Cuvântul Liber, februarie 2007 (Anul 19, nr. 21-40)

2007-02-01 / nr. 21

0 Voi sunteţi urmaşii Romei? (Urmare din pag. 1) dosirea unui bileţel este crimă cu premeditare. Şi pentru că la noi statul de drept este stat de drept şi nu glumă, nu se cuvine a se face dreptate de unul singur sau cu ai săi pesedişti, fără învoială de la „Parlament" în care năroada faptă să fie adânc condamnată de aleşii neamului, iar cu slobozenia lor să i se dea poporului (Vox populi, deci) dezlegare la „Plebiscit". Judecată dreaptă şi cinstită, nu glumă, stimabile! Scrierea şi dosirea unui bileţel nu poate fi iertată cu una, cu două. Crimă mare, domnule, pentru că aici nu-i vorba doar de jefuirea avuţiei naţionale la privatizare (iaca, o bagatelă), ci de fapte mult mai grave de încălcare a unor „prinţipii" morale pe carevasăzică nu le avem, iar dacă nu le avem, cu atât mai mult ele trebuie apărate. Făcând haz de necaz, ajungem la vorbele înţeleptului, care spune că „în timp ce ţara arde, unii se piaptănă". Aleşii noştri de azi îşi dau în petic şi arama pe faţă cum încă n-a făcut-o nimeni în cei 17 ani. Se comportă astfel pentru că nu-i interesează destinul României nici cât negru sub unghie. Degeaba ne-am bucurat de intrarea României în Uniunea Europeană, speranţele noastre au devenit nişte iluzii. Cu aşa politicieni şi conducători lipsiţi de conştiinţa menirii lor nu vom reuşi mare lucru. România riscă să trăiască drama unui ţinut al nimănui, a unei case fără stăpân, ce poate deveni oricând vadul nimerit al tuturor scursorilor şi dejecţiilor societăţii occidentale, care abia aşteaptă decantarea lor pe un teren prielnic, cât şi groapa de gunoi a întregului continent. Este păcat că din cauza unor oameni ipocriţi şi ticăloşiţi până în măduva oaselor pierdem şansă după şansă, integrarea României urmând să fie făcută la... Calendele greceşti. Văzând ceea ce se întâmplă de atâta vreme în peisajul politic al scenei româneşti, nu putem să nu invocăm în sprijinul lui Caragiale, pe contemporanul său, marele Eminescu, venit pe lume tot în luna ianuarie, care, scârbit, la vremea sa, de toate aceste tărăşenii politice, conchidea, în celebra Scrisoare a lll-a: „Cum nu vii tu, Ţepeş, Doamne, ca punând mâna pe ei/ Să-i împărţi în două cete, în smintiţi şi în mişei /. Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, / Să dai foc la puşcărie și ia casa de nebuni." MMAGHIARIMEA DIN TRANSILVANIA SI REVIZIONISMUL ARGUMENT (I) (Urmare din pag. 1) Imperiul Carolingian a întemeiat marca de graniță „Austria" (Ostmark) în anul 782, declanşând, prin Carol cel Mare (768-814), în anul 788, un război­­t­e lungă durată, încheiat în anul 805, când „avarii care îşi zic (acum, adică în veacul X-) unguri" (Analele Fuldense), „trans Tiszám fluvium fugatis" (Porta Saxo). Alungaţi peste Tisa „unz in Walahen" (Jacob Enikel). La venirea ma­ghiarilor frîn­ci, în fruntea unui conglomerat de triburi turcice, slavi, dar şi români de la Nipru şi Bug (vezi căpetenia „URS"), ei se aflau deja „dincolo de munţii de zăpadă"(Zalain Păduroşi) prin­tre „sălbaticii vlahi" (Rudolf din Ems), convieţuind paşnic „cu românii, vecinii lor din munţi" (Chronicon Pictum Vindobonense), drept care „amestecându-se cu românii, se spune că se folosesc de literele acestora" (Simon de Keza). Când maghiarii au cucerit teri­toriile românești dintre Muncaci și Ung (de unde numele de ungur, luat de noul popor modern, euro­asiatic, format din maghiarii finici, kazari, pecenegi, bascarzi, bulgari, cumani, slavi, romanici din Pannonia, români şi germani), per­petuând prin secole cele două toponime româneşti Muncaci (de la „muncă", în sensul de „trudă") şi Ung (de la „unghiul" pe care îl face pusta între înălţimile din N-E), secuii se aflau în ducatul lui Menumorut, amintirea lor fiind perpetuată şi astăzi de toponime ca „Săcuieni", „Titeagd”, „Sitite/ec" etc. Abia, „în anul 903 (nu în 896 cum se minte de obicei - n.n.) de la întruparea Domnului, ducele Arpad trimiţându’Şi oştirile" în ducatul românului „Saxanus"(„Sărarul") dintre Tisa şi Dunărea de Mijloc, „a ocupat tot pământul dintre Tisa şi Budrug până la Igosa (Ugocea, voievodatul, viitor comitat al românului luga sau „Uga", personaj istoric din casa de Doi­ha-n.n.) împreună cu toţi locuitorii săi, a asediat fortăreaţa Borsca (Borşova - n.n.) şi, după lupte a cuprins-o a treia zi, i-a sfărâmat zidurile şi soldaţii ducelui Sp­anus pe care i-a găsit aici, a pus să fie duşi, legaţi în lanţuri, în fortăreaţa Hung" (U)ng sau Unguar, cetate de pe râul Ung, luată în 896 de Arpad de la „DUCA", român local, cel a cărui fiică se va căsători, avându-l pe „băiatul" Zulta). (Anonymus). Căci maghiarii alungaseră „pe valahi şi luară în stăpânire această ţară şi se aşezară cu slavii împreună pe care şi-i supuseseră şi de atunci ţara se cheamă Ungaria"(Cronica lui Nestor). în realitate, Ţara Ungului, cucerită de rpaghiari de la români, se numeşte astăzi nu „Ungaria", ci „Ucraina subcar­patică", numele de „Ungaria" împământenindu-se asupra terito­riilor pe care avea să le cuce­rească Arpad cu începere din 903, la Vest de Tisa și în care se va forma, ca rezultat al unui­ îndelungat proces etnogenetic, poporul modern ungar. Paralel cu raziile declanşate apoi la sud de baza dintre „Tisa şi Bodrog până la Ugocea", dar şi în Pannonia de la Vest de Dunărea Mijlocie, Arpad a iniţiat expediţii şi în Răsărit, împotriva ducilor români din stânga Tisei, „Menu­­morut"şi „Glad" (Vlad, tatăl cărturarului duce „Mancei"). ­------------------------------------------------------------------------------ Protecţie pentru copiii celor plecaţi în străinătate Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului anunţă noi măsuri de protecţie a copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate. Şeful autorităţii, Bogdan Panait, spune că odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, care asigură libera circulaţie a persoanelor, fenomenul va fi mai greu de controlat. Pentru consilierea şi includerea minorilor în programe sociale, autoritatea va apela la aşa-numite consilii consultative formate din voluntari, reprezentanţi ai societăţii civile din fiecare localitate. Potrivit rapoartelor Autorităţii pentru Protecţia Copilului, peste 30 de mii de familii de români care lucrează în străinătate şi-au lăsat copiii în ţară, în grija rudelor sau prietenilor. Statisticile menţionează că ar fi vorba de circa 40 de mii de minori aflaţi în această situaţie şi care primesc asistenţă socială. Pentru a le asigura protecţie, autorităţile cer părinţilor să depună în dosarul prin care obţin contractul de muncă în alte ţări un document, semnat de primarul localităţii, cu privire la îngrijirea copiilor rămaşi în ţară. Rămâne însă problema celor care pleacă din ţară fără să anunţe autorităţile - fenomen în creştere. Pentru a indentifica aceşti copii, autoritatea a cerut înfiinţarea în fiecare localitate a unor aşa-numite consilii consultative din care să facă parte reperezentanţi ai organizaţiilor non­­guvernamentale, preoţi, profesori şi poliţişti. Aceştia ar trebui să anunţe autorităţile despre copiii cu părinţi plecaţi în alte ţări şi situaţia lor. Următoarea etapă este includerea lor în programe de supra­veghere şi consiliere. Soluţia ideală ar fi ca plecarea părinţilor să fie cât mai scurtă sau, şi mai bine, ca părinţii să îşi poată lua copiii cu ei atunci când pleacă.______________ La CosmosTV, de 4 ori pe sptămănă, TALK-SHOW, CU VICEPREŞEDINTELE SENATULUI, CORNELIU VADIM TUDOR De luni, 29 ianuarie a.c., mass-media românească s-a îmbogăţit cu noul post de televiziune CosmosTV, printre ai cărui acţionari principali se află şi domnul Corneliu Vadim Tudor, preşedinte al Partidului România Mare şi vicepreşedinte al Senatului României. Deocamdată, CosmosTV nu poate fi receptat în judeţul Mureş, dar domnul deputat Adrian Moisoiu a afirmat, ieri, că firmele locale de cablu au promis includerea noului post de televiziune în oferta de bază către abonaţi, în cea mai scurtă vreme (câteva zile). „Inaugurarea CosmosTV poate fi considerată ora astrală pentru poporul român, întrucât este un post de televiziune creştin, care va promova cultura naţională de valoare, va fi aproape de cetăţean şi va iniţia strângeri de fonduri pentru obiective sociale. Unul dintre cele mai importante obiective pe care senatorul Corneliu Vadim Tudor le are în vedere se referă la realizarea unei Clinici naţionale în care să se efectueze transplant de măduvă, astfel încât bolnavii români să nu mai fie nevoiţi să cerşească bani pentru a se trata în străinătate. Cantinele sociale, ce vor fi înfiinţate în fiecare judeţ, sunt de asemenea înscrise pe lista de priorităţi a preşedintelui PRM, precum şi realizarea de adăposturi pentru animale", a precizat domnul Moisoiu. Pentru telespectatorii pasionaţi de talk-show-uri, CosmosTV oferă, săptămânal, 4 astfel de emisiuni în direct, interactive, la care vor fi invitaţi parlamentari, miniştri, persoane cu responsabilităţi faţă de cetăţean, ce vor răspunde punctual întrebărilor puse de oameni. La aceste emisiuni, prezent va fi şi senatorul Corneliu Vadim Tudor. LUCREŢIA POP — CUVÂNTUL JOI, 1 FEBRUARIE 2007 De la aderare la integrare - un drum extrem de greu! (Urmare din pag. 1) naviga pe un vapor fără cârmă. Dar, cine să se ocupe de acest „mărunţiş"? Nimeni nu s-a înghesuit să-i explice publicului, prin toate mijloacele media, importanţa acesteia, cine şi cum trebuie să o elaboreze. România politică nu s-a întrebat deloc de ce strategia de integrare nu a fost pusă la punct înaintea aderării la UE. România politică din Parlament alungă plictisul vacanţei, gândindu-se cum să-i arate pisica preşedintelui Băsescu, cum să-l demită pe premierul Tăriceanu, cum să declanşeze alegeri anticipate, ori cum să apară mai des la TV, în direct şi la ore de maximă audienţă, în schimb, câţi dintre noi am aflat, de pildă, că banala brânză naşte drame, chiar existenţiale? Ei, da, caşul, urda şi telemeaua sunt ameninţate cu dispariţia din cauza noilor reguli sanitare, care interzic vânzarea lor altfel decât ambalate în vid. Iar dacă reporterul întreabă vreun primar de ce n-au fost informaţi ţăranii din timp despre aceste reguli, i se va răspunde că el este primar, nu veterinar, sau că informarea trebuie să o facă Guvernul. După 1 ianuarie 2007, românii trebuiau să ştie că nu de timpul irosit e cazul să ne ocupăm acum, ci de timpul pe care îl avem în faţă. Or, din acest punct de vedere, există riscul de a nu reuşi să ţinem pasul cu economia europeană. Şi în acest context, va depinde de noi dacă în ţară vor intra bani europeni în cantităţi apreciabile, şi dacă aceşti bani vor determina expansiunea investiţiilor şi un ritm constant al creşterii bunăstării. N-avem încotro. Suntem siliţi să ne potrivim ceasurile după ora Europei, iar pentru aceasta trebuie să renunţăm la modelele d­e dezvoltare învechite şi să ne însuşim disciplinele proprii globalizării economice. Vrând-nevrând, România va fi nevoită să vizeze excelenţa. Şi nu numai în practica macroeconomică, unde am înregistrat deja succese, ci şi în viaţa companiilor, unde există încă mari restanţe. Căci Uniunea Europeană nu se va rezuma să supravegheze cum vom cheltui banii pe care intenţionează să ni-i aloce. Va verifica totodată cum se pregăteşte România pentru a ieşi din capcana ineficienţei, luându-ne dreptul de a mai greşi. Şi să nu se uite: orice încercare de a scăpa de această tutelă ar fi extrem de periculoasă, pentru că vom plăti cu întârzierea bunăstării. Ne grăbim să trăim ca în Uniunea Europeană. Dar noi, aici, acasă, ce facem în acest sens? Unde și cum căutăm bunăstarea? Ce repere avem? Să nu uităm: e timpul să privim înainte, fără a fi însă nerăbdători. Pentru că nimic din ceea ce înseamnă bunăstare nu va veni fără muncă, fără productivitate, fără performanţe. Şi să nu ne facem vreo iluzie în privinţa faptului că punerea în mişcare a economiei româneşti, pe coordonatele performanţei, va fi posibilă fără eforturi extrem de mari şi fără costuri inevitabile. Nu vom avea, în România, o bunăstare reală până când nu vom dezvolta o economie sănătoasă şi puternică, întemeiată pe un sistem de pieţe libere - de mărfuri, de servicii, de bani. Dar, mai cu seamă, o economie de piaţă dominată de oameni, de instituţii şi de companii care să înveţe să facă bani ş­i să aducă venituri bugetului. De Ordonanţa 1)11­­411­9 îl doare-n cot! (Urmare din pag. 1) provizoratului, Ordonanţa dă drepturi discreţionare procurorilor D1ICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism), încălcând cerinţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa CEDO. Lăsând loc de abuz, dovedind dispreţ faţă de prevederile legale, prin această ordonanţă, procurorii DIICOT au primit puteri sporite, fără precedent. Procurorii pot supraveghea, fără mandat judecătoresc, conturi bancare, pot intercepta (cu mandat de data aceasta), convorbiri telefonice, SMS-urile, corespondenţa privată electronică. Act normativ neconstituţional. Ordonanţa permite încălcarea drepturilor cetăţeanului la viaţă privată, unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Iar ca tacâmul să fie complet, statul darnic dă un milion de lei noi pentru plata „turnătorilor", adică a „informatorilor şi colaboratorilor". Pentru aceste „interpretări originale, proprii", Renate Weber cere demisia Codruţei Kovesi, procurorul general al României. Curios lucru, Ordonanţa este „năşită" tocmai de Monica Macovei, cea care, mai ieri doar, ca furioasă parte a societăţii civile, se făcea că luptă pentru drepturile omului azi grosolan încălcate. Dovadă că,­în ţara cu două salarii pe economie - unul de faţadă, altul de fiecare zi - pe cei de la Putere, de Ordonanţa DIICOT îi doare-n cot, că, în ţara lui râsu'­­, plânsu', totul e posibil şi penibil. Finalisate şi recepţionate: Sisteme de alimentare cu apa în mediul rural Au fost finalizate şi recepţionate investiţiile privind alimentarea cu apă în patru localităţi mureşene: Sărăţeni, Chibed, Ghindari şi Trei Sate. Sistemele de alimentare cu apă au fost predate, odată recepţionate, în proprietatea şi folosinţa Consiliului Judeţean Mureş. Recent, prin hotărâre a Consiliului Judeţean, s-a stabilit predarea mai departe a investiţiilor către consiliile locale din comunele respective, „în spiritul autonomiei locale". Va rămâne deci în domeniul public judeţean numai partea de aducţiune din sistemul de alimentare cu apă, iar reţeaua de conducte din perimetrul comunelor va fi predată primăriilor. Demersurile în acest sens sunt formalităţi ce trebuie urmate, important este că s-a mai introdus apa în patru localităţi mureşene, prin Programul de alimentare cu apă la sate implementat la nivel naţional prin hotărâre de guvern. De la implementarea acestui program naţional, încă alte 39 de localităţi mureşene beneficiază de alimentare cu apă. (L.S.)

Next