Cuvântul Liber, august 2004 (Anul 16, nr. 151-171)

2004-08-03 / nr. 151

La Festivalul de la Sighişoara, a plouat, trei zile, ...cu succes! Participând la (toate) cele trei zile ale Festivalului de Artă Medievală, mi-a venit în minte o piesă de teatru, cu titlul „Omul care aduce ploaia". Metaforic, era vorba despre fertilizarea unui ţinut secetos, prin udarea rădăcinii unui pământ crezut sterp până atunci, o dată cu sosirea într-un moment neaşteptat (şi totodată mult aşteptat) a omului care aduce ploaia. La propriu, ascultând Bach sau Haendel, în pauza dintre orele 14-17, când nu erau manifestări, însă tinerii se odihneau...pe jos şi doar ascultau muzică (pentru mine a fost surprinzător), m-am gândit că acest rol i s-ar potrivi perfect lui Vlad Rădescu, pe care l-am întâlnit într-un fel de tunel al timpului. La masa rotundă a lui Marian Popescu (prezent alături de distinsa lui soţie), s-a discutat (inclusiv) des­pre „Satyricon", un spectacol care a convins UNITER-ul mai mult decât „Regele moare", al aceluiaşi Victor Ioan Frunză, de faptul că merita premiat. Asta şi pentru că spaţiul teatral în care a fost creat a fost unul mai propice culturii. Faptul că am fost confundată de Cornel Răileanu cu Alina Nelega m-a flatat. Cătălina Buzoianu a lăudat la aceeaşi masă rotundă noua generaţie de regizori. Fără nici o legătură, ar fi o idee ca propriul ei fost student, Sorin Militaru, să monteze „Omul care aduce ploaia", iar în cazul în care ar juca Vlad Rădescu, o propunere în rolul Lizzie ar fi propria lui soţie, Mihaela, prezentă şi ea la Sighişoara, alături de directorul executiv al Comitetului de organizare. Chiar dacă autorul Richard Nash nu are nici el vreo legătură cu arta medievală, născându-se într-o perioadă mai...matură, nu-i nimic, majoritatea spectacolelor au fost pentru copii. Afişul spectacolului desenat de Adriana Grand semăna cu un actor care ţinea odată lumea într-o cutie. între timp, acel actor a pierdut şi lumea şi cutia, dar a găsit-o altcineva şi a schimbat-o, renăscând-o. Aşa e şi povestea festivalului de anul acesta, îi dorim să crească și să se reînnoiească pe an ce trece. IOANA FLOREA Momca Ristea Horga şi Ilena Furea, participante în festival, într-un context care nu seamănă cu spectacolul în care joacă împreună la „Ariei". Noi demersuri pentru bunăstarea rromilor Proiecte de sănătate, proiecte care să facă posibilă încadrarea în muncă a rromilor şi construirea de locuinţe sociale sunt noi demersuri ale Primăriei Târgu-Mureş pentru sprijinirea comunităţii rromilor. Ele se înscriu în strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei rromilor, municipalitatea având ca parteneri în demararea proiectelor Prefectura Mureş şi Grupul de parteneriat pentru rromi. De precizat faptul că, pentru rromii din Valea Rece se intenţionează construirea de ate­liere meşteşugăreşti şi, în acelaşi timp, există proiecte pentru promo­varea mai asiduă a programelor de sănătate în comunitatea rromilor târgumureşeni, în acest sens muni­cipalitatea având ca partener şi Direcţia de Sănătate Publică Mureş, în altă ordine de idei, potrivit şefei Serviciului Integrare Europeană şi Programe de Finanţare din cadrul municipalităţii, Dana Ijac, Ministerul Integrării Europene a alocat peste două miliarde de lei Centrului de zi din incinta Azilului social (azilul de noapte), unde sunt şcolarizaţi şi pregătiţi să se integreze în societate copiii rromi. LIA STRĂUȚ SECUII SI ISTORIA POPORULUI ROMÂN (Urmare din pag.1) Colonizarea definitivă , printre români Aliaţi, dar neincluşi în conglomeratul de populaţii care va duce la geneza ungară, secuii au fost utilizaţi de maghiari, apoi de unguri, ca în orice alianţă între unul mai tare şi altul mai slab, în avangardă, cu ocazia ofensivelor, şi în ariergardă, la retragere! Se vor bucura de privilegii în schimbul slujbei lor militare şi vor fi utilizaţi ca element înaintat împotriva mult prea numeroşilor autohtoni pe care regalitatea ungară nu va putea niciodată să-i înghită cu totul-ROMÂNII. Arheologia, toponimia, izvoarele scrise îi plasează în veacul X în Bihor, pe Arieş, în centrul voievodal românesc de la Moldoveneşti (în XI-XII),între Turda şi Aiud, în Ţara Bârsei şi, în fine, în Carpaţii Orientali unde vor fi colonizaţi definitiv printre români şi organizaţi pe „scaune" (szekek-sebes): Ciuc (zonele Miercurea-Ciuc - Csikszeredda, Giurgeu - Gheorgheni - Gyergyi şi Caşin - Kaszon); Trei Scaune (Háromszék, Sepsi, Kezdi, Orbai); Odorheiu (Szekelyudvarhely) şi Mureş (Maroszek). Astăzi, considerabil întăriţi prin deznaţio­nalizarea românilor, ei înşişi maghiarizaţi, secuii vieţuiesc în zone de concentrare în centrul şi estul judeţului Mureş (parte din Valea Mureşului, Valea Nirajului, cursul superior al Târnavei Mici), în Harghita (Odorhei, Ciuc, Gheorgheni) şi Covasna (Sfântu Gheorghe, Covasna, Târgu Secuiesc), în tot cursul Evului Mediu însă şi o bună perioadă de timp sub ocupaţia romano­­germană (1699-1806) şi austriacă (1806-1867), datorită centurii etnice româneşti care i-a protejat, ca şi mediul montan de adopţie, „s-au păstrat mai neatinşi decât orice alt popor - releva cu uimire umanistul Antonio Possevino (1533-1611) - în acea ţară întărită de la natură, mulţumită poziţiei sale inaccesibile în multe locuri. SUNT TOTUŞI MULŢI ROMÂNI AMESTECAŢI PRINTRE EI". La ..Târgul Băilor*­ din Ideciu de Jos. CÂNTEC, JOC ŞI VOIE BUNĂ Duminică, 1 august, încă din primele ore ale dimineţii, sute de locuitori ai văii superioare a Mureşului, şi nu numai, au „inundat" zona băilor din Ideciu de Jos, din dorinţa de a participa la tradiţionalul „Târg al Băilor", ţinut aici în fiecare an. Până la ora 15, când a început programul artistic, participanţii au avut timp să deguste un mic şi o bere, să îşi umple sacoşele cu legume şi fructe, din bogata ofertă a comercianţilor prezenţi, iar copiii s-au bucurat de zborul căluşeilor. Pe scena amenajată în aer liber,într-un cadru natural de vis, s-a desfăşurat un spectacol popular de excepţie, în care au evoluat soliştii Petre Petruse, Aurel Şuteu, soţii Cicepan, Marcel Avram, surorile Zegrean, Tatiana Ţintă Maghiar, Dorina Oprea, Doru Pop, Izabela Sabău, Ciprian Istrate, Maria Sântean, Violeta Man şi Maria Butilă, acompaniaţi de orchestra condusă de Bambo Dumitraş Zoltán. în acelaşi spectacol, şi-au mai dat concursul şi Ansamblul „Ghiocelul’­, din Deda-Bistra, şi Ansamblul Casei de cultură a municipiului Reghin. „Târgul Băilor" din acest an a fost organizat de Primăria Ideciu de Jos, în colaborare cu Consiliul Judeţean şi Asociaţia „Vătava - Laval", iar printre invitaţi s-a numărat şi deputatul PSD Pavel Todoran. Sărbătoarea s-a încheiat cu un mare bal, mare, desfăşurat în Căminul cultural, unde, formaţia „Mesaj", condusă de Doru Pop, a întreţinut atmosfera de bună dispoziţie, până spre orele dimineţii.(L.P.) CUVÂNTUL MARȚI, 3 AUGUST 2004 GHICI CINE SUNII LI­ UŞĂ!? (Urmare din pag. 1) recuperarea debitelor. Dacă în anii trecuţi, rar se întâmpla ca persoane fizice să ajungă clienţi ai unor astfel de firme (atunci nu se acordau credite de consum fără doi-trei garanţi şi fără a achita prima rată de până la 30% din valoarea creditului luat), începând din acest an lucrurile s-au schimbat. Firmele care se ocupă cu recuperarea debitelor de la persoane juridice, la solicitarea băncilor, contra cost, au trecut la acţiune şi în sectorul persoanelor fizice (numărul lor a crescut vertiginos din 2003) care au luat credite din bănci. Şi-au întocmit deja ample baze de date, liste cu rău-platnici şi chiar sisteme proprii de evaluare a bonităţii potenţialilor clienţi ai băncilor sau ai firmelor, contra cost. „Majoritatea creditelor restante sunt cele luate în decembrie 2003, perioadă în care, de spaima Normelor BNR, băncile au coborât ştacheta la condiţiile de creditare, iar marile lanţuri de magazine au simplificat procedurile de verificare a solicitanţilor. Statisticile făcute de firma de recuperare Delos Credit Info arată că la 1.000 de cazuri date spre rezolvare firmei, 5 până la zece persoane, în medie 5% din totalul rău-platnicilor, au plecat la muncă în străinătate, au fost închiși sau pur și simplu au decedat, fără să achite vreo rată. Aproximativ 10% au prezentat acte false la contractarea creditului (incredibil, dar adevărat), iar acum nu mai pot fi identificaţi". Pentru recuperarea debitelor, firmele specializate duc o adevărată muncă de detectivi, care durează luni de zile cu fiecare caz în parte, încercându-se recuperarea debitului pe cale amiabilă. Dacă nu se reuşeşte, se apelează la instanţele de judecată, ca ultimă soluţie. După pronunţarea instanţei, executorul se îndreaptă asupra tuturor bunurilor mo­bile sau imobile ale debitorului. „Totuşi, majoritatea cazurilor se rezolvă prin poprire pe salariu. Procentajul de recuperare a debitelor se situează între 20% - 50% și poate ajunge chiar la 100%". în concluzie, băncile, firmele care comercializează produse în rate, prin intermediul creditului de consum, sunt nevoite să găsească noi metode, cât mai sigure, de recuperare a creditelor de la debitori. „Una dintre acestea fiind externalizarea serviciului de debite către o firmă specializată, în prezent se apelează la firmele de recuperare a debitelor. Astfel, instituţiile de credit vor economisi timp şi bani, vor putea să se concentreze pe activitatea de bază". Dan Ostahie, preşedintele Firmei Altex, susţine: „Cred că un astfel de serviciu externalizat va duce la maturizarea pieţei de consum pentru persoanele fizice". Precizarea e întemeiată deoarece Firma Altex, în 2003, a făcut vânzări de 136 milioane euro, prin sistemul ratelor, iar Firma Flanco peste 50% din totalul cifrei de afaceri, de 120 milioane de euro, a realizat-o cu ajutorul creditului de consum. FRANȚA M. W * ffî M. ITAiiA SPANIA FORTIJaAluiA SUE.HIA OLAMDA UNGAXWA

Next