Cuvântul Liber, iulie 2014 (Anul 26, nr. 124-146)

2014-07-22 / nr. 139

MARȚI, 22 IULIE 2014 • ANUL XXVI, NR. 139 (6.347) • 12 PAGINI, 1,50 LEI. --------------------------EBITOMtMAK. ‘ \ TRANSILVANIA - „MONEDĂ DE SCHIMB" ÎN JOCUL AMBIŢIILOR Şi ei LĂCOMIILOR! C­artea „Problema transilvană. Disputa teritorială româno­­maghiară şi URSS - 1940-1946. Documente din arhivele ruseşti" a apărut, la Editura „Eikon", Cluj-Napoca, 2014, sub­­redacţia prof. univ. dr. Onufrie Vinţeler şi a Dianei Tetean, cu comentariile profesorului Vinţeler. Publicată la Moscova, în anul 2000, la Editura Enciclopedică Politică Rusă, cartea a apărut cu comentariile lui Tofik M. Islamov, considerat în Rusia un bun specialist în istoria Austriei, Ungariei, precum şi în problemele internaţionale ale Europei Centrale din epoca modernă, autor al „numeroaselor lucrări, unele dedicate istoriei Transilvaniei", şi Tatianei Andreevna Pokivalova, spe­cialist în istoria modernă a României şi a ţărilor Europei Centrale şi Sud-Estice", bun cunoscător al istoriei României, secretar ştiinţific din partea Comisiei istoricilor Rusia-România. O carte de o importanţă deosebită, care a văzut lumina tiparului ca urmare a desecretizării unor documente din arhive din fondurile Ministerului de Externe rus, ale lui V.M. Molotov, A. I. Vâşinski, M. M. Litvinov etc. „Documente provenind din cele mai mari arhive ale Rusiei, privitoare la Transilvania" (considerată „măr al discordiei între Ungaria şi România"), Arhiva Preşedintelui Federaţiei Ruse (APRF), Arhiva Rusă de Stat pe Probleme de Istorie Social-Politică (RGASPJ), Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse (GARF). Documente care au constituit şi constituie surse noi pentru studiul unei teme mult timp interzisă accesului cercetătorilor şi publicului­, privind conflictele naţional-teritoriale din Europa de Est din anii 1940, în preajma Primului Război Mondial, Transilvania devenise „moneda de schimb" în jocul marilor puteri, precum şi Basarabia, ocupată de ruşi la 1812. După prima conflagraţie mondială, Transilvania devenea „obiect de dispută între România şi Ungaria", fiind, cum se exprima acad. sovietic E.V. Târle, „mărul discordiei la o intersecţie europeană, foarte periculoasă, mai ales după Tratatul de Pace de la Trianon, din 4 iunie 1920, o bombă cu acţiune întârziată". Aşa că România s-a trezit, în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, în cercul ostil al trei state vecine: Ungaria, URSS şi Bulgaria. Ungaria era sprijinită de Moscova pentru revizuirea Tratatului de Pace de la Trianon. „România cedează Bulgariei, în vara anului 1940, Dobrogea de Sud, iar în urma Diktatului de la Viena, din 30 august 1940, Transilvania de nord Ungariei, iar URSS îi sunt cedate Basarabia şi Bucovina de Nord", care n-au aparţinut niciodată Rusiei, iar URSS nici atâta. „Ungaria , • LAZAR LAI­ARII! (Continuare în pag. a 3-a) Duminică a fost căldură mare și la Weekend... FESTIVALUL VĂII MUREŞULUI UN DECENIU DE PROMOVARE A TRADIŢIEI » (Reportajul, în pagina a 7-a) Biblioteca Judeţean MUREŞ A te trezi vorbind... .. .Sau arta de a vorbi fără a spune nimic. Ori, mai pe înţelesul tuturor, purtătorii de vorbe goale. Aceştia sunt, în esenţă, politicienii români. Sigur, pentru a vorbi minute în şir fără a spune nimic, îţi trebuie oarece talent. Plus tupeu cât cuprinde. Capitol la care, să recunoaştem, nu suntem deficitari. Ba, dimpotrivă...Partea proastă a lucrurilor este alta: diferenţa dintre vorbe şi fapte este uriaşă. Ceea ce, în mod curent, se traduce prin expresia: a minţi cu neruşinare, cu varianta, fără a-ţi crăpa obrazul de ruşine! Spunem toate acestea, deoarece politicianul român vorbeşte dimineaţa, înainte şi după cafea, cu stomacul plin sau gol, la prânz şi seara (mai ales, la talk-show-uri), fără încetare. Nu contează că domeniul în care perorează îi este străin, el vorbeşte întruna, fie la tribuna Parlamentului (mai ales), fie în mass-media, ori, repetăm, seara pe la televiziuni. Exemple? Câte vreţi. Nu o dată, am auzit din gura preşedintelui României următoarele: „Doresc să consolidăm rolul justiţiei în România GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 5-a) *0 Cine vorbeşte despre „viitorul României”? Pe fondul unei degringolade continue a politicii româneşti, al unei complicităţi PSD-UDMR, iată că avem un nou vicepremier al Guvernului României în postura ministrului Culturii româneşti, Rozalia Biro. Aţi mai auzit de ea? Oare de prin ce joben al unui abracadabrant hocus-pocus a mai scos-o struţo-cămila? Ce legătură are ea cu Cultura României? Ea afirmă că, desemnată de Consiliul Permanent al Uniunii să ocupe aceste importante funcţii, „îşi propune să continue pro­iectele pe care preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, le-a început!". Are perfectă dreptate! Ea are ce con­tinua, în primul rând să continue demolarea planificată a Statului Român, national si unitar, să destructureze CSECVENȚA România făurită la 1 Decembrie 1918, prin federalizare și autonomii terito­riale! între timp Kelemen Hunor, desemnat, de Consiliul Permanent al Uniunii (UDMR), să candideze la Preşedinţia României, declară, cu emfaza-i ştiută, că „vrea să arate că etnicii maghiari au un candidat puternic şi o viziune pentru viitorul ţării". Şi el are dreptate, vorba rabinului. Aşa cum „viitor de aur" are Cultura românească sub ministrul Rozalia Biro, acelaşi viitor românesc este dorit şi de Kelemen Hunor! Ăştia care lovesc ţara, zilnic, din interiorul Guver­nului Ponta, vorbesc tocmai despre „viitorul României" pe care ei o vor demolată! LÁZAR LĂDARIU

Next