Cuvântul Liber, august 2011 (Anul 23, nr. 150-171)

2011-08-02 / nr. 150

1 MARTI, 2 AUGUST 2011 . * AXUL XXIII, XII. 150 (5.500) * 12 PAGINI, 1 LEU. ------------------------------EDITORIAL-----------------------------„IMPOSIBILA UITARE!P ână când va sosi momentul potrivit pentru un atac, vor trebui menţinute relaţii paşnice cu România, însă trebuie folosită orice ocazie pentru a o izola diplomatic, iar în Transilvania trebuie să-şi menţină activitatea o organizaţie iredentistă activă." Este uşor de dedus că aceste cuvinte sunt ale unui neprieten, ale unui duşman direct al României. Ele aparţin amiralului fără mare şi fără flotă, Horthy Miklós, şi au fost rostite în luna octombrie 1919. Deci, nici după un an de la Marea Unire de la 1 Decembrie din 1918, după ce Transilvania revenea la Patria-Mamă, după naşterea României Mari. „Se-ntorc nepoţi şi strănepoţi ai criminalilor, cu gândul să preia moşiile confiscate de Statul Român prin Hotărâri ale Tribunalului Poporului din Cluj... Vin, în valuri, şi «amatorii» de castele, palate, locuinţe, păduri şi pământ, în multe cazuri cu acte «potrivite» în laboratoare specializate. Şi, caz unic în Europa, Statul Român oferă orice!". Aceste restituiri „in integrum", de păduri, castele, edificii, case, pământuri, se petrec în zilele noastre, uneori prin acte false, prin flagrante încălcări ale unor legi speciale, cu prevederi clare, valabile şi azi! Cu aceste două precizări îşi prefaţează autorul. Constantin Mustaţă, cel de-al treilea volum din ciclul publicistic „Teroare în Ardeal", cu subtitlul „Imposibila uitare", apărut, recent, la Editura „Roza Vânturilor". O carte a zbuciumului trăirilor în mijlocul viforelor, o carte a suferinţelor, a durerii şi a jalei românilor ardeleni. O carte scrisă după consultarea câtorva mii de documente şi ascultarea celor peste 3.000 de ore de înregistrare. O carte - obligaţie morală şi o datorie faţă de înaintemergătorii noştri, faţă de dramele unui întreg neam. Să nu se uite! Nu spunea marele istoric Nicolae Iorga că acela care îşi uită istoria merită s-o retrăiască?! Găsim în cartea lui Constantin Mustaţă acea faimoasă - cum rar ne-a mai lăsat un om politic român! - declaraţie a generalului Ion Antonescu, conducătorul Statului Român, rostită la 1 Decembrie 1940, la trei luni doar după ce marile puteri europene, Germania şi Italia, LAZĂR LADARIU (Continuare în pag. a 3-a) . Spectacol de folclor cu participare internaţională Primăria şi Consiliul local din Ungheni organizează, în ziua de 4 august 2011, ora 19.30, în sala Căminului cultural din localitate, un spectacol de folclor, cu participare internaţională, susţinut de artişti din Turcia, Cehia, Bulgaria, Rusia şi România. Intrarea este liberă! /----------------------------------------------- Cacealmaua argentiniană! în sfârşit, Federaţia Argentiniană de Fotbal a catadicsit să-i răspundă domnului Mircea Sandu, preşedintele FRF, să-şi ia gândul de la meciul amical care urma să inaugureze Stadionul Naţional „Arena", la 10 august a.c. Un răspuns sec. Fără alte explicaţii! Fără scuze! Fără ruşine! Fără elementarul bun-simţ necesar! Spre cinstea lui, marele fotbalist Lionel Messi a dorit (şi ( SECVENŢA ) V _________ doreşte) să vină şi să joace în România: „Trebuie să mergem la Bucureşti - declara el -, pentru a apăra prestigiul echipei şi al ţării. Trebuie să onorăm contractul pe care l-am semnat. Avem o obligaţie faţă de cei 50.000 de oameni care au cumpărat deja bilete, ca să ne vadă. Dacă federaţia va decide să se joace meciul cu România şi voi fi convocat, atunci mă voi prezenta la lot." Numai că, se ştie, cu o floare nu se face primăvară. Ciudat! După ce ne-au dat o cacealma, echivalentă cu o palmă răsunătoare, argentinienii, în loc să-şi ceară scuze, amintindu-şi de o mai demult înfrângere usturătoare a echipei lor naţionale în faţa celei a României, ne-au făcut şi... țigani! „Or să plătească!", clama, supărat, pe bună dreptate, Mircea Sandu! Fie! Măcar atât! LAZĂR LĂDARIU V____________________________/ EXPOZIŢIE COSTINA ZEHAN! După aproape 10 ani dela ultima expoziţie la ITârgu-Mureş, Costina IZehan revine pe simezele Itârgumureşene cu o nouă expoziţie personală, cuprinzând lucrări realizate în această vară, în vacanţa petrecută în România, ea fiind studentă în ultimul an la Academia de Artă din Stockholm. Lucrările care compun noua expoziţie sunt realizate pe pânza în ocrii, iar temele abordate se referă la căutarea prezentului în multitudinea formelor de manifestare a vieţii. Un element important al lucrărilor este masca, văzută ca simbol al corpului exterior, în legătură organică cu universul interior al artistei. Vernisajul expoziţiei va avea loc luni, 8 august, ora 18.30, la galeria Króm Art din complexul târgumureşean Mureş Mall. (A.C.) ____** __________,_________,_____________________________________|__________________________________ Visul iredenţei maghiare (Citiţi în pag. a 11-a) UNGARIA, U.D.M.R. ŞI RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ! După încheierea Primului Război Mondial, Ungaria urma să revină la graniţele ei fireşti, fără să mai ocupe teritorii aparţinând statelor vecine. Pentru România, graniţa de Vest urma să revină până la Tisa, aşa cum a scris genialul Mihai Eminescu, în poezia „Doina". Prin Tratatul de la Trianon, din iunie 1920, Ungaria a câştigat, de fapt, teritorii străine. Acesta este adevărul istoric pe care îl ascund Ungaria şi U.D.M.R., iar istoricii români nu au curajul să-l prezinte în această situaţie, continuă ofensiva iredentismului ungar împotriva Poporului Român şi a României. Dr. GHEORGHE FUNAR, secretar general al P.R.M., preşedintele Filialei P.R.M. Cluj (Continuare în pag. a 8-a) V_____________________________________________________________/ Ada Condeescu -Premiul pentru cea mai bună actriţă Ada Condeescu a primit premiul „The Heart of Sarajevo" (Inima oraşului Sarajevo) pentru cea mai bună actriţă, în valoare de 2.500 de euro, pentru rolul Veli în filmul „Loverboy", iar regizoarea Alexandra Gulea a primit premiul ______________________________ pentru post producţie a lungmetrajului „Copil Minor". Pelicula „Loverboy",în regia lui Cătălin Mitulescu,îi are în rolurile principale pe Ada Condeescu şi George Piştereanu. (I. F.) (Continuare în pag. a 3-a)