Cuvântul Liber, decembrie 2014 (Anul 26, nr. 233-251)

2014-12-02 / nr. 233

­ COTIDIAN MUREȘEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT ( MARȚI, 2 IH. MIIRII, 2011 . ANUL XXVI, ÎVR. 233 (6.441) » 12 PAGINI. ~00 LEI. UNIMPNITOR­ AL RĂUL NUMIT „RESTITUTIO IN INTEGRUM”! D­e la o vreme încoace, aproape că nu-i zi lăsată de Dumnezeu în care mass-media românească să nu amintească de un adevărat flagel, care bântuie din 1990 încoace, cu efecte dezastruoase, retrocedările frauduloase, prin falsuri, şmecherii şi machiaverlâcuri, care mai de care, aflate în spatele unor abile scenarii de culise puse la cale de toţi îmbârligătorii postdecembrişti. Răul acesta, cu rădăcini otrăvitoare şi adânci, a pornit mai demult. Ţin minte cu câtă vehemenţă, începând cam de prin anul 1993, reprezentanţii unor partide în Parlamentul României fluturau flamura „anticomunistă", aşa clamau ei, tocmai pentru a ascunde adevăratele intenţii ale planurilor lor ticăloase, sub sloganul „restitutio in integrum". Cele mai vocale voci erau cele ale lui Vasile Lupu şi Ioan Avram Mureşan, cu funcţii în PNŢCD, dar şi în Camera Deputaţilor, aflaţi, din 1996, la guvernare: Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Mureşan - ministru al Agriculturii, pe care a falimentat-o spectaculos, ca inginer electronist, habarnist, care nu avea absolut nimic comun cu agricultura acestei ţări, făcându-se de râsul târgului, numind ca mână dreaptă, nu un specialist în cultura mare sau în zootehnie, ci un medic ginecolog drept secretar de stat! De râsul curcilor! Ce s-a întâmplat, mai apoi, ştim cu toţii, mai ales implicările lui în afaceri cu Traian Decebal Remeş, alt ministru al vremii, care lui Mureşan i-au adus o condamnare definitivă de şapte ani de închisoare. De fiecare dată, atunci când reprezentanţii PUNR ieşeam la tribuna Camerei Deputaţilor, la şedinţele conduse de vicepreşedintele Vasile Lupu, care urmărea retrocedarea unor sute de hectare de pădure de prin codrii Moldovei, urmărind şi el să-şi facă parte, cu amendamente la legea care urma să prevadă retrocedările, el şi Mureşan nu conteneau să clameze, atunci când noi aveam o altă opinie sau vreo .. „ _ _ . LAZAR LĂDARIU (Continuare in pag. a 3-a) Hara, râcă, A , daca ţi obrăznicie! . . . ISCCV oraşului, „ Cu vreo lună şi jumătate în urmă, îmboldiţi cu corniţele de Michiduţă, împinşi de o cu­noscută obrăznicie, de lipsă de respect pentru o majoritate românească în această ţară, de ură, dâcă şi râcă nestăpânite, Partidul Civic Maghiar (PCM) cerea primarului din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, cunos­cuta matracucă, să aprobe ca la 1 Decembrie a.c., deci de Ziua Naţională a României, să organizeze, în parcul unde de obicei se adună românii, cu acel prilej, de ani de zile, un miting de protest. S-a aprobat pentru 28 noiembrie. Au fiert mărgeaua, au clamat obişnuitele sloganuri autono­miste, şi-au vărsat veninul sub steaguri secuieşti şi ale Ungariei Mari, nostalgicii minoritari adu­când învinuiri că ei nu au drepturi, că nu se respectă prevederile Rezoluţiei de la Alba lulia, uitând cu totul că în chestiunile privind interesele naţionale şi viitorul unui neam nu poate exista toc­meală­ înverşunarea maghiară de a avea numai drepturi şi privilegii (şi are!), nu şi obligaţii în Statul Român, ai cărui cetăţeni de etnie maghiară sunt, an de an duce, pentru „solicitanţii de privilegii", la nerozia de a con­sidera, pentru ei, 1 Decembrie - zi de doliu. Autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc, de ei cerută, duce cu gândul până la ruperea de Statul Român, încât parcă maghiarii nu ar fi parte consti­tutivă a acestei Românii. Mino­ritatea maghiară ar trebui să înţeleagă, odată şi odată, componenţă umană fiind a Statului Român, că la 1 Decembrie 1918, la Alba lulia, a fost făurită România Mare nu pentru a fi ruptă după aproape o sută de ani! Statul Român, na­ţional, unitar, va rămâne în vecii vecilor! Asta musai s-o ştie cei ce luptă să distrugă temelia caracterului naţional al statului nostru. Dacă ei se vor nişte „supracetăţeni ghetoizaţi în armura etnicităţii" aşa-zisului Ţinut Secuiesc, prin izolare, îi priveşte! într-un stat de drept aşa ceva nu-i posibil! LAZĂR LĂDARIU | _______ | De 1 Decembrie, MII DE TÂRGUMUREŞENI I-AU TRANSMIS LA MU­LŢI ANI” ROMÂNIEI! La 96 de ani de la Marea Unire, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită, ieri, la Monumentul Latinităţii (Lupa Capitolina), din Piaţa Victoriei, din Târgu-Mureş, de peste 10.000 de mureşeni,împodobiţi cu steaguri şi cocarde tricolore româneşti, în frunte cu oficialităţile locale, veterani de război, parlamentari de Mureş, primari, consilieri judeţeni şi locali, directori ai instituţiilor descentralizate, elevi şi studenţi. Manifestările, organizate de Garnizoana Târgu- Mureş, cu sprijinul Instituţiei Prefectului - Judeţul Mureş şi al Primăriei Târgu-Mureş, au debutat la ora 12:30, cu un ceremonial militaro-religios, urmat de alocuţiuni emoţionante despre cel mai important eveni­ment istoric al românilor-Marea Unire din 1 Decembrie LUCREȚIA POP (Continuare în pag. a 7-a) IO personalităţi mureşene, premiate cu distincţia „Fibula de la Suseni” Evenimentul de decernare a distincţiei „Fibula de la Suseni", aflat la ediţia a XIV-a-2014, a fost organizat şi în acest an de Ziua Naţională, în prezenţa persona­lităţilor premiate şi a invitaţilor veniţi în număr mare la Palatul Culturii din Târgu-Mureş. în acest an, prin Ordinul Prefec­tului nr. 318, din 28 noiembrie 2014, s-a conferit Diploma de Excelenţă şi distincţia „Fibula de la Suseni", în semn de înaltă recunoaştere pentru întreaga activitate profesională, culturală, socială şi pedagogică, pentru aportul deosebit la conso­lidarea identităţii comunităţii mu­reşene, unui număr de 10 persoane. Este vorba aici de fostul pre­şedinte al C.J. Mureş, Lokodi Edita Emőke (a citit Laudatio, Kelemen Atilla-Marton, vicepreşedinte al C.J. Mureş), prof. Ştefan Someşan, inspector general IŞJ Mureş (Laudatio, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, UPM Tg.-Mureş), Madaras Joszef (Laudatio, primar Veress Dominic), col.dr.ing. Dorin Oltean (Laudatio, dr. Cristian Boeriu), profesor Spilmann Mihály (Laudatio, prof. Diamantstein György), prof. Marin Sara (Laudatio, prof. dr. Liviu Boar), preot protopop Teodor Beldean (Laudatio, prof. dr. Liviu Boar), înaltpreasfinţia Sa Irineu - Arhiepiscop al Alba luliei, (Laudatio, preot protopop Olimpiu Zahan), Frunda György (Laudatio, Adorjani Noemi) şi dr. Marius Zeno Popa (Laudatio, dr. medic veterinar Cristian Tucă). (I.A.) (Continuare în pa

Next