Cuvântul Liber, ianuarie 2004 (Anul 16, nr. 1-21)

2004-01-05 / nr. 1

ÎI VA ȚINE MULT OPTIMISMUL PE ROMÂNI? » (Urmare din pag.1) poporul a venit în sprijinul Puterii, dovedind că,dacă se pune mână, de la mână, pe ansamblu, românii nici nu sunt așa de săraci cum se plâng. Sărac însă ni s-a părut poporul român sau, mai bine zis, partea iste­­rizată a acestuia, la modul comporta­mental, prin folosirea exagerată a petardelor, care au transformat într-un adevărat balamuc nu numai cumpăna dintre ani, ci şi zilele premer­gătoare sau următoare, ceea ce credem că nu este o notă prea bună pentru blazonul civilizaţiei pe care ne­am asumat-o. Cu toate minusurile semnalate, considerăm de bun augur optimismul de ultimă vreme afişat al românilor, chiar dacă el a fost uneori forţat. în­ opinia noastră, izvorul lui este mai mult o cauză externă decât internă, dar important este că el există şi s-a manifestat ca atare. Românii plecaţi la muncă în afară au influenţat cotitura nu numai material, ci şi spiritual, la care se adaugă reuşitele României pe drumul integrării în Alianţa Nord- Atlantică şi Uniunea Europeană. Românii acum nu se mai simt nici singuri şi nici marginalizaţi, ei fiind deja dominaţi de sentimentul apartenenţei la Comunitatea Europeană ca parte a ei, activă şi utilă. Stare de spirit de care avem foarte mare nevoie în 2004 şi în anii care urmează. Reuşita noastră pe mai departe va depinde însă în foarte mare măsură de înţelepciunea actualei şi a noii guvernări. Este foarte important ca acestea să ştie cum să valorifice şi să canalizeze eforturile naţiunii în anul care vine, foarte important pentru finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană. Avem extrem de multe lucruri de pus la punct, de la felul în care muncim, la modul în care concepem convieţuirea în respect şi linişte. în acelaşi timp, ca popor străvechi pe aceste melea­guri, avem de dus cu noi moştenirea unei zestre valoroase­, de la obiceiuri la modul omenos de a fi şi pe care va trebui să le păstrăm ca pe o comoară, oriunde ne vom afla. Iată probleme extrem de delicate, la care va trebui să gândim cu toţii, mai ales cei care formăm societatea civilă, pentru a nu lăsa totul la îndemâna sau cheremul­ politicie­nilor. „Vox populi" a părţii celei mai emancipate şi mai conştiente a societăţii va trebui mai bine promo­vată şi făcută auzită. Anul 2004 să contribuie într-o măsură mult mai mare decât 2003 la eliminarea decalajelor între noi și Comunitatea Europeană, pentru a asigura o integrare reușită ,în 2007, de care ne mai desparte doar 3 ani.. INCOMOZI, DAR NECESARI Cu siguranţă că o ştire difuzată de agenţiile internaţionale în domeniu a trecut neobservată de multă lume. Anume, este vorba de faptul că în anul trecut şi-au pierdut viaţa, pe mapamond, făcându-şi datoria, de două ori mai mulţi ziarişti decât în anul 2002. De ce atâtea victime pentru ca oamenii să fie informaţi ? Răspunsul este unul singur: dintotdeauna, cu toţii, am avut nevoie de informaţii, de ştiri. Să fim racordaţi la ceea ce se întâmplă cu noi şi în­ jurul nostru, să aflăm ce fac alţi semeni, şi câte şi mai câte. Nu este normal ca la început de mileniu trei oameni care sunt trimişi în diverse locuri ale lumii, pentru ca noi să fim racordaţi la evenimentele lumii, să-şi piardă viaţa. Desigur, sunt unii care vor spune că aşa se întâmplă atunci când te duci pe front, deoarece­­cele mai multe victime din rândul gazetarilor s-au înregistrat în locurile în care războiul face parte din viaţa cotidiană, locuri cum ar fi Irakul, Afganistanul, regiunea Kosovo şi lista ar putea continua. Se pare că prinşi cu prea multe nevoi zilnice, chiar dacă la noi, în România, nu s-a ajuns încă să se moară pentru că ziarişti şi-au făcut datoria, cunosc un singur caz, dar şi acela de dispariţie, soldată cu moartea unui ziarist, lucrurile nu sunt în regulă atâta vreme cât jurnaliştii sunt agresaţi, pe stradă, ziua în amiaza mare, în văzul lumii, fără ca oamenii, în slujba cărora sunt gazetarii, să intervină în vreun fel. Elocvente sunt ultimele cazuri din Timişoara, dar agresiunea asupra gazetarilor nu trebuie limitată doar la una fizică. Exemple de jurnalişti agresaţi verbal, jigniţi ori chiar determinaţi să părăsească anumite locuri unde prezenţa lor era necesară, doar pentru că unuia sau altuia dintre potentaţii zilei nu-l place pe gazetar, sunt destule. Tonul îl dau din păcate, nu de puţine ori, chiar, guvernanţii sau parlamentarii noştri care, în anul trecut, nu s-au sfiit chiar să-i îmbrâncească pe jurnalişti. Sigur, nu este plăcut să te vezi, cum s-ar zice, la gazetă, pentru diverse fapte care nu sunt în concordanţă­­cu legea şi statutul celui în cauză. Dar în loc să se caute îndreptarea celor în speţă, este mai uşor să arunci cu lături asupra unor oameni care au singura „vină" că îşi fac datoria. Cum tot aşa, huliţi, jigniţi, apostrofaţi şi uneori repudiaţi sunt şi cei care reprezintă ordinea de stat, oameni ai legii, poliţişti sau gardieni publici, aflaţi, nu de puţine ori, în primele rânduri atunci când evenimentele au luat o turnură neplăcută unei colectivităţi. Sigur că ne-am bucurat, în chiar aceste ultime zile dintre cumpăna anilor, de sărbători liniştite şi datorită preze­nţei , la datorie, a acestor oameni şi cărora, să recunoaştem, nu le-a fost uşor să patruleze pe stradă, în timp ce majoritatea se distrau. Dar, fiecare meserie cu avatarurile ei. Ceea ce doresc să subliniez este faptul că sunt profesii nu în totalitate agreate de către semenii noştri, dar necesare pentru majoritate, deoarece numai prin activitatea celor care reprezintă asemenea profesii ne putem bucura de ştiri calde, de cunoaştere, de linişte şi de siguranţa zilei de mâine. Acestora, ca şi altora, să le îndreptăm, acum, la început de an, un gând bun, cu speranţa că 2004 va fi un an mai bun în lume şi în ţară, aşa cum de altfel o demonstrează optimismul românilor evidenţiat de ultimul sondaj Gallup. TARFIN TODEA CUVÂNTUL LUNI, 5 IANUARIE 2004 „La mulţi ani”, românii CU PREŢURI MAJORATE! (Urmare din pag.1) neiertător al fiscalităţii ucigătoare din România. Atitudine care, evident, va duce nu la restrângerea, ci la menţinerea şi dezvoltarea „pieţei negre a muncii". Chiar din prima zi a anului 2004 se majorează, deci, preţurile şi tarifele la câteva produse şi servicii de bază. S-au avut în „obiectiv" preţurile care declanşează, la rândul lor, majorări în lanţ la mai toate produsele şi serviciile, de la pâine şi apă, până la servicii medicale, de la morcovi şi pătrunjel, până la cartofi şi o nenorocită de banană, de pildă. Iar Guvernul crede că românul e prost şi nu-şi dă seama că jugul din jurul­­gâtului său se va strâmtora aproape până să-l sufoce! Vrând-nevrând, la curentul electric românii se vor întoarce la metoda ceauşistă (atunci impusă, acum benevolă), adică vor vieţui mai mult în întuneric, pentru că nu-şi vor permite să-şi lumineze casa mai mult decât drumul la bucătărie şi baie. Majorarea de 9,2 la sută a energiei electrice din prima zi a anului zdrobeşte orice speranţă spre un nivel cât de cât de civilizaţie. Ne uităm la vest-europenii care-şi permit (au din ce­ să-şi lumineze până şi acoperişul casei şi piscina şi..., iar românul va fi nevoit să orbecăie până la closetul din capătul gospodăriei sale. Ei, şi ce? Până la urmă, trăgându-le pâinea de la gura copiilor, va plăti curentul electric cu 10 la sută mai scump. Şi asta, doar acum, în prima etapă a anului 2004. Nici ceilalţi concetăţeni, cu­ un nivel de trai cât de cât ridicat, nu au motive de bucurie prea mari. Orăşenii sau cei din mediul rural care mai locuiesc la „blocuri" şi sunt (încă) legaţi de centralele termice energofa­ge au deasupra capului, binecunoscuta sabie a lui Damocles­ încă nu, dar nu peste mult s-ar putea să le reteze capetele. Adică, deocamdată, diferenţa de majorare cu 20 la sută­ a gigacaloriei este subvenţionată­­ din larga bunăvoinţă a Fondului Monetar Internaţional. Deocamdată, dar de mâine-poimâine? Chiar şi în această iarnă pentru multe familii este realmente imposibil să plătească între 1,5 - 2,5­ milioane de lei numai pentru încălzire. în disperare, mulţi s-au debranşat de la centralele termice, şi acum dârdâie de frig la un roşou electric sau la „ochiul" aragazului. Doamne, fie-ţi milă de ei! Cea mai mare parte a populaţiei sărace nu dispune de autoturisme personale, aşa că majorarea, tot din prima zi a lui 2004, a preţului benzinei şi motorinei nu-i prea influenţează, la prima vedere..Doar aparent, deci, deoarece creşterea cu 900 de lei a litrului de benzină şi cu 540 de lei la motorină, atrage după sine majorarea corespunzătoare a tuturor tarifelor de transport, pe toate mijloacele. Ceea ce se va resimţi, firesc, în creşterea preţului la pâinea noastră de fiecare zi. Nu este vorba, stimaţi cititori, să cădem în latura lamentărilor. Guvernanţii spun că altă cale de a intra în mult râvnita noastră Europă nu există. Deci, să nu ne plângem. Rămâne doar de văzut câţi dintre noi vor apuca să vadă „Europa" la ei acasă! EXPOZIŢIE DE PICTURA ) Consiliul Judeţean, Centrul Judeţean al Creaţiei Populare, Asociaţia Artiştilor Plastici şi Agenţia Teritorială a Taberelor şi Turismului Şcolar Mureş organizează, în perioada 3-16 ianuarie 2004, la Sala „Unirea" din Târgu-Mureş, ediţia a XVI­­-a a expoziţiei Taberei de pictură „Sovata 2003". Vernisajul va avea loc în ziua de 10 ianuarie 2004, ora 11.00, cuvântul de deschidere fiind rostit de Nicolae Tunaru, preşedintele Asociaţiei­­Artiştilor Plastici Mureş.____________________________________________ Cu sprijinul PSR, în 2003, UDMR - marcată de creşterea influenţei politice, dar şi de erodarea credibilităţii Neîndoios, adoptarea noii Constituţii a însemnat pentru UDMR cel mai important test în privinţa actualei sale influenţe politice - de care vorbea Markó Béla la ultimul CRU -, protocolul cu PSD fiind instrumentul principal în obţinerea unor modificări de substanţă favorabile minoritarilor. Dar, să recapitulăm. Dacă în legislatura trecută, UDMR nu reuşea - după spusele lui Markó Béla - mai mult decât, eventual, construirea unui drum comunal, deşi era partener la guvernare, acum - cu PSD-ul la putere - capacitatea organizaţiei de a influenţa major legislaţia este fără precedent. Astfel, modificarea legii fundamentale le garantează etnicilor dreptul de a-şi folosi limba maternă în administraţia publică locală şi în justiţie. Noile prevederi au fost, aşa cum era de aşteptat, motiv de tensiune în dezbaterile parlamentare, opoziţia refuzând să le voteze. La rândul său, senatorul PSD, Adrian Păunescu, a fost foarte aproape de a provoca ruperea protocolului dintre UDMR şi partidul de guvernământ, el pledând cu înverşunare împotriva folosirii în instanţă a unei alte limbi decât româna. Obligativitatea folosirii unui interpret sau traducător în timpul proceselor a fost un detaliu considerat de opoziţie esenţial pentru a da o formă acceptabilă amendamentului referitor la justiţie. Udemeriştii au avut însă câştig de cauză, preşedintele Uniunii, Markó Béla, pronunţându-se ferm împotriva obligativităţii instituţiei interpretului, amendamentele fiind până la urmă votate, cu sprijinul larg al PSD, în forma dorită de UDMR. Maghiarii au mai avut un amendament important la Constituţie: eliminarea sintagmei „stat naţional" din articolul 1, alineatul 1. Acesta însă nu a avut nici un fel de susţinere, fiind respins atât de Camera Deputaţilor, cât şi de Senat. Ceea ce nu înseamnă că UDMR a renunţat la ideea că, odată şi odată, îşi va impune punctul de vedere şi în acest sens, lucru exprimat, de altfel, de Markó Bélé, în cadrul unui CRU. Fapt este că noua Constituţie garantează minorităţilor naţionale (şi în principal, maghiarilor) drepturi suplimentare extrem de importante, drepturi care cu siguranţă nu ar fi putut fi obţinute, repetăm, fără sprijinul PSD. Cu cinismul caracteristic, Markó Béla aprecia chiar că posibilitatea folosirii limbii materne „este un important impuls pe calea integrării în UE", dar... La orizontul anului 2004, UDMR - măcinată de ambiţii ce-i pot submina rolul în viitorul Parlament Deşi anul 2003 a adus UDMR succese incontestabile, liderii maghiarilor au şi o nouă problemă: concurenţa radicalilor preocupaţi de obţinerea autonomiei administrativ-teritoriale a judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş. Atât Consiliul Naţional al Secuilor (CNS), cât şi Consiliul Naţional al Maghiarilor (CNMT) - formaţiuni organizate recent - au elaborat proiecte autonomiste pentru cele trei judeţe, grupate în ceea ce au numit „Ţinutul Secuiesc". Poziţia UDMR faţă de acestea? Ambiguă, ca de obicei. Nici nu putea fi altfel, câtă vreme şi Uniunea a avut o iniţiativă privind înfiinţarea unei regiuni de dezvoltare economică cu acelaşi nume, idee repudiată însă de toate partidele. Fapt este că separatismul promovat de noile organizaţii­­ cu sprijinul făţiş al FIDESZ, dar şi al puterii de la Budapesta - erodează credibilitatea politică a UDMR, deşi Markó Béla a încercat să „dreagă busuiocul", spunând că Bucureştiul acordă o prea mai importanţă acestei chestiuni. în preajma alegerilor, va realiza PSD cu UDMR o înţelegere secretă? Protocolul dintre PSD şi UDMR a dat multe roade pentru maghiarime, însă, în privinţa învăţământului de stat în limba maghiară, înţelegerea dintre cele două formaţiuni nu a dus la concretizarea tuturor dezideratelor maghiarilor. Uniunea a reuşit să obţină, deocamdată, doar locuri la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş.­Cele două facultăţi cu predarea în limba maghiară, ce se doreau a fi înfiinţate la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj, au rămas doar în faza de proiect. Cauza? Nu că n-ar fi vrut PSD, ci datorită opoziţiei ferme a rectorului universităţii, Andrei Marga, şi a Ministerului învăţământului. Această problemă, alături de reinstalarea, statuii Libertăţii din Arad sunt cele două puncte nevralgice ale protocolului dintre Uniune şi PSD, Markó Béla condiţionând o nouă înţelegere pe 2004 de realizare a acestora. Protocolul mai are încă un element de precaritate: legile electorale. Udemeriştii refuză să susţină votul uninominal la Senat, sistem pe care pesediştii doresc să-l introducă prin modificarea legislaţiei electorale, deoarece ar pierde din mandate. în mediile politice se vorbeşte însă de realizarea unei înţelegeri secrete (n-ar fi prima!) între PSD şi UDMR, în urma căreia udemeriştii ar urma să susţină propunerea PSD, cerând în schimb desfăşurarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin­. Aceasta ar însemna ca şansele românilor de a câştiga un scaun de primar în zonele cu populaţie maghiară semnificativă numeric ar deveni practic nule. Va avea oare în vedere PSD acest lucru? Vom trăi şi vom vedea... GHEORGHE GIURCIU

Next