Cuvântul Liber, ianuarie 2017 (Anul 29, nr. 1-19)

2017-01-13 / nr. 8

CUVÂNTUL VINERI, 13 IANUARIE 2017 LA CASA IANCULUI, CU GÂNDUL IA EMIMISCI ... Miercuri, 11 ianuarie, la Casa Memorială „Avram Iancu" din Târgu-Mureş a avut loc prima reuniune din acest an, înscrisă în seria manifestărilor menite a evoca figuri emblematice şi eve­nimente importante ale istoriei şi culturii naţionale, în mod firesc, la Casa Iancului, anul 2017 a debutat... cu gândul la Eminescu. Societatea Cultural - Patriotică „Avram Iancu" - Filiala Mureş, în colaborare cu Despăr­ţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI, a organizat simpozionul omagial „Gând la Eminescu", dedicat Zilei Culturii Naţionale şi împlinirii a 167 de ani de la naş­terea Poetului Naţional (15 ianua­rie 1850 - 15 iunie 1889), mani­festare moderată de preşedintele filialei, Ioan Berta. Comunicările, susţinute de scrii­torul şi publicistul Lazăr Lădariu, preşedintele ASTREI mureşene, redactor - şef al cotidianului „Cuvântul liber", şi de scriitorul şi publicistul dr. Valentin Marica, au abordat lirica şi publicistica lui Mihai Eminescu în cheia actuali­tăţii, propunând noi perspective de reevaluare a operei şi exegezei eminesciene. Filme documentare, propuse, prezentate şi explicate de prof. Alexandru Ciubîcă, de la Colegiul Naţional „Al. Papiu Marian, au contribuit la „rotundul" evenimentului. într-un „gând de ianuarie al unui urmaş”, scriitorul Lazăr Lădariu a rostit, în alocuţiunea sa, "-----------------------------------------­„cuvinte...cu ninsori de stele, printre cernerile florilor cu petale de aur ale lunii iunie, toate travestite în cântec din adâncuri venind cu irizări de lumină şi părelnică rouă, sub chiciuri de mărgean", într-o emoţionantă întoarcere în timp şi în memorie, la o emisiune - elogiu a Cenaclului „Flacăra", dedicată Poetului Naţio­nal de regretatul Adrian Păunescu: „Cu inteligenţă şi iubire, aşezând spiritul şi intelectul dincolo de realul acelei zone aparte a raţiunii, Adrian Păunescu ştia că (...) "Zicând Eminescu, urcăm un popor, /Ca şi pe Iisus, în icoană, /Cu sunet m­ait dăruind tuturor / Condiţia noastră umană". în strădania de a găsi noi forme şi formule de abordare a liricii emines­ciene, dr. Valentin Marica propunea, în comunicarea prezentată, recep­tarea lui Eminescu în chip de „apo­geu al binelui spiritual, să vorbim despre el cu profunzime, cu un fior al rugăciunii, ca despre un des­cântec coborâtor, acel ceva care trece dincolo de conştiinţă şi caută eternitatea". „Lui Eminescu - aprecia dr. Valentin Marica - i se cuvine „mărirea postumă, căreia să-i fim artizani şi martori, prin cunoaşterea vieţii, operei, biblio­grafiei, prin a-l simţi viu, prin mesajul sublim pe care ni-l transmite". Opiniile lui Mircea Eliade asupra operei eminesciene, inclusiv receptarea acesteia de critica străină au constituit, în fine, tema alocuţiunii prezentate de prof. Alexandru Ciubîcă, „secondat" de elevul domniei sale, Virgil Mărginean, cu un recital de versuri din „Scrisoarea III". „întoarcerea lui Eminescu", un poem de Nicolae Dabija, a fost lecturat, pentru prima oară în cadrul unei manifestări culturale, de către scriitorul Lazăr Lădariu, constituind, fără îndoială, „surpriza" serii de miercuri, de la Casa Iancului. Conform tradiţiei, momentul po­etic a fost susţinut de poetul Mircea Dorin Istrate, preşedintele filialei mureşene a Ligii Scriitorilor Români, care a recitat, din creaţia proprie, versuri dedicate Poetului Naţional, în finalul manifestării, domnia sa a acordat, din partea organizaţiei pe care o conduce, Diploma de suflet unor personalităţi ale vieţii culturale mureşene, „pentru toate cele câte au izvorât din fântâna gândului simţitor, menite să stâmpere şi să aline setea noas­tră de frumos, aici, în cuprinsul PATRIEI LUCEAFĂRULUI nostru, nemurit". Printre laureaţi, scriitorii şi publiciştii Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Valentin Marica, poeta Ileana Sandu, preşedintele Filialei Mureş a Societăţii Cultural - Patriotice „Avram Iancu" - jrs. loan Berta, prof. Mihai Monoranu, prof. Alexandru Ciubîcă, dr. ist. Felician Suciu, prof. Dimitrie Poptămaș, prof. Traian Dușa, ILEANA SANDU /------------------------------------------------------------------------------------------------------­ Festivalul-Concurs „Ocrotiţi de Eminescu" 99 F ASTRA, Despărţământul „Timotei Cipariu" Blaj, preşedinte prof. Silvia Pop, organizează în parteneriat cu alte instituţii, la Centrul de Cultură Iacob Mureşianu" Blaj, Festivalul-Concurs „Ocrotiţi de Eminescu", ediţia a XVII-a, faza naţională, 28 ianuarie 2017. Concursul se desfăşoară pe două secţiuni: recitare din lirica eminesciană şi creaţie literară, poezie. La concurs pot participa elevi de gimnaziu, liceeni şi studenţi. La secţiunea recitare, concurenţii trebuie să pregătească un text reprezentativ din creaţia eminesciană. Textul să fie bine cunoscut şi interpretat adecvat (nu se acceptă citirea textului). Se recomandă fragmente din poemele ample eminesciene: Scrisorile, Luceafărul, G­ossă, Rugăciunea unui dac etc. La secţiunea creaţie concurenţii trebuie să trimită­ 5-7 poezii. Lucrările vor fi redactate în format electronic, având un motto, la care se adaugă un CV. Juriul este alcătuit din poeţi, scriitori şi profesori de Limba şi literatura română. Premii se pot acorda atât la secţiunea creaţie, cât şi la secţiunea recitare şi constă în­ diplome şi cărţi. La fiecare secţiune se pot acorda: Marele Premiu, Premiile I, II, III, Menţiuni, Premiul Special. Lucrările se vor trimite până cel târziu la 24 ianuarie 2017 (data poștei) la adresele persoanelor de contact, fie prin poștă, fie prin email: Silvia Pop, str. Tudor Vladimirescu nr. 64, Blaj, tel: 0258/71­1.484 sau 0741 091.627, e-mail: astrablai­­silviapop@yahoo.com, crisanclaud@yahoo.com. danielapanazan@yahoo.com. Laureaţii care nu se pot prezenta, din motive obiective, la festivitatea de premiere, sunt rugaţi să ia legătura cu organizatorii fie prin email, fie telefonic. Jurizarea lucrărilor (26-27 ianuarie 2017), Festivitatea de premiere (28 ianuarie 2017), V_____________________________________________________________/ www.cuvantul-liber.ro LUI EMINESCU Pe suitoare cărare a mersului nostru prin istorie, începută aici, în cuibarul veşniciei noastre încă din străvechime, începătorul Lumii ne-a pus din loc în loc troiţe veghe­toare care să ne lumineze şi să ne îndrume paşii pe mai departe spre celălat capăt al veşniciei. Aceste troiţe au fost şi vor rămâne mereu un Zamolxes, un Burebista, un Decebal, un Mircea, un Ştefan, un Mihai, un Cuza, un Avrămuţ, sfinţi de-nchinăciune când jalea şi durerea sufletului nostru se îndreaptă spre ei chemându-i să vină şi să mai mântuie odată jertfelnicul şi oropsitul neam româ­nesc, în ei avem modele de dra­goste de neam şi ţară, în ei avem chipul dătător de speranţă al celui curajos şi vrednic apărător al gliei străbune, creştin adevărat, smerit şi iertător, netemător în faţa morţii atunci când ţara e la răscruce de timpuri înşelătoare. Ei sunt aici, lângă noi, în huma lumescului, puşi să ne arate că numai prin noi vom putea răzbi spre liman, că numai cu speranţă şi jertfă putem schimba mincinoasa lume făcând o alta, mai bună, mai frumoasă, mai dreaptă, aşa cum ne-o dorim, că de fiecare dată s-a găsit un cineva din acest neam să-şi pună viaţa în palmele lui Dumnezeu şi să ne înşiruie după el ca să răzbim împreună în a schimba lumea. Dar mai avem în cerescul vieţii noastre şi alte modele, înnoiţi luceferi care să ne mângâie şi să aline inima şi sufletul nostru cel îndestulat cu amar şi tristeţe, doritor de visare, de iubire, de dor, de taină. Ei sunt robii fericiţi ai cuvântului, cei dăruiţi cu har, picuraţi cu sfânt, rostitori de îndulcite slove care să înmoaie şi să dezmierde simţitorul nostru suflet. Şi dintre toţi luceferii care înstelează nopţile vieţilor noastre, Măritul l-a ales pe Eminescu a fi scânteietoare­astră dumneze­iască, veşnicit în ţandăra gân­dului şi în tainiţele sufletului nostru cel de toate iertător şi îndurător. Neegalat încă în rostuita-i vorbă, se prea poate ca simţirea şi fiorul versului său să fi fost şoapta pe care însăşi Dumnezeu i-a pus-o în suflet ca să se încarce cu preaplinul fericirii, al iubirii, al deznădejdii, ca mai apoi mintea şi inima sa bună şi ier­tătoare să le veşnicească toate astea în divinul unui vers. Căci numai aşa se poate explica de ce poezia lui este sublimă, ne vindecă, ne stâmpără, ne înalţă, ne dă curaj, putere, speranţe, ne­ adună, ne uneşte. înlăuntrul unui vers el a pus atâtea înţelesuri, atâtea taine, atâtea mesaje, simboluri, venite din străvechimea lumii, dar şi de dincolo de ea, multe doar de el ştiute, simţite şi pricepute. De multe ori a fost înaintea timpului său, uimindu-ne cu adevărurile ce doar acum pot fi înţelese. A trăit în amor­­şi suferinţă, în bucurie şi plăcere, pentru a le putea simţi pe toate cu inima şi sufletul, ca mai apoi din inima şi sufletul său să le poată da inimii şi sufletului nostru spre mângâiere, spre trăire, spre înălţare, ştiind că numai aşa poate ajunge la noi ca să ne înfrăţim cu el, în toate câte ni le-a mărturisit spre însfinţirea cuvântului omenesc. Pentru toate acestea, astăzi, când ne gândim la începutul drumului său spre veşnicire şi mărire, lasă-ne, mărite Eminescu, să scoatem din fântâna sufletului nostru un cuvânt de mulţumire că ai existat şi că ne putem înşirui după Domnia Ta să mergem prin lume în fală, demnitate şi mărire. Şi să ştii, mărite, că în tremurul flăcării unui muc de lumânare ce-l punem spre pomenirea sufletului tău se va afla, cu siguranţă, şi lacrima noastră fierbinte, talan­tul pe care-l dăm Preamăritului spre a te însfinţi şi veşnici acolo, în nesfârşitele grădini ale raiurilor Sale. MIRCEA DORIN ISTRATE, preşedintele Ligii Scriitorilor Români, filiala Mureş

Next