Cuvântul Liber, iulie 2004 (Anul 16, nr. 128-150)

2004-07-01 / nr. 128

1 Pe când, şi la treabă? (Urmare din pag. 1) scadente. Abia acum încep „monstruoasele coaliţii" puse la cale pentru a-l „lucra" pe primar, şi a-i bloca toate căile de acces, dacă acesta ar avea de gând să facă ceva pentru comunitate. De la această idee nu face excepţie nici un partid. Să nu ne creăm iluzii în legătură cu detronarea de la multe primării a unor baroni ai PSD, de către ceilalţi, în locul lor vor veni alţii, iar culoarea politică diferită nu-i va împiedica să fie şi mai răi. Pentru că „ce naşte din pisică şoareci mănâncă". Doar omul sfinţeşte locul. Dintre atâţia chemaţi şi aleşi, puţini vor avea vocaţia de buni gospodari. Aşadar, cei buni şi harnici vor fi din nou în minoritate şi destui nechemaţi vor ocupa fotolii confortabile şi profitabile doar pentru ei. Nici după alegerile din 2004 norii negri nu se vor risipi d­e deasupra societăţii româneşti. Acolo unde continuitatea se păstrează, se va perpetua aceeaşi lentoare în acţiune, iar, acolo unde s-a produs schimbarea, fenomenul se referă numai la persoană. Ca urmare, şi într-un caz şi în celălalt, lucrurile vor rămânea aşa cum au fost. Cu poticneli la urcuş, cu lipsa chefului de muncă şi cu nimic în schimbarea mentalităţilor. O stare de fapt în contrast total cu aşteptările populaţiei, dar şi cu nevoia de schimbare prin reforme atât de necesare la perfecţionarea modelului românesc, unul dintre cele mai neperformante de pe întregul continent european. După cum stau lucrurile în prezent, drumul românului spre prosperitatea mult visată nu pare a fi o perspectivă imediată. Ceaţa care s-a aşternut ca o pecingine asupra societăţii româneşti va persista până după alegerile din toamnă, când se preconizează ca lucrurile să redevină, cât de cât, în matca lor. Până atunci maşinăria puterii locale se va afla într-o permanentă revizie, fără a fi capabilă să o ia din loc, cu avânt. Deşi alegerile locale s-au terminat, cu trecutul la­ treabă, însă, speranţele sunt mici. Şi dacă n-am fi ţara din Europa cu cele mai mici performanţe, dacă integrarea nu ne-ar arde la degete, am mai înţelege acest relache. Oraşele şi satele sunt murdare, prost gospodărite, productivitatea muncii mult scăzută, aceleaşi mentalităţi produc şi favorizează acelaşi climat vicios dominat de corupţie, hoţie şi inechitate. Munca, adevărul şi valoarea, cei trei stâlpi de susţinere ai oricărui edificiu grandios, ce dau temelie unei societăţi drepte şi prospere sunt încă departe de a fi puse în drepturi la noi. Atunci ne întrebăm, firesc, pentru ce am mai votat? La SEIP Mureş. PÂNĂ LA NORMALITATE ESTE O CALE LUNGĂ Şeful SEIP Mureş, subcomisar Dorin Cioban, în cadrul unei întâlniri cu mass-media a făcut cunoscute preocupările acestui Serviciu în vederea intrării în normalitate, ceea ce ar însemna că pentru eliberarea unui paşaport un solicitant nu ar trebui să aştepte mai mult de 20 zile, iar în cazul urgenţelor perioada să fie de maxim 3 zile. Lucru aproape imposibil de realizat, dat fiind faptul că la o populaţie a judeţului de 621.831 persoane, zilnic sunt circa 200-250 de cereri de eliberare de paşapoarte care sunt procesate de doar 4 lucrători specializaţi. Dacă ani de zile s-a tot invocat lipsa unui spaţiu adecvat, deficienţă care generează şi azi aglomeraţiile de la acest Serviciu, unde oamenii pur şi simplu se calcă în picioare, printr-o HG, fosta clădire a Bancorex Târgu- Mureş a trecut în patrimoniul Ministerului Internelor şi Admi­nistraţiei, ceea ce va permite SEIP Mureş, zice şeful Serviciului, să-şi normalizeze activitatea. Dar, după cum spune, sunt slabe speranţe de intrare în normalitate, deoarece „din cauza lipsei de personal nu vom face altceva decât să mutăm cozile de la ghişee de pe strada Kogălniceanu, de la actualul sediu, pe coridoarele Bancorex". Situaţie de altfel cunoscută atât de prefectul judeţului, cât şi de primarul municipiului care, în limitele po­sibilităţilor pe care le au, au in­tervenit pentru remedierea situaţiei. Soluţii sunt, dar, cum este tocmai perioada când se lucrează la descentralizarea acestor servicii, care vor fi preluate de către primării şi prefecturi, mutatul în noua clădire, care va avea loc, se speră, cât de curând, a picat cum nu se poate mai rău. Stresul la care sunt­ supuşi lucrătorii de aici determină luarea unor concedii medicale, despre cele de odihnă nici vorbă nu poate fi. La această oră, pentru deservirea solicitanţilor Serviciul dispune de doar 57 lucrători, în timp ce, de pildă, în 1989, la un volum de lucru mult înjumătăţit faţă de cel de azi, erau angajaţi 69 lucrători. în perspectiva imediată nu sunt şanse ca lucrurile să se îndrepte, toate posturile fiind blocate, banii ministerului fiind redirecţionaţi către graniţa de est a României, cu Republica Moldova, care trebuie securizată conforma stan­dardelor NATO şi apoi U.E. în ciuda acestor dificultăţi, subcomisar Dorin Cioban apreciază că activitatea Biroului de docu­mente auto a intrat în normalitate, aici nemaifiind înregistrate in­terminabile cozi, ca şi la Biroul de eliberare a documentelor de iden­titate, inclusiv a cărţilor de alegători. Şeful SEIP Mureş doreşte ca şi prin intermediul presei să mulţumească factorilor diriguitori de la judeţ şi municipiu pentru sprijinul constant pe care l-au primit, şi, în acelaşi timp, să ceară scuze persoanelor care nu au putut fi deservite, în condiţii optime, şi este cazul solicitanţilor de paşapoarte din judeţ, unii fiind în aşteptarea acestui document încă din luna martie a.c. Şi pentru a dovedi că aici se face treabă multă, a fost avansată şi o cifră, respectiv 17.378, care reprezintă tot atâtea paşapoarte eliberate de la începutul anului și până acum. TARFIN TODEA JOI, 1 IULIE 2004 DE CE PLEACĂ ROMÂNII SĂ MUNCEASCĂ ÎN STRĂINĂTATE? (Urmare din pag. 1) lucru foarte important, este că mulți români pleacă să muncească în străinătate la negru. Deocamdată mai merge, până în 2007, când România va adera la Uniunea Europeană, când se va termina cu această practică. De ce pleacă românii să muncească în străinătate? Din două motive majore: în primul rând, pentru că tranziţia fără sfârşit către economia de piaţă asigură prea puţine locuri de muncă, prost plătite, încât tinerii nu se pot descurca financiar să-şi întemeieze o familie, să-şi construiască o casă, să-şi asigure un nivel de trai decent. în al doilea rând, diferenţele substanţiale de venituri pe oră, dintre România şi majoritatea ţărilor europene, sunt magnetul care atrage puternic, mai ales în statele dezvoltate din U.E. Analiştii europeni ai pieţei forţei de muncă indică şi anul 2004 ca perioadă certă de declin a cererii de per­sonal muncitor din România şi din celelalte ţări Est­­europene. Unul dintre motive îl reprezintă reticenţa crescândă a angajatorilor occidentali faţă de cei din Est, înlăturarea obstacolelor din calea circulaţiei libere a forţei de muncă între Est şi Vest este, deocamdată, un ideal. Politicile naţionale caută să-şi protejeze proprii cetăţeni activi pe piaţa muncii, în special, două sunt cauzele diminuării numărului de contracte de muncă în străinătate, din perspectiva politicii de protecţie socială, specifică fiecărui stat european şi ansamblul Uniunii Europene deopotrivă. Prima o reprezintă înţelegerea la nivel înalt dintre cei 16, şi, mai recent, dintre cei 25, de remodelare a politicilor de angajare în direcţia reintegrării profesionale a europenilor trecuţi de vârsta de 45 de ani, pentru că rata şomajului atinge cota maximă în cazul persoanelor trecute de 40 de ani şi peste. Aceste programe presupun acordarea unor avantaje de natură fiscală angajatorilor, ceea ce înseamnă o „ieftinire" a mâinii de lucru autohtone, mai puţine contracte de muncă oferite Estului şi constrângerea şomerilor, prin diminuarea protecţiei sociale, de a accepta ceea ce li se oferă. A doua cauză a micşorării şanselor de a mai prinde un contract de muncă în statele europene dezvoltate este dată de mediatizarea excesivă a faptelor pe care unii dintre români le-au lăsat pe unde au trecut. Deci, rezolvarea problemelor discutate (asigurarea de locuri de muncă mai bine plătite, care să oprească exodul tinerilor spre Occident) depinde de guvernanţii şi patronii români, prin lansarea economiei, făcând-o funcţională şi eficientă în apriga concurenţă a cererii şi ofertei, a pieţei libere în care învinge cel mai bun, în privinţa productivităţii şi a retribuţiei, în care privinţă suntem încă departe de nivelul ţărilor din Uniunea Europeană. Agenda Prefecturii Mureş Vara se numără...primarii şi consilierii în conferinţa de presă de ieri, prefectul Ovidiu Natea a ţinut să arate că întârzierile în constituirea a cinci consilii locale se datorează „neîntrunirii cvorumului" la şe­dinţele de constituire a acestor con­silii. Este vorba de comunele Bogata, Beica de Jos, Solovăstru, Răstoliţa, şi Vânători. în ce priveşte cei 65 primari mureşeni realeşi şi cei 37 „boboci", ei aparţin următoarelor formaţiuni politice: PSD - 46 primari, UDMR - 37, independenţi - 7, PNL -5, PD - 2, PNG - 2, PRM-2, PNŢCD-1. La nivelul judeţului nostru, există 1.264 consilieri locali, distribuţia lor fiind următoarea: 459 UDMR, 280 PSD, 146 PNL, 99 PRM, 61 PD, 57 PUNR, 40 independenţi, 31 PNG, 27 PRSD, 12 PER, 9 PNŢCD şi 3 FDGR. în aceeaşi conferinţă, prefectul Ovidiu Natea a afirmat: „Cred că la nivelul judeţului s-au făcut lucruri raţionale", cu referiri la opţiunile alegătorilor şi la desfăşurarea localelor. O întâlnire diplomatică la Târgu-Mureş în zilele de 14 şi 15 iulie, la Târgu- Mureş vor fi prezenţi ambasadori, ataşaţi economici şi alţi reprezentanţi ai ambasadelor de la Bucureşti, pentru a participa la o manifestare expoziţională menită să promoveze potenţialul economic al judeţului Mureş. Potrivit prefectului Ovidiu Natea, expoziţia­­ iniţiată de Prefectură şi Centrul Român de Comerţ Exterior - va permite oamenilor de afaceri mureşeni din diverse domenii să-şi facă cunoscut potenţialul comercial, în vederea exportului de produse de fabricaţie locală. Grupaj realizat de LIAVINŢELER STRĂUŢ Protecţia Consumatorului­­ Mureş - locul I pe ţară Pentru al patrulea an consecutiv, Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Mureş ocupă locul I pe ţară din punct de vedere al numărului controalelor efectuate şi al amenzilor date agenţilor economici. Cifrele au fost comunicate de la Bucureşti, venind din partea ANPC, aşa că orice încercare de a fi subiectivi este exclusă. Deşi are angajaţi numai opt inspectori, număr mult prea mic faţă de necesarul real, OJPC încearcă şi reuşeşte să impună pe piaţa mureşeană ideea de calitate şi profesionalism în tot ceea ce înseamnă mărfurile alimentare, nealimentare şi prestările de servicii. Recent, Oficiul a încheiat un acord de colaborare cu Jandarmeria mureşeană, prin care, de-acum înainte, nu va mai fi nevoit să trimită pe teren doi inspectori pentru acelaşi caz, ci doar unul singur, dar însoţit de un jandarm. Referitor la eventualele probleme pe care le-au avut inspectorii OJPC în judeţul Mureş în primele cinci luni ale anului în curs, directorul Emilia Maria Leah a declarat că cele de genul ameninţărilor sau chiar al violenţelor au lipsit cu desăvârşire, semn că agenţii controlaţi au conştientizat importanţa controalelor, chiar dacă nu pe puţini i-a usturat la buzunare pentru amenzile pe care au fost nevoiţi să le achite. DAN TRIFU După şase luni de suspendare, POLIŢISTUL GHEORGHE CERGHIZAN VA FI REPUS ÎN DREPTURI! Agentul principal de poliţie, Gheorghe Cerghizan, suspendat din funcţie la începutul acestui an, va fi repus în drepturi, după ce a fost scos de sub urmărire penală, într­­un dosar în care era acuzat de furt între soţi. Reamintim că, în timpul procesului de partaj, după divorţ, fosta soţie a făcut plângere penală împotriva lui, pe motiv că a furat din bunurile comune (o oală, o plapumă, o maşină de măcinat nuci şi alta de stors roşii, o presă de usturoi etc). La rândul său, domnul Cerghizan şi-a acuzat soţia de acelaşi delict, astfel încât a început urmărirea penală împotriva ambilor soţii. Imediat după începerea urmăririi penale, domnul Ceghizan a suportat consecinţele Legii poliţistului, care prevede suspendarea din funcţie, până la definitivarea cercetărilor, fapt care s-a întâmplat zilele trecute, când a fost scos de sub urmărire penală. Domnul Cerghizan consideră însă că i s-a făcut o mare nedreptate, deoarece în jumătatea de an în care nu a muncit și, deci, nici nu a beneficiat de salariu, a acumulat datorii mari. Pe de altă parte, susţine că Legea poliţistului este prost făcută, din moment ce aceasta permite suspendarea din funcţie, pe baza unei simple plângeri, fără dovezi. Din aceste motive, intenţionează să se adreseze Curţii Europene a Drepturilor Omului, de la Strasbourg, având credinţa că, în acest fel, alţi colegi vor fi scutiţi de neplăcerile pe care le-a avut dânsul de suportat.(L.P.)

Next