Cuvântul Liber, februarie 2007 (Anul 19, nr. 21-40)

2007-02-15 / nr. 31

0 „ÎMPREUNĂ VOM PUTEA MODEM O ŢARA MAI INIM­Ă” ’ (Urmare din pag. 1) Care nu are cacao, dar are ciocolata cea mai bună din lume. Care în puţinii ei kilometri pătraţi creşte vite şi permite cultura doar 4 luni pe an, deoarece în restul timpului este foarte frig. Care are cele mai bune produse lactate din Europa. Şi care, ca şi Japonia, nu are materii prime, dar exportă produse de o calitate greu de întrecut. O ţară pe care siguranţa, ordinea şi munca au transformat-o în casa de bani a lumii... Şi nu este nici inteligenţa oamenilor cea care face diferenţa între bogăţie şi sărăcie... Un alt exemplu poate fi văzut la managerii din ţările occidentale care ne vizitează. Vorbind cu ei ne putem da seama că nu există nici o diferenţă intelectuală notabilă între ei şi noi. In sfârşit, putem spune că nici rasa nu face diferenţa între bogaţi şi săraci, în ţările Europei Occidentale putem vedea cum „leneşii" (hispanici sudamericani sau africani, dar şi românii) demonstrează că ei sunt forţa productivă în aceste ţări. Şi atunci ce face diferenţa? ATITUDINEA oamenilor face diferenţa. Studiind comportamentul persoanelor din ţările bogate, descoperim că marea parte a populaţiei respectă următoarele reguli: etica, ordinea şi curăţenia, responsabilitatea, punctualitatea, integritatea şi cinstea, dorinţa de perfecţionare, respectul legilor şi regulamentelor, respectul pentru drepturile celorlalţi, respectul pentru muncă. Are România nevoie de alte legi? Nu. Ar fi de ajuns să le respectăm cu toţii pe acestea. In ţările sărace, şi exemplul României este elocvent, numai o mică parte din populaţie se conduce după regulile acestea în viaţa de zi cu zi. Suntem săraci pur şi simplu din cauza atitudinii noastre. Ne lipseşte caracterul pentru a ne comporta după aceste principii de bază ale funcţionării societăţii. Dacă vom aştepta ca Guvernul să ne rezolve problemele, vom aştepta toată viaţa. O atenţie deosebită acordată faptelor noastre, împreună cu schimbarea de atitudine pot semnifica intrarea ţării noastre pe drumul progresului şi bunăstării. Valorile acestea vor anima fiecare proces de schimbare pe care îl impulsionăm, fiecare obiectiv pe care-l vom atinge, şi în principal stilul de viaţă care-l vom avea. împreună vom putea­­ modela o țară mai bună". " MAGHIARIMEA DIN TRANSILVANIA ŞI REVIZIONISMUL (Urmare din pag. 1) de a avea o poziţie statală în justiţie, trăind într-o soartă de sclavi lipsiţi de nume, de avere, izgoniţi din patria lor, sub ameninţarea că maghiarimea din Ardeal va fi îndepărtată din vecinătatea Ungariei, din casele părinteşti, la sute de kilometri. Se pune, din ce în ce mai pronunţat, mai ameninţător şi mai sugrumant întrebarea: putem să mai tolerăm acest lucru? Poate suporta Geneva? Poate suporta Budapesta? Analizând datele „ cântarului maghiar" ale anului care a trecut, date îngrozitoare, din ce în ce mai pronunţat se pune întrebarea: până când?". La citirea acestor rânduri, vrând nevrând, se pune întrebarea: „care este măsura mai mare a domnilor de dincolo­­ răutatea sau neştiinţa lor? Oare putem să ne mirăm că la auzul acestor aberaţii ale minţilor bolnave ne putem aştepta la replici din partea românilor?". „­ Primar maghiar pentru Bucureşti" - ţipă „Pesti Hírlap", la care „Curentul"răspunde astfel: „Este adevărat că în Bucureşti trăiesc 80.000 de maghiari, dar care au venit doar în ultimul timp, şi în Bucureşti domneşte toleranţa faţă de maghiari. Şi acest fapt contrazice propaganda budapestană. Dar ce fac aceşti maghiari la Bucureşti? Cea mai mare parte din ei sunt slugi angajate. Printre ei se află muncitori, zilieri, mici meseriaşi, dar sunt şi oameni bănuiţi ca spioni. Poliţia bucureşteană ar trebui să pornească o anchetă împotriva acestora ca să fie expediaţi de aici ca persoane nedorite. Dacă guvernul român poate opri migraţia peste hotare, atunci poate opri şi migraţia din interior, adică deplasarea de la un loc la altul. Aceşti maghiari bucureşteni nu au legături familiare, n-au imobile în Bucureşti şi au venit aici doar să câştige bani, întorcându-se apoi de unde au venit. Este deci un element periculos. Prezenţa lor aici creează un element duşmănos faţă de stat. Mulţumim cotidianului «Pesti Hirlap» că ne-a atras atenţia asupra acestor stări de lucruri. Poliţia Bucureştiului are datoria să pornească o anchetă şi să-i expedieze de unde au venit." Iată ce atmosferă poate provoca o asemenea propagandă iraţională. Până acum, zecile de mii de maghiari trăiau în cea mai mare libertate în Capitala română. Acolo toată lumea putea să trăiască liniştită, putea să lucreze, putea câştiga bani şi să-şi întreţină familia. Nimeni nu i-a întrebat de unde au venit şi ce naţionalitate au. ... iar acum vine „PestiHirlap"şi vrea să răstoarne această situaţie liniştită şi armonioasă, vor să împiedice pentru zecile de mii de maghiari care trăiesc în Bucureşti viaţa lor liniştită şi sigură, împotriva acestor stări de lucruri avem datoria să protestăm ferm. Cum îndrăzneşte „Pesti Hirlap"să afirme o asemenea aberaţie anapoda, că aici maghiarimea trăieşte cu „numele furat"şi „averea furată"? (va urma) ­ CUVÂNTUL JOI, 15 FEBRUARIE 2007 PAREMIOLOGIE AVIARĂ ROMÂNEASCĂ GARNISITĂ CU FOI DE TULIPAN (Urmare din pag. 1) n-ar fi chiar referendumuri, ci sondaje de opinie și care Senat - 215 pentru suspendare, 51 împotrivă, e­­îngăduită fie-ne părerea-nu sunt chiar nişte sondaje abţinere - arată însă că PD a rămas ultimul bastion de opinie... adică, din nou, ceva între raţă şi răţoi! Prin solid al preşedintelui, iar menţionata majoritate ele ar fi testate aspiraţiile locuitorilor a două dintre cele împotriva sa nu poate fi explicată decât printr-un mai „populate” judeţe ale ţării, locuitorii cărora încap vot masiv al senatorilor uniunii alături de adversarii numai bine în două sectoare bucureştene­ cârmaciului de la Cotroceni. Bine a zis cine a zis că Astfel, după consultarea mai din toamnă a cetăţenilor „Găina-ntr-un loc cotcorogeşte / Şi-ntr-alt loc oul din regiunea Baraolt, perioada 10-18 februarie a.c„ în se găseşte!”. 52 de localităţi din judeţul Covasna şi din bazinul • TOATĂ PASĂREA PRE LIMBA EI PIERE. Astă Gheorgheni vreo 500 de volintiri plimbă din casă în casă judecată înţeleaptă ne este dovedită şi de o recentă urna mobilă şi vreo 130.000 de­ buletine de vot, precum conferinţă de presă (sus)ţinută, aproape în între- îşi plimbă cucul ouăle prin cuiburi străine, întrebându-i gime,în limba maghiară, de către episcopul de Piatra Pe localnici, vor numit vor autonomia culturală, Craiului, Tőkés László. Cuvântarea n-a adus nimic lingvistică şi administrativă, a Ţinutului Secuiesc? nou, fiind vorba de aceeaşi „cioară vopsită" a lipsei Intru întâmpinarea „dorinţei de autodeterminare a de drepturi a minorităţii maghiare din România şi a secuilor (vreo trei sute, după ultimul recensământ) vine necesităţii autonomiei culturale şi teritoriale pentru Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), avându-l în frunte aceasta, vorba ceea, „pasărea după cântecu-i se Pe Ferencz Csaba, care ne asigură că prin această cunoaşte". Dar, atunci când „găina e a oua / Aude consultare populară nu se contravine legilor ţării, iar o mahala", aşa că la memorabilul moment s-a strâns acţiunea ar avea o semnificaţie simbolică deosebită, o mulţime de gazetari, gata să soarbă prea lab­ele şi care semnificaţie e musai să ajungă tocma la parlament, politiceştile spuse ale vestitei fete bisericeşti, iar la guvern, la preşedinţie şi, bineînţeles, la organisme între aceştia s-au găsit şi niscai necunoscători întru ale UE, după arhicunoscuta metodă a plânsetului ipocrit limba lui Petőfi Sándor­. Atrăgându-i-se atenţia că pe la curţi străine şi peja mai-marii acestei lumi, uitând nu este înţeles ca lumea de toată lumea, domnia-sa pesemne­ că „Cucul cântă până e frunza verde, iar nu a catadicsit să facă şi un rezumat, în limba română, când pică de bătrână ; altfel spus, nu post-festum, după al înaltelor sale consideraţiuni. Dumnealui a pus, aderarea României la UE, în care se refuză conceptul însă, piciorul în prag şi le-a spus celor de faţă că, în coc drepturi colective ale minorităţilor, astfel încât de­ UE au drept de cetăţenie întru o egalitate toate acuma nimeni nu va mai „Face hatârul corbului ca să limbile comunitare. Aşa că, dragi ziarişti, e musai să învinovăţească porumbul", ajungeţi poligloţi, de vreţi să înţelegeţi subtilele Acţiunea, nerecunoscută pe plan naţional de gânduri şi spuse ale europarlamentarilor... Vă şi văd organizaţiile politice, şi cu atât mai puţin pe plan buchisind cu sârg cursuri de polonă, cehă, extern, şi-ar don o oareşicare legitimare, fie ea cât de neoelenă, portugheză, flamandă etc., pentru ca subţirică-subţirică. Ştiind că „Cioara lângă cioară trage / respectivii să nu se simtă datori a se exprima în vreo Alte păsări nu-i sunt drage", ne explicăm cu uşurinţă limbă de circulaţie. Mai ştii, o fi UE un nou turn al lui de ce la ea participă, în calitate de observatori Babei - ori babilonia se află în mintea dumnealui? „obiectivi , „imparţiali , „dezinteresaţii , doi paria­­într-un total dispreţ pentru limba statului, jurnaliştilor mentori ai FIDESZ (din Ungaria) şi alţi câţiva de pe la li s-a dat de înţeles că „Cine intră în cuşcă, trebuie Liga Pro-Europa, ale cărei sfori le trage Smaranda să cânte cocoşeşte!" Enache, despre care cam ştim ce hram poartă (şi liga, şi Discursul lui Tőkés László a fost perceput drept preşedinta ei!), un început de campanie electorală pentru un fotoliu Deoarece „Pasărea după cântecu-i se cunoaşte şi în Parlamentul European,în care-culmea!-ar urma adevăratele intenţii ale autonomiştilor ţinutaşi le sunt să reprezinte interesele statului român, asta ar fi de mu­lt cunoscute, conducerea PD Covasna a sesizat chiar „de râsul curcilor"! Oricum, candidatura este în privinţa ieşirii din legalitate a separatiştilor Tribunalul susţinută de primarul Odorheiului Secuiesc, Szász Covasna, iar Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Jenő, preşedinte al UCM, dar nu este agreată de Covasna a atenţionat forurile politice centrale asupra domnul Marko Béla, preşedintele UDMR, care vede gravităţii acestei întreprinderi pentru unitatea naţională, în ea un posibil pericol de scindare a comunităţii *n_s.^.se pare că, încă o dată, prin Capitală a dat „orbul maghiare şi de pierdere a vreunuia din cele trei iar mass-media sunt mult mai interesate de posturi de europarlamentari care ar reveni acesteia „găinăriile cele de toate zilele, de mofturile ce se la Bruxelles, taman în fruntea frunţii bucatelor. Să rostogolesc la nesfârşit pe apele Dâmboviţei şi ale nu uităm, însă, că, până la urmă, „corb la corb nu­ şi sâmbetei, de vreo două decenii, scoate ochii" şi că fulgii şi penele murdare se spală Ştiind că „nu tot ce zboară se mănâncă , UDMR, prin în familie! vocea domnului Márko Béla, rămâne în aceeaşi zonă • VRABIA MĂLAI VISEAZĂ. Se pare că este încă clar­ obscură de care vorbeam la începutul articolului, un drum lung până la un eventual referendum pentru întrucât contravin Constituţiei şi legislaţiei României, destituirea preşedintelui Traian BĂSESCU. UDMR nu poate susţine astfel de referendumuri, deşi Evident, ar fi vorba de o consultare la nivel împărtăşeşte dezideratul autonomiei, care ar trebui,însă, naţional, prin care s-ar exprima voinţa ansamblului împlinit pe cale politică, chiar dacă ea s-ar arăta mai cetăţenilor români cu drept de vot, în schimb,urmând dificilă. Bine ar fi ca domnul Márko Béla să mai cugete un alt proverb românesc, după care „Tot cocoşul la o ultimă maximă din tezaurul înţelepciunii populare pe gunoiul său cântă", prin fantomaticul Ţinut Pe care dorim să i-o (re)amintim: „Găina nu poate cu Secuiesc sunt la modă referendum­ locale, care, cică, două, şi cu pui, şi cu ouă"! AU CRESCUT DEBITELE CURSURILOR DE APĂ ŞI AU FOST DEPĂŞITE COTELE DE APĂRARE (Urmare din pag. 1) în cursul serii de 13 februarie, toate secţiunile de control monitorizate de Direcţia Apelor Mureş aveau nivelurile sub valorile cotelor de apărare, ne declara Călin Folt, purtător de cuvânt Direcţia Apelor Mureş, adăugând că lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor s-au comportat corespunzător, lacurile de acumulare Zetea pe râul Târnava Mare, Bezid pe pârâul Cuşmed şi Valea pe râul Niraj preluând importante tranşe de viitură formate în amonte, iar îndiguirile existente au permis tranzitarea debitelor fără eveni­mente deosebite. Având în vedere aspectul cald şi instabil al vremii, avertizarea hidrologică emisă de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospo­dărirea Apelor rămâne în vigoare. Concursul de creaţie „Brâncuşiana” Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Mureş organizează, în perioada 19-22 februarie, concursul de creaţie „Brâncuşiana”, cu secţiunile Arte plastice-pictură, grafică/fotografie, caricatură - şi Literatură - poezie, proză scurtă, epigrame. Pentru fiecare dintre ele se pot înscrie trei elevi din fiecare unitate de învăţământ, lucrările putând fi trimise până luni, 19 februarie, la secretariatul şcolii. Creaţiile pentru secţiunea Literatură trebuie să se încadreze în trei pagini şi vor fi însoţite, în măsura posibilităţilor, de o înregistrare pe suport magnetic, pentru a fi cuprinse într-un nou număr al revstei „Brâncuşiana”. Tema acestei ediţii pentru secţiunea Arte plastice este sugerată de motto-ul „Păşind pe poartă Motivul porţii poate fi înţeles şi interpretat în două moduri: în primul rând, descifrând lumea obiectivă printr-un studiu după anumite porţi/intrări ale unor clădiri reprezentative din Târgul Mureş. în al doilea rând, demersul artistic se poate raporta la dimensiunea simbolică ce poate fi atribuită acestui motiv, ca legătură între două lumi (reală şi imaginară), două ipostaze (concret şi subiectiv). Pentru secţiunea Foto, lucrările trebuie să aibă cel puţin 13/ÎS cm, alb-negru sau color. Tema pentru secţiunea „Caricatură” este liberă. Festinitatea de premiere va avea loc în 22 februarie, ora 13, în Sala festivă a Grupului Şcolar „Constantin Brâncuşi”. LETIŢIA BOTA

Next