Cuvântul Liber, mai 2011 (Anul 23, nr. 85-105)

2011-05-03 / nr. 85

~L MARTI, 3 MAI 2011 9 * AXUL XXIII; XK. »5 (5.531) 12 PACüIXI, 1 LEII. >--------------------MC tPWTO te IA 1, — . DE CE N-fitl VRUT ROMÂNII TfrRGUMuRESENI Sfl LOCUlfiSCfi PE O STRfiDfi PURTÂND NUMELE LUI KOSSUTH LfiJOS? D­upă cum se ştie, luni, 21 martie 2011, la şapte zile după tâmpenia de la Miercurea Ciuc, a dusului cu pluta, Csibi Barna, care, mânat de ambiţia călăilor de odinioară, ucigaşi ai românilor ardeleni, îl „spânzura" pe eroul naţional Avram Iancu. Curtea de Apel Craiova, după cinci ani de procese şi hărţuieli ale românilor târgumureşeni şi ale justiţiei cu UDMR (mai precis, cu consilierii locali ai struţo-cămilei­), a hotărât definitiv: strada Călăraşilor din Târgu-Mureş va rămâne aşa cum se numeşte, cu frumosul nume românesc, în veşnica memorie a înaintaşilor. Deci, Călăraşilor! Nu strada cu numele nefast al „autorului etnocidului românilor transilvăneni, de la 1848 -1849", „nume blestemat din neam în neam de urmaşii victimelor celui care - cum reiese din cartea lui Liviu Maior, „1848-1849. Românii şi ungurii în revoluţie" (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998, pagina 378)-, referindu-se la români, îi numea „o hoardă mai josnică decât vita". Urmaşul, întru nelegiuire „scenaristă", al lui Kossuth, Csibi Barna, clama: „Aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi a secuilor!" Mulţi ziarişti români, istorici, oameni de bun-simţ din ţară şi de peste hotare au considerat nesimţirea udemeristă, de a înlocui strada Călăraşilor cu Kossuth Lajos, o „batjocorire oficială a demnităţii naţionale". Batjocorire ruşinos acceptată şi de Parlamentul de la Bucureşti, atâta timp cât a dat zi liberă senatorilor şi deputaţilor, pentru a sărbători, în 2011, împreună, alături de extremiştii maghiari, ace! 15 martie, uitând de uciderea celor 40.000 de români ardeleni, de arderea şi raderea de pe faţa pământului, la 1848-1849, celor 300 de sate, biserici şi mănăstiri. LAZAR LADARIU (Continuare în pag. a 3-a) .«J \(H L COD AI. Mi vni A INTRAT ÎN VIGOARE Imediat după Ziua Internaţională a Muncii, din acest an, românii vor activa în baza noului Cod al Muncii, intrat în vigoare de luni, 2 mai. Reamintim, pe scurt, cele mai importante modificări. Contractul de muncă se încheie în formă scrisă, anterior începerii activităţii salariale, prin grija angajatorului. Contractul se înregistrează în Registrul salariaţilor şi se transmite la inspectoratele teritoriale de muncă. Perioada de probă este de maximum 90 de zile pentru funcţiile de execuţie, şi de 120 de zile pentru funcţiile de conducere. La debutul în profesie, primele şase luni sunt considerate stagiatură, pentru absolvenţii de învăţământ superior. ____________ LUCREŢIA POP (Continuare în pag. a 5-a) ■v\ o înf.6'. Invitat la o televiziune, în ziua de Paşti, istoricul şi academi­cianul Dinu C. Giurescu făcea o afirmaţie uluitoare: „Istoria Româ­nilor nu mai figurează, ca materie de predare, nu universităţile din România!", îmi amintesc, într-o întoarcere în timp, de dezbaterile furtunoase din Parlamentul României, din anul 1996, privind Legea învăţământului de atunci! Ce lupte surde au mai fost duse cu deputaţii şi senatorii UDMR-işti de atunci, când încă nu ridicau capul cu îndrăzneala şi cu preten­ţiile de azi, promotori ai sepa­ratismului şcolar şi universitar. Pe atunci nu cutezeau, încă, să ceară eliminarea limbii române din şcolile maghiare. Erau doar primele începuturi, primele încercări! Cele mai mari bătălii DE CE? parlamentare s-au dat în jurul sintagmei „Istoria României", pe placul UDMR. De ce doar a României şi nu, cum ar fi firesc şi logic, „Istoria Românilor"? - a obiectat un deputat. A accepta „Istoria României" înseamnă - s-a argumentat - o reducere la desenul geografic al graniţelor României de azi! Or, istoria trebuie să fie a tuturor românilor! A românilor de pretutindeni. Nu folo­sea această sintagmă, „Istoria Românilor", Nicolae Iorga, refe­­rindu-se la „această ţară încon­jurată de români"? Dar Nicolae Bălcescu, oare nu se gândea tot la acea firească istorie a românilor? Istoricul Constantin C. Giurescu, tatăl academicianului de azi - Dinu C. Giurescu, nu apela destul de des la sintagma „Istoria Românilor"? în afara graniţelor României de azi, după unii cercetători, s-ar afla, din Basarabia până în Grecia, Serbia, America, Australia şi Canada, răspândiţi în toate ţările lumii, între 6-9-12 milioane de români sau cetăţeni de origine românească! Deci, corect este „Istoria Româ­nilor"! Nu ne rămâne decât o întrebare: cum vor creşte elevii de azi, studenţii de mâine, tinerii României, fără simţul istoriei, fără cunoaşterea trecutului unui popor, într-o ţară dominată - cum spunea Emil Cioran-de „farmecul de a ne rata"? Nu se spune că acela care își uită istoria merită s-o retrăiască? LAZĂR LADARIU ( smcvmjvta') WEEKEND. TÂRGU-MURES S-A DESCHIS SEZONUL ESTIVAL 2011 Ultima zi a lunii aprilie a marcat şi deschiderea oficială a sezonului estival de la „Weekend". Chiar dacă, se pare, anul acesta au fost mai puţine persoane dornice să participe la relaxanta manifestare, cu toate că vremea a fost foarte primitoare. Primăria municipiului Târgu-Mureş a depus, şi în acest an, eforturi pentru ca startul sezonului estival 2011 să fie pro­miţător pentru toţi cei care vin să se relaxeze în această bază de VIOREL CONŢIU Foto: IOSIF TRIF (Continuare în pag. a 11-a) HRISTOS A ÎNVIAT, DOMNU­LE KELEMEN HUNOR! Hristos a înviat! - vă spun, aşa cum e creştineşte să spunem până la înălţare, şi să avem întotdeauna în suflete o asemenea Lumină, stimate domnule Kelemen Hunor şi, pentru că este prima sărbătoare de Paşti de când sunteţi preşedinte al UDMR, vă transmit şi felicitările pentru aceasta! Nu m-am grăbit s-o fac mai dinainte, pentru că bunul simţ ne învaţă să nu năpădim pe om de îndată ce a ajuns într-o funcţie, ci să-l lăsăm să rezolve problemele importante până va ajunge la a noastră. Aşa am procedat şi când Ministerul Culturii a revenit UDMR, prin coaliţia guvernamentală. Am lăsat să treacă mai multe luni până când domnul ministru va rezolva problemele importante şi abia apoi, când am considerat că ne vine rândul, i-am adresat un memoriu în legătură cu fundaţia culturală pe care o conduc, proiectele ei de emancipare naţională. CORNELIU LEU (Continuare în pag. a 5-a) *.....................­­.................... Ceremonie de beatificare a lui loan Paul al ll-lea „Papa loan Paul al ll-lea este, cu voia lui Dumnezeu, un «fericit»", a spus duminică actualul Papă, Benedict al XVI-lea, celor peste un milion de pelerini adunaţi la Vatican. Duminică, la şase ani de la moartea sa, Ioan Paul al ll-lea a unit din nou creştinătatea. Mii de preoţi de toate riturile, sute de mii de pelerini veniţi din toată lumea şi zeci de oficiali de rang înalt şi feţe regale au umplut Piaţa San Pietro de la Vatican. Charismatic, diplomat, fostul Suveran Pontif a fost iubit de milioane de credincioşi din toată lumea. în cei 27 de ani de pontificat, el a făcut peste 100 de vizite oficiale. Ioan Paul al ll-lea a ajuns şi în România, într-o vizită istorică, aceasta fiind prima ţară ortodoxă vizitată de un papă după Marea Schismă din 1054. La moartea sa, milioane de credincioşi au cerut sanctificarea sa în aceeaşi piaţă din faţa Vaticanului. Fervoarea cu care s-a solicitat acest lucru l-a determinat pe succesorul său, Benedict al XVI-lea, să iniţieze procedurile de sanctificare la numai două luni de la moartea lui Ioan Paul al ll-lea. Este prima dată în istoria Bisericii Catolice când un papă îl beatifică pe predecesorul său. Astfel, fostul Suveran Pontif va fi trecut în calendare cu titlul de „fericit" și va fi pomenit la 22 octombrie.

Next