română!!! Este totuşi un fapt ce merită a fi remarcat, pentru că în România, în multe şcoli din judeţele Covasna şi Harghita, limba română se predă în... limba maghiară!!! ____________________ILIE ŞANDRU CUVÂNTUL MARȚI, 2 SEPTEMBRIE 2003 BĂTĂLIA PENTRU „HUNGÁRIA *­ (Urmare din pag.1) constatând că „pe parcursul tim­pului, autorităţile maghiare (Aten­ţie!... maghiare şi nu ungare - n.n.) au solicitat statului român să-şi reconsidere poziţia faţă de existenţa «Monumentului Liber­tăţii»" (?!!!), au propus satisfacerea revendicărilor Ibolyiei „Rambo" David privind „Parcul Reconcilierii" şi monumentul, în care scop acesta să fie predat de UM 01380 Arad - care îl deţinea în custodie - Ordinului Minorităţilor în baza unui Protocol (Art. 2) între acest ordin şi conducerea MApN. Poate influenţat de respecta­bilitatea semnatarilor: Andrei Pleşu - ministrul Afacerilor Externe, Victor Babiuc - ministrul Apărării Naţionale, Valeriu Stoica - ministrul Justiţiei; poate la sfatul celor 13 (iarăşi 13?) consilieri imberbi puşi la dispoziţie de Doamna (cu condur) de Fier de la Cotroceni, premierul poet, istoric şi mischiu a acceptat. Ea a acceptat şi iniţiativa... diplomatică, tipică săritului peste cal­e­a manualului românesc de slugărnicie politică: schimbarea numelui onest propus de „Rambo" - de Parcul Reconcilierii -, în Parcul Prieteniei româno-ungare. Aşa ne trebuie dacă i-am accep­tat, pe post de superdemocraţi, pe cei educaţi de ăia care tolocănea toată ziua despre „dragi tovarăşi şi PRETINI" şi despre „statele vecine şi PRETINE"! că erau mai „ortomani" decât noi şi aveau dosar bun şi... civic, din tată-n fiu! Semnat de Radu Vasile - premier, Vlad Roşea - şeful DAPL (Departamentul pentru Administraţie Publică Locală) şi de Maria Berza - secretar de stat în Ministerul Culturii, proiectul a devenit Hotărârea de Guvern nr. 793/ 1999­­ publicată în Monitorul Ofi­cial, nr. 458/21.IX.1999, cu nr. 770 din 20 septembrie 1999, prin care, „în temeiul art. 12, alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publi­că și regimul juridic al acesteia", s-au decis următoarele: „Art. 1. Se aprobă darea ele­mentelor componente ale «Monu­mentului Libertății», situat în incinta UM 01380 - Arad, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în administrarea Ordinului Minoriţilor - Arad (Ordinul Conventual al Sfântului Francisc de Asissi), cu sediul în municipiul Arad, strada Lucian Blaga nr. 2, judeţul Arad. Art. 2. Predarea-preluarea bunu­rilor prevăzute la art. 1 se face, pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri­". N CAUTAREA ELEC în contextul în care Protocolul PSD-UDMR a fost mult şi bine hulit nu doar de mass-media pentru nefastele sale consecinţe în plan social, dar benefic peste poate pentru cei aflaţi acum la putere, iată că pe eşichierul politic vin acum partide cu pretenţii care, în înce­­tarea lor disperată de a-şi contura propria identitate, cred că unind stânga cu dreapta vor putea da lovitura care să zdruncine poziţia PSD. Este greu de înţeles o alianţă PD-PNL, chit că ambele vor acelaşi lucru, atâta vreme cât nu doar doctrinar nu pot avea afinităţi, cât şi managerial. Dacă PNL îşi trage seva dintr-un trecut cu o istorie bogată în evenimente, PD pare acum mai mult un partiduleţ al intereselor mărunte, aşa cum s-a şi născut, în care doar omul numărul unu se şi poate exprima, e vorba de liderul formaţiunii, dl Traian Băsescu. Chiar dacă declaraţiile repre­zentanţilor celor două partide sunt optimiste; sub perdeaua de cuvinte trebuie să desluşim o acerbă şi disperată acţiune de atragere a electoratului înspre ele, pentru ca la alegerile din 2004 actualul PSD să nu mai poată înregistra un scor care să le pună la zid. Poate că în această încercare de a zdruncina încrederea unora în PSD se înscrie şi acţiunea unui partiduleţ mărunt, dar cu pretenţii mari, e vorba de PUR, care, cu emfază, a anunţat, la finele săptămânii trecute, ruperea înţele­gerilor cu PSD, un alt Protocol care, să fim corecţi, nu a fost deosebit de benefic pentru partidul de la putere. Aşa că, în ciuda veleitarilor din PUR, în cadrul căruia preşedintele Dan Voiculescu a căutat să atragă cât mai mulţi oameni cu bani şi influenţă, în speranţa că va reuşi să se impună, efectul va fi doar acela al unei înţepături de ţânţar pe elefant. în fapt, în toate cazurile amintite, valurile pe care le fac acum aceste partide nu sunt decât încercări de deturnare a unui ipotetic electoral favorabil PSD-ului, în speranţa că la alegerile viitoare, poate-poate, se va reuşi o schimbare de putere în favoarea actualei opoziţii. în tot acest timp, Acţiunea Populară, un partid artificial al fostului preşe­dinte Emil Constantinescu, nu face altceva decât să adune, din stânga şi dreapta, ipotetici oameni politici frecaţi prin convenţii perdante. Ceea ce se întâmplă acum în plan politic în România nu este altceva decât lupta mascată a unei oligarhii eco­­nomico-financiare care are nevoie de puterea politică, pe care s-o folo­sească în propriile ei interese. Dincolo de sloganele populiste trebuie să vedem încercarea de acaparare a pârghiilor politice de oameni cu bani care au nevoie de mascarea şi îngroparea fraudelor comise în timp, concomitent cu subordonarea viitorului Parlament propriilor lor interese. Lupta se dă de fapt, de pe acum, pentru ciolanul cel mare, în interesul miliardarilor de carton şi al îmbogăţiţilor pe căi necinstite prin atragerea, treptată, a opţiunilor unei mase de oameni tot mai decepţionate şi scârbite de tot ce înseamnă politică românească, politică în cel mai pur stil a la Caţavencu. TARFIN TODEA nic!­ULUI La Cluj, studenţii vor construi o biserică Demarat cu peste patru ani în urmă, proiectul Asociaţiei Stu­denţilor Creştini Ortodocşi din România, filiala Cluj-Napoca, de construire al unei biserici în com­plexul studenţesc Haşdeu este pe cale de a se realiza. Tinerii creştini au început încă din toamnă acţiu­nea de strângere de fonduri, şi cu ajutorul lui Dumnezeu lucrările la biserică ar putea începe în toamna aceasta. Pe lângă acţiunile sale sociale şi culturale, A.S.C.O.R. Cluj- Napoca oferă posibilitatea tinerilor de a se integra într-o comunitate studenţească creştină. Aceasta este coordonată de părintele mi­sionar al studenţilor Ciprian Negreanu, ale cărui cuvinte de învăţătură atrag tot mai mulţi stu­denţi. în prezent, din asociaţie fac parte studenţi de la toate facultăţile centrului universitar clujean. Majo­ritatea acestora sunt din alte judeţe (în special din Ardeal), destul de mulţi provenind chiar din judeţul Mureş. Să sperăm că în curând va prinde o mai mare amploare şi mişcarea studenţească creştină din Târgu-Mureş, reprezentată în pre­zent de filiala Ligii Tinerilor Creştini Ortodocşi din România. OVIDIU CORNEA (îTLfiSSIB O POARTA DESCHISA SPRE EUROPA LINIE INTERNATIONALA DE AUTOCAR POSTĂ ăTLĂSSIB CURIER RAPID închirieri autocare pentru grupuri » ’Ni I * k 1 IVICII LA STANDARD EUROPEAN INFORMAȚII 08010 100100 NUMĂR UNIC DE TELEFON • TELEFON FĂRĂ SUPRATAXĂ Tel/fax 0265-268296

Next