Cuvântul Liber, decembrie 2003 (Anul 15, nr. 236-255)

2003-12-02 / nr. 236

C­ I­ ­­u: COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT MARTI, 2 DECEMBRIE 2003 , ANUL XV, NR. 230 (3.030) • I0 PAGINI: 4.000 LEI. ­­nitori­ii CE NE-A MAI RĂMAS DIN MOŞTENIREA LĂSATĂ DE „GENERAŢIILE DE AUR”? C­u toată publicitatea făcută, zile la rând, în „Cuvântul liber", numărul românilor prezenţi la festivităţile şi la acţiunile premergătoare Zilei de 1 Decembrie - sărbătoarea noastră naţională - nu s-a deosebit semnificativ faţă de cel din alţi ani. Doar prezenţa târgumureşenilor, în număr mare, de Ziua Unirii, a reuşit să şteargă impresia din ultimii ani! Există un dezinteres evident, cu explicaţii, unele având cauze obiective, altele subiective, cu ramificaţii în percepţia istorică, în cea socială şi în cea culturală. Şaizeci la sută dintre români o duc azi greu, pensionarii abia se descurcă de pe o zi pe alta, cu puţinii lor bani, suferă din lipsa medicamentelor, tinerii, mulţi şomeri, nu au nici o perspectivă, nu au locuinţe, starea de disperare a înfometaţilor şi îngrijoraţilor se amplifică pe măsură ce pâinea cea de toate zilele de pe masa lor este tot mai mică şi mai scumpă. în acest punct existenţial ajuns, poporul român pare a avea o singură grijă - supravieţuirea! Din păcate, în acest delicat context, lecţia înaintaşilor începe să fie, treptat-treptat, uitată. Privind în contemporaneitate, românul cu o judecată proverbială de bun-simţ, cel care îşi iubeşte ţara şi duce tot greul va constata, cu regretul însoţind în astfel de cazuri o deducţie logică şi convingătoare prin simplitatea ei, că generaţia de la 1848, apoi cea de aur, care a înfăptuit Marea Unire de la 1918, intelec­tualitatea anilor interbelici sunt lumini tot mai îndepărtate de actualitatea românească. Dorita clasă de mijloc, cea cu rolul unui burete generator în sus şi în jos într-o societate, întârzie tot mai mult să apară. Or, cu „baronii locali", cu hoţomanii şi mafioţii care se strecoară printre noi cu mâinile în buzunarul statului şi al nostru, al tuturor, pândind orice mişcare favorabilă interesului lor personal, nu şi celui general, în noaptea acestei originale şi prelungite tranziţii, cu analfabeţii şi sfertodocţii politici nu se pot naşte, nici intelectualitatea, nici clasa de mijloc, nici generaţia care să egaleze faima înaintaşilor! Este de-a dreptul tragic să constaţi, la acest început de mileniu trei şi de secol 21, că visul tuturor românilor. ] LAZÁR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) Festivităţi sub semnul­­ ieşirii din şablon 9 9 Printr-o iniţiativă, pe care o salutăm pentru ineditul ei şi pentru încercarea de a scoate astfel de acţiuni culturale şi politice din obişnuitul şablon şi a le situa într-un spaţiu neconvenţional, Simpozionul ştiinţific „România, stat şi ţară. 85 de ani de la Marea Unire", închinat zilei de 1 Decembrie, sărbătoarea naţională a românilor, a avut loc, de data aceasta, în sala mică (de festivităţi) a Palatului administrativ (Prefecturii). Despre contextul istoric şi semnificaţia zilei de 1 Decembrie 1918 pentru România modernă, despre bărbaţii neamului,făuritori ai Unirii, despre actele şi oglindirea ei în conştiinţa urmaşilor, care au făcut obiectul simpozionului organizat de Prefectura (OBSERVATOR) (Continuare în pag. a 5-a) ­­I LANSARE DE CARTE Miercuri, 3 decembrie a.c., de la ora 17, la Librăria „Romulus Guga", va fi lansat volumul Incursiune în labirintul sufletului. Volumul, semnat de prof. dr. Berdi Asgian, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, va fi prezentat de prof. dr. Aurel Nireşteanu, conf. dr. Cornel Moraru, dr. Zeno Ghiţulescu, poet, şi drd. Eugeniu Nistor. (A.C.) rsiTOmÎÎ a » n r ! Tt \ ri A Edit«»* Aliiu alul 1 Decembrie - litere de aur în calendarul României Un soare blând a luminat săr­bătoarea Zilei Naţionale la Târgu- Mureş, la manifestările organizate cu mai multă atenţie decât în anii trecuţi, participând mii de cetăţeni. Solemnităţile au debutat în Piaţa Victoriei, la Monumentul Latinităţii, cu emoţionanta slujbă religioasă oficiată de părintele Nicolae Luduşan, cu această ocazie fiind sfinţit monumentul domnului Marii Uniri, Mihai Viteazul, monument primit donaţie de municipiul Târgu- Mureş şi amplasat, temporar, în faţa Prefecturii. După momentul LIA VINŢELER STRĂUȚ (Continuare în pag. a 3-a) Mihai Viteazul nu poate fi umilit la Prezentarea bustului domnitorului Mihai Viteazul, întâiul întregitor de ţară, la 1600, cu ocazia festivităţilor din municipiul reşedinţă de judeţ la aniversarea Zilei Naţionale a României în 2003, a produs vii şi puternice emoţii în rândul miilor de participanţi la eveniment. în acelaşi timp, vestea că el urmează să fie amplasat undeva în altă parte decât în centrul municipiului, a stârnit puternice nemulţumiri. Ziarul nostru a fost împuternicit să atragă atenţia autorităţilor locale, judeţene şi municipale, abilitate în soluţionarea amplasării la Târgu-Mureş a bustului voievodului, că locul marelui domn, om politic şi strateg român, care a uimit Europa prin curajul şi clarviziunea lui, este centrul municipiului. Orice compromis în amplasarea statuii bustului domnitorului constituie un act de profanare a imaginii acestei personalităţi de talie europeană. „Decât să-l umilim şi să-l marginalizăm pe Mihai Viteazul la Târgu-Mureş, mai bine să-l înapoiem celor care ni l-au oferit cu atâta generozitate", ne-au spus interlocutorii. (I. C.) a:Di!nu.--u jytfefeaste . MUREŞ ! TARGU­MUPF5 | 1 \ SECVENŢA -------------------------------------------------------­„La Belgrad, nouă ne este dor de Dumnezeul României!" Prin pădurea de steaguri tricolore, de pancarte ale şcolilor generale, gimnaziilor şi liceelor mureşene (Ibăneşti, Sângeorgiu de Pădure, „Mihai Viteazul", „Tudor Vladimirescu", „Unirea" etc.), însoţite de îngrijorarea prăbuşirii balcoanelor (niciodată nu s-a mai pomenit atâta lume în Sala Mare a Palatului Culturii din Târgu-Mureş!), Cenaclul „Flacăra -Totuşi iubirea", al poetului şi senatorului Adrian Păunescu, s-a bucurat şi de participarea lui Adam Pustore. La un moment dat, poetul sârb, traducătorul poeziei lui Nichita Stănescu, după ce au fost prezentate melodia „Iartă-ne, limbă română!" şi poezia „Icoană româ­nească", după exclamaţia „Copiii sunt cea mai frumoasă poezie a unui popor!", spunea în faţa sălii arhipline: „Am venit din Serbia să sărbătorim Ziua Naţională a României! La Belgrad, nouă ne este dor de Dumnezeul României!". Şi când te gândeşti că, în perioada premergătoare şi în Ziua de 1 Decembrie - sărbătoarea noastră naţională -, unii români nici măcar nu s-au obosit să arboreze drapelul şi să iasă din casă! LAZĂR LĂDARIU Vineri, 28 noiembrie, începând cu ora 17, publicul din sala Palatului Culturii din Târgu-Mureş a putut asista la o adevărată lecţie de patriotism. Manifestarea, prima din suita dedicată Zilei Naţionale a României, l-a avut la timonă pe poetul Adrian Păunescu,înconjurat de membri ai Cenaclului „Flacăra" - „Totuşi iubirea". Şi când susţinem că a fost vorba de o lecţie de patriotism nu facem doar o figură de stil, deoarece publicul, care a asistat la ea, a fost într-o proporţie covârşitoare dominat de elevi ai şcolilor generale şi liceelor, din tot judeţul nostru. Veniţi cu pancarte, ca odinioară IOAN LASLO (Continuare în pag. a 5-a) LECŢIE DE PATRIOTISM

Next