Cuvântul Liber, iunie 2009 (Anul 21, nr. 105-125)

2009-06-05 / nr. 108

! STIM­AŢI CITITORI!­­ Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentele 1­9 la cotidianul „Cuvântul liber”! SAH ~--------­REZULTATE SPORTIVE DE LA C.S.S. TÂRGU-MUREŞ­ în perioada 29 mai-2 iunie 2009, s-a desfăşurat la Băile Felix - „Cupa FELIX", ediţia a XXIV-a, un puternic Turneu internaţional de seniori la care au participat maeştri internaţionali din România şi Ungaria. De la CSS Târgu-Mureş au participat trei sportivi însoţiţi de antrenorul Fugulyan Grigore. Iată rezultatele obţinute: - Laura Şonfălean (14 ani) a reuşit să obţină 2,5 puncte din 7, realizând astfel punctajul necesar pentru ELO internaţional (coeficient internaţional); - Andrei Puşcaş (8 ani) a realizat 1,5 p;­­ Lorena Varga (9 ani) a reuşit 1 p. De remarcat este efortul părinţilor de a-i susţine financiar pe copii, la participarea acestui concurs puternic. La concurs a participat şi antrenorul Fugulyan Grigore, realizând 5 p din 7, câştigând premii în bani, astfel reuşind să reducă din cheltuieli. -LIGA a IV-a - PLAY-OFF SI PLAY-OUT r A.S.O. Miercurea Nirajului, campioana judeţului Mureş, va participa la barajul de promovare în Liga a lll-a Cu ultima etapă a celei de a doua faze a Ligii a IV-a, s-au încheiat întrecerile ediţiei 2008-2009, partidele rundei finale încheindu-se cu următoarele rezultate: PLAY-OFF, A.S.C. MIERCUREA NIRAJULUI - MUREŞUL LUDUŞ 4-1 (2-0). Au marcat: Raul Mesaroş (2) în minutele 28 şi 90, Fulop István în min. 30 şi Istvanfi Botond în min. 77, pentru gazde, şi Dorin Pescariu în min. 52, pentru oaspeţi. MURESUL RUSUI-MUNTI -LACULURSU MOBILA SOVATA 2-0 (1-0). Marcatori: Vasile Radu (Auraş) în min. 35 și Mihai Ilovan în min. 90+1. Gaz Metan Danes a stat. CLASAMENTUL FINAL: 1. A.S.O. Miercurea Nirajului 169 3 4 24-16 30 2. Gaz Metan Danes­­ 167 2 7 31-29 23 3. Lacul Ursu Mobila Sovata 165 5 6 25-26 20 4. Mureşul Luduş 165 3 8 24-31 18 5. Mureşul Roşii-Munţi 16 *) Echipă penalizată cu 6 puncte. 6 3 7 22-24 15 A.S.C. Miercurea Nirajului va participa la jocul de baraj din data de 17 iunie a.c. (miercuri), cu campioana altui judeţ pe teren neutru. în momentul de faţă încă nu a fost desemnată formaţia adversară a A.S.O. PLAY-OUT: VIITORUL 2002 TÂRNĂVENI - AVÂNTUL MIHEŞ 0-3. Joc nedisputat, deoarece Viitorul Târnăveni nu a asigurat terenul de joc închiriat la Iernut, şi nici asistenţa medicală. A.S. CORUNCA - C.S. IERNUT 0-3. Echipa A.S. Corunca s-a retras din campionat cu două etape înainte de încheierea acestuia. CLASAMENTUL FINAL: 6. A.S. Acățari 16 114 1 43-19 37 7. C.S. Iernut 169 3 4 36-24 30 8. Avântul Mihes 169 1 6 38-35 28 9. Viitorul 2002 Târnăveni 163 2 11 26-40 11 10. A.S. Corunca 16 122 12 17-42 8 IOAN PĂUȘ - „CUPA ROMÂNIEI" - ETAPA a lll-a A FAZEI JUDEŢENE­­ Miercuri s-au disputat partidele celei de­ a lll-a etape a fazei judeţene Mureş, în cadrul ediţiei 2008-2009, a competiţiei K.O. „Cupa României". Cu acest prilej s-au înregistrat următoarele rezultate: Zorile Luieriu - Viitorul Jabeniţa 1-0, A.S.M.S.E. 08 Târgu-Mureş - Ogorul Verde Crăieşti 4-2, Voinţa Sâncrai - Festival Suseni 7-2, Baconsim Luduş - Unirea Iclănzei 2-3, A.S. Ivăneşti - Forţa Sânpaul 8-3. (I. P.). FOTBAL FOTBAL Comunicat de presă Direcţia pentru Sport a judeţului Mureş anunţă reprogramarea competiţiei „Cupa 1 Iunie" pentru vineri, 5 iunie, după cum urmează: în caz de timp favorabil, la Ştrandul 1 Mai, pe pista de role,întreceri de patinaj pe role şi biciclete. Prezentarea pentru înscrieri la ora 10.30. Competiţia începe la ora 11, în caz de timp nefavorabil, la Sala de Sport a Liceului cu program sportiv, intrare din strada Paul Chinezu, întreceri de atletism şi jocuri sportive adaptate vârstei. Prezentarea pentru înscrieri la ora 10.30. Competiţia începe la ora 11. Direcţia pentru Sport va acorda câştigătorilor premii, constând în trofee sportive, materiale sportive şi de agrement, precum şi dulciuri participanţilor. Director coordonator, DORU AURELIAN BORŞAN CUVÂNTUL VINERI, 5 IUNIE 2009 „Fă mişcare, mergi la vot!" alegerile europene vor hotărî Peste doar câteva zile vor avea loc alegerile europene pentru Parlamentul European. Aproxi­mativ 375 de milioane de europeni vor avea şansa de a-şi spune cuvântul alegând între 4-7 iunie deputaţii europeni pentru ur­mătorii cinci ani. Campania electorală a Parla­mentului European, desfăşurată în peste 27 de state şi 23 de limbi, costă aproximativ 18 milioar­e de euro - respectiv cinci cenţi pe alegător. Banii provin din bugetul Parlamentului European pe 2008 ALEXANDRA C. şi 2009. Bugetul Parlamentului European face parte din bugetul Uniunii Europene. Sportivii sunt adesea prezenţi în campaniile electorale, având puterea de a-i convinge pe fani şi admiratori. Cinci fotbalişti cunoscuţi şi doi ciclişti iau parte la campania pentru alegerile europene. Aceştia încearcă să îi convingă pe oameni să le urmeze exemplul şi să meargă la vot. Fot­balistul portughez Luis Figo crede că „nu există victorie fără eforturi şi nici democraţie fără alegeri". Ro­mânul Cristian Chivu consideră că „viitorul copiilor noştri". Spaniolul David Villa speră că europenii vor veni în număr mare la vot, iar Carlos Marchena ne aminteşte că „fiecare vot contează". Olan­dezul Hedwiges Maduro crede că alegerile înseamnă exprimarea opiniilor. Cicliştii Andy şi Frank Schleck (fraţi) cer europenilor să meargă la vot, în special pe timp de criză, îndemnul general al acestora are şi o notă de umor: „Fă mişcare, mergi la vot!" Uniunea Europeană - ABC de utilizare Uniunea Europeană este o entitate politică, socială și economică, dezvoltată în Europa, și compusă din 27 state. România i s-a alăturat în anul 2007. Ţările cu cel mai reprezentativ venit per capita în momentul aderării sunt Luxemburgul, Suedia, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Irlanda. Principalele instituţii comunitare sunt: • Parlamentul European, care reprezintă cetăţenii Uniunii Europene şi care este ales prin vot direct de către aceştia; • Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri), care reprezintă fiecare stat membru; • Comisia Europeană, care reprezintă interesele generale ale UE; • Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, care se îngrijeşte de respectarea legilor europene • Curtea Europeană de Conturi, care verifică finanţarea activităţilor UE. Politica UE e gândită în „piloni". Aceştia sunt 3. „Comunităţile europene" , din care fac parte piaţa internă, politica în domeniul concurenţei, subvenţiile de stat, educaţia şi cultura, cetăţenia europeană, ş a. „Politica externă şi de securitate comună": drepturile omului, democraţie, menţinerea păcii, dezarmarea, sistemul european de securitate ş.a. şi „Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală." : crimă organizată, trafic de droguri, arme, infracţiuni împotriva minorilor ş.a. Parlamentul european este unul din organele Comunităţii Europene. începând cu anul 1979 este ales direct, o dată la 5 ani, prin alegeri generale, libere şi secrete. în perioada 1952-1976 membrii Parlamentului European erau numiţi de către parlamentele statelor membre. Parlamentul Euro­pean este reprezentantul democratic al intereselor celor 450 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene. Parlamentul European are trei sedii: la Strasbourg, Bruxelles şi Luxemburg. Structurile politice existente în ţările membre se oglindesc în rândul fracţiunilor politice de la nivelul Parlamentului European, în acest parlament există şapte fracţiuni şi o serie de deputaţi independenţi. Deputaţii din Parlamentul European provin din circa 160 de partide politice diferite, în care aceştia sunt membri în ţările lor de origine. începând cu 13 iunie 2004, acesta are 732 de membri. S-a decis că numărul maxim de parlamentari europeni trebuie fixat la 732, cu un prag minim de 5, şi, respectiv, maxim de 99 de deputaţi pentru fiecare stat membru. între 4 şi 7 iunie, milioane de oameni vor avea şansa de a vota în alegerile pentru Parlamentul European. Mandatul noilor deputaţi europeni va dura până în 2014. Aceştia vor avea un rol important în viitorul politic al Europei, care trebuie să abordeze schim­barea climatică, criza economică şi calitatea alimentelor (A.C) POLITICA SI MORALĂ Cu toate că realitatea socială a demonstrat de-a lungul existenţei că un asemenea binom transpus într-o inecuaţie social-politică, a devenit mai mult un deziderat virtual decât un posibil adevăr validat de istorie, considerăm că este necesar şi oportun să decelăm elementele comune şi mai ales raportul de interferenţă dintre aceşti doi termeni. Aceasta cu atât mai mult cu cât acest raport disjunctiv dintre politică şi morală a devenit în prezent un „principiu axiologic" şi un mecanism al metabolismului ce surprinde o asemenea disfuncţie şi patologie social - politică. Atâta timp cât demagogia, minciuna şi fariseismul politic au devenit adevărate „virtuţi" în concepţia şi mentalitatea politicienilor şi susţinătorilor acestora, morala este exclusă din ecuaţie, devenind cel mult un deziderat spre care mai aspiră naivii şi inconştienţii, sintagma iliesciană „sărac şi cinstit" devenind caducă şi demonetizată în această junglă a ignoranţei şi imoralităţii în care politica a devenit din ce în ce mai mult un mijloc de parvenire, şi nu o activitate subordonată intereselor sociale şi colective, după cum se autorevendică prin sloganurile imorale promovate prin orice mijloace, lipsite de un scop şi ideal moral,în care se vrea „să trăim bine", asemenea acelor parveniţi şi dornici de putere sau de „ciolanul fiert în supa ignoranţei şi imoralităţii". De aceea, raportul dintre politică şi morală poate fi analizat cel mai bine prin intermediul puterii, factorul care intermediază aceste elemente configurate triadic prin politică - putere­­ morală, fiind în primul rând conştiinţa individuală/colectivă şi autoritatea celor ce deţin puterea. Despre conştiinţa politicienilor nu cred că este cazul să mai vorbim, întrucât ea lipseşte cu desăvârşire (nu poţi promite ceea ce nu există, şi nici nu poţi minţi, recurgând la mijloace ce invalidează­­principiile şi conştiinţa morală), de aceea vom face referinţă la autoritate, termen insuficient evaluat sub raport epistemologic şi politologic. Când ne referim la autoritate, trebuie să apelăm la alte noţiuni sociologice, şi anume la competenţă, status şi rol, care nesusţinute moral, erodează autoritatea politică, făcându-i pe politicieni să recurgă la asemenea mijloace imorale. Desemnând prin competenţă acea aptitudine recunoscută de a îndeplini un act, o acţiune sau o activitate a cărei realizare o constituie performanţa, ne vom putea da seama de câtă autoritate se bucură politicienii, mai ales dacă ţinem seama de faptul că autoritatea profesională sau epistemică, alături de autoritatea deontică, după cum le denumea Bochenski, presupun un nivel de pregătire profesio­nală foarte ridicat, cultură generală şi politică de cel mai înalt nivel, toate fiind coroborate cu un status social şi, mai ales moral, performant. Se subînţelege că în categoria acestor indivizi „pe cale de dispariţie", nu intră cei urmăriţi de DNA sau cei care stau sub paravanul imunităţii parlamentare, apărându-şi drepturile şi privilegiile câştigate prin asemenea mijloace imorale. De ce autoritate deontică­­ morală se pot bucura asemenea „animale politice" care candidează la alegerile parlamentare pe listele unui partid, altul decât cel de apartenenţă, sau cei care îşi iluzionează alegătorii cu promisiuni şi f­inciuni, este uşor de dedus, şi ca atare nu necesită explicaţii profunde. Faţă de aceste practici generalizate, şi în consens cu idealul moral - politic, politica reclamă ca purtătorul autorităţii epistemice - politicianul profesionist să fie recunoscut în primul rând în planul moralităţii­ numai în acest mod profesia şi competenţa politică putând deveni complementare în delimitarea statutului profesional şi deontologic al politicianului. Conf univ. dr. IO­AN JUDE, sociology

Next