Cuvântul Liber, octombrie 2017 (Anul 29, nr. 188-208)

2017-10-03 / nr. 188

Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din M.A.I. Filiala „A.I. Cuza", judeţul Mureş, organizează Adunarea Generală, care se va desfăşura în sala festivă de la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Mureş, vineri, 6 octombrie, ora 10.00. Invităm pe toţi membrii asociaţiei să participe la această activitate. Biroul executiv, Preşedinte cel (r) VASILE TOHĂNEAN TRANSILVANIA DIN SUFLET (Urmare din pag. 1) „Tu, Doamne, ştii că spre scopul meu a alerga doresc: pre românii transilvăneni din adâncul lor somn să-i deştept, şi cu voie către tot ceea ce e adevărat, plăcut şi bun, să-i trag". Simion Mehedinţi: „Pentru România, provincia aceasta este sâmburele (nucleul) ţării întregi (...) Aşadar, Transilvania, ca sâmbure al cetăţii carpatice şi ca aşezare geografică, formează, cu adevărat, ultimul bastion al Europei în faţa Marei Siberii (...) Cu drept cuvânt, aşadar, Transilvania ne apare ca sâmburele unui întreg orografic (...), Transilvania este casa apelor României (...) La năvălirea ungurilor în Transilvania, românii formau aici un bloc etnic cu o individualitate bine definită şi cu organizare politică destul de însemnată". George Vâlsan: „Transilvania e un ţinut central care comandă regiunile vecine, nu numai prin poziţia sa înaltă şi forma de cetate între munţi, dar şi prin climatul său, prin apele sale şi prin toate influenţele legate de o astfel de alcătuire geografică (...) transilvania reprezintă «partea cea mai de frunte a pământului românesc»". Ioan Lupaş: „Configuraţiunea geografică a Transilvaniei se prezintă ca a unei cetăţi fortificate prin munţi, care se înalţă la graniţele ei, de jur-împrejur, asigurându-i o situaţiune dominantă asupra câmpiei ce se întinde, şi la Apus, spre Tisa, şi la Miază­zi, spre Dunăre, şi la Răsărit, spre Nistru (...) Despre ţara Egiptul se zicea, în vechime, că ar fi un dar al Nilului. Despre România se poate spune, cu drept cuvânt, că e un dar al Carpaţilor şi al Dunării". Victor Jinga: „Numele de Transilvania este nume clasic latin (...) Fiind o cetate între munţi, care putea adăposti milioane de oameni. Transilvania a avut însuşirile cetăţilor, a servit de centru de rezistenţă, de refugiu, a avut rol conservativ şi o viaţă proprie, care s-a manifestat în latura politică prin mai multe secole de independenţă". Liviu Rebreanu: „Un fapt de elementară dreptate şi reparaţie istorică, aşa s-a înfăţişat Unirea Transilvaniei şi aşa va rămâne în eternitate. Fiindcă s-a întemeiat un principiu sacru, recunoscut, ca atare, de toată lumea, chiar de cârtitorii de odinioară (...) Pentru noi, Transilvania nu poate exista decât întreagă, trup din trupul nostru. Pentru alţii ea reprezintă doar ambiţii istorice sau castele istorice, zidite din truda generaţiilor de robi români. Pentru noi înseamnă tot: trecut, prezent, viitor, fiinţa sau nefiinţa. Noi n-am venit de nicăieri, ne-am plămădit, ne-am născut şi am crescut pe pământ ardelean". Mircea Eliade: „Există în Transilvania o extraordinară cantitate de energie pe care politica românească de azi n-a dezlănţuit-o şi n-a canalizat-o. Sunt acolo oameni care au, în sângele lor, secole de prigonire şi primejdie, oameni care sunt obişnuiţi, din moşi-strămoşi, să spună adevărul, cu orice risc. Oameni a căror viaţă are un singur sens: lupta". David Prodan: „Suntem un popor european, romanic, multimilenar, sedentar. Popor român, reprezentăm romanitatea de Răsărit, dacoromânismul, care porneşte din Transilvania, rădăcină a poporului român, care iradiază de aici, prin descălecarea spaţiului românesc, tot poporul românesc şi spaţiul său vital, virtuţile sale istorice, permanenţa sa indiscutabilă. Suntem cel mai mare popor din această parte de lume". Mircea Zaciu: „Dar sensurile pe care Transilvania le îmbracă în cugetul naţional depăşesc, cu mult, sferele strict estetice." Mircea Dem. Rădulescu: „Al nostru e pământ din vechi pământ/ Şi sânge din latinul nostru sânge,/ E trup şi os din osul nostru sfânt, / Undor avem în el şi cel mai sfânt / Şi nimeni astăzi nu ni-l poate-nfrânge. // I-am moştenit tot dreptul din părinţi, / La şoapta lui ni se-nfioară buza, / în lutu-i plămădit din suferinţi, / Strămoşii frământatei noastre ginţi,/Dorm,îngropaţi la Sarmizegetusa". Cu nestins „Dor de Transilvania" a trăit şi marele poet, prietenul, fratele nostru Grigore Vieru, „Orfeul din Perenta", de peste Prut, iubitor de Românie, de neam românesc. Mărturie­i şi poezia „Dor de Transilvania", care, alături de alt poem - „Tricolorul", făcea parte, în luna iunie 1991, când se afla la Târgu-Mureş, dintr-un proiectat ciclu de imnuri, prin străduinţa compoziţiei şi interpretării iubiţilor, de către români, artişti Doina şi Ion Aldea Teodorovich „Pe-aici se păstrează în toate/ Urmele lui Dumnezeu,/ Iar fratele pururi e frate/ La uşor şi la greu./ Mor pe planetă azi nume,/ Cinstea, crezul şi dania./ Rămâne o minune pe lume:/ Transilvania. // Transilvania, transilvania,/ Vatră caldă, luminoasă/ Ca litania, ca litania/ De străveche şi frumoasă. // De-aici izvorăşte lumina/ De-atât de dulce nu-i,/ De crezi că vorbeşte româna/ Printre păsări mii./ Mor pe planetă azi nume,/ Cinstea, crezul şi dania./ Rămâne-o minune pe lume,/ Transilvania. // Aici e familia sfântă,/ Neuitaţi­­ cei din mormânt,/ Aici de iubire se cântă/ Şi totu-i legământ./ Mor pe planetă azi nume,/ Cinstea, crezul şi dania./ Rămâne o minune pe lume,/ Transilvania". Nicolae Iorga era cel care spunea marele adevăr: „Transilvania e neîndoiosul leagăn al neamului românesc!". Transilvania este „trup din trupul nostru." Este „rădăcina poporului român." Un adevăr tutelar, în faţa căruia duşmanii pălesc! Noi, cei născuţi cu un destin, firişoare de nisip, secunde de pământ, în trecerea noastră firească vom pleca într-o zi. Transilvania niciodată! Noi în pământul ei ne vom întoarce. Ea veşnic va rămâne! CUVÂNTUL MARȚI, 3 OCTOMBRIE 2017 Paşi spre I I I I M Iiţarea trilateralei România-Bulgaria-Grecia Guvernul român şi cel bulgar vor avea o şedinţă comună la Vama, Statele Unite Economic ale Balcanilor, înfiinţarea trilateralei România - Bulgaria - Grecia. Forum internaţional economic 9-12 noiembrie Sofia în organizarea Casei de Comerţ Balcanice. Ca urmare a demersurilor făcute de către Premiul Levantin - Casa de Comerţ Balcanică, la Vidin, în perioada 5-8 octombrie 2017 va avea loc un puternic foruriu economic regional, ocazie cu care se vor înfrăţi administrativ judeţul Braşov cu judeţul Vidin, o intensă corespondenţă administrativă fiind derulată în acest sens între preşedintele judeţului Vidin, GhenadiVelkov, şi preşedintele CJ Braşov, Adrian Vestea. în cadrul acestui parteneriat, se vor demara semnarea unor protocoale de colaborare culturală, economică, administrativă, de promovare a turismului religios, de dezvoltare durabilă a celor două regiuni, de atragere de fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea parcurilor tematice, ştiinţifice, indus­triale, precum şi a unor centre de afaceri. Cu ocazia acestui forum, se vor semna şi pune bazele înfrăţirilor administrative între municipiul Făgăraş şi municipiul Vidin şi între Cristian şi Vârşeţ, delegaţia Făgăraşului fiind condusă de către primarul Gheorghe Socaciu, alături de city-managerul Marius Rica, iar delegaţia comunei Cristian va fi condusă de către primarul Gicu Cojocaru. Din partea bulgară, delegaţia oraşului Vidin va fi condusă de primarul acestuia, Ognyan Tsencov, iar delegaţia oraşului Vârşeţ, primarul Ivan Mihailov Lazarov. Partea română beneficiază de suportul Ministerului de Externe, prin Ambasadorii Ion Galea şi şeful Biroului Economic, ministrul delegat Radu Moldovan, iar partea bulgară prin ambasador Teodor Churov şi şeful Biroului Economic, prim-secretar Ivaylo Marinov. Din grupul de lucru prezent la Vidin şi Vârşeţ vor fi reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale, un număr de 40 de agenţi economici, precum şi o delegaţie importantă de preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române, aparţinători ai Mitropoliei Ardealului, care au contribuit şi au pus umărul la o strângere de ajutoare, de 25 de tone, pentru familiile sărace din regiunea bulgară. Dintre aceştia, preoţii Eugen şi Ciprian Comşulea de la Bisericile Blumăna II şi VIII, preotul Nie Muntean, de la Biserica Spitalului Militar Braşov şi preotul col. Epaminond Boros de la Biserica Jandarmeriei Braşov, dar şi Protosinghelul Clement, stareţul Mănăstirii Sfântul Efrem cel Nou din Cristian, mănăstire ce se va înfrăţi de altfel cu cea mai importantă mănăstire de pe teritoriul Bulgariei, Klisurschi Monastir, toate aceste activităţi având girul şi binecuvântarea Mitropolitului Ardealului IPS Laurenţiu Streza. Statele Unite Economic ale Balcanilor, înfiinţarea trilateralei România - Bulgaria - Grecia Prim-miniştrii ai României şi Bulgariei, împreună cu miniştrii Turismului şi ai Economiei din cele trei ţări au stabilit că în perioada 3-4 octombrie la Vama va avea loc o şedinţă comună de Guvern având ca temă aprofundarea complementarităţii economice dintre România şi Bulgaria, precum şi conectarea capitalelor Bucureşti - Sofia- Atena prin linii feroviare rapide, precum şi accelerarea unor proiecte de infrastructură, în luna noiembrie, 9 - 11, la Sofia, în organizarea Premiului Levantin, a Casei de Comerţ Balcanice, cu susţinerea Ministerului de Externe Român, a Ministerului Economiei bulgar şi a celor două ambasade şi birouri economice se organizează ediţia a doua a acestui Forum Economic Internaţional la care sunt aşteptaţi să participe 100 de oameni de afaceri români alături de 150 de oameni de afaceri din Bulgaria, Turcia, Grecia şi Serbia. Forumul economic de la Sofia şi deschiderile spre proiecte se fac în contextul deţinerii de către Bulgaria a preşedinţiei Consiliul Uniunii Europene în prima jumătate a lui 2018, şi de România în sem II a lui 2019, unde temele de discuţie vor fi extinderea posibili­tăţilor de cooperare prin proiecte economice comune între cele două state şi nu numai, în cadrul strategiei Uniunii Europene, în regiunea de Sud - Est a Balcanilor. La manifestările din acest an participă şi cele mai puternice filiale regionale naţionale ale Premiului Levantin - Casa de Comerţ Balcanică, coordonatori de regiuni fiind: regiunea Transilvania centru, col. ing. dr.(r) Gligor Ioan şi Fleşeriu Viorel, regiunea Dobrogea, prof. ec. Radu Silviu şi ing. agr. Valentin Tarau, regiunea Transilvania II: jr. Surdea Victor şi ing. Sorin Icusan, regiunea Crişana şi Maramureş: dr. Florin Lele şi ing. dipl. Ovidiu Bargau. Raţiunea activităţilor Premiului Levantin - Casa de Comerţ Balcanică este aceea de a crea puternice legături economice în flancul de Sud Est al Europei. „Raţionamentul nostru este acela de a avea o alternativă puternică de comerţ exterior cu ţări precum Turcia, Azerbaidjan, Bulgaria, Macedonia, Grecia, Serbia, Muntenegru. De altfel, în aceste ţări avem ambasadori onorifici sau consulate onorifice deschise precum şi birouri economice şi comerciale în curs de instalare" - declara preşedintele premiului, prof. dr. Liviu Pandele. Pentru anul care vine, cu ocazia centenarului României 2018, încercăm să sensibilizăm autorităţile centrale şi locale să organizăm un puternic Forum Economic Internaţional la Braşov, INTERMARIUM ECONOMIC FORUM 2018 , data urmând să fie stabilită alături de partenerii noştri externi. A In așteptarea Premiului Nobel pentru Literatură (Urmare din pag. 1) Ngugi wa Thiong'o, japonezul Haruki Murakami, canadianca Margaret Atwood, israelianul Amos Oz și poetul Adonis (Ali Ahmad Said Asbar), născut în Siria. Sperăm ca anul acesta să nu se repete gafa din 2016, când Academia Suedeză a decernat importantul Premiu Nobel pentru Literatură cântăreţului american Bob Dylan. Surpriză academică? El nu prea are nimic comun cu adevărata literatură! După cum se ştie, Academia Suedeză nu publică niciodată „listă scurtă", iar nominalizările sunt ţinute secrete timp de 50 de ani. în acest an, fiecare premiu, instituit de industriaşul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei, este răsplătit cu nouă milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari), decernarea anuală având loc la 10 decembrie, care marchează comemorarea morții lui Nobel. Guvernarea PSD-ALDE dă cu o mână şi ia cu două! (Urmare din pag. 1) creşterea preţului motorinei şi benzinei după 15 septembrie. Liderul PSD, Liviu Dragnea, s-a înfuriat când Comisia de buget­­finanţe din Senat a votat pentru eliminarea supraacizării carburanţilor, dând de înţeles că lucrurile vor rămâne în final aşa cum au fost decise la PSD, adică luând în calcul şi scumpirile anunţate la gaze naturale şi electricitate. Tudose declara în luna august că majorarea accizelor la combustibili nu va duce la creşterea preţului benzinei şi motorinei. Premierul mai spunea că au loc discuţii cu reprezentanţii companiilor care vând benzină şi motorină astfel încât consumatorii să nu fie afectaţi şi a precizat că introducerea accizei era necesară pentru lucrările majore de infrastructură. în realitate, avem de-a face cu creşteri în cascadă de preţuri pentru combustibili şi utilităţi, mărirea din 15 septembrie a accizelor la carburanţi într-o primă etapă a condus la mărirea preţului motorinei şi benzinei la pompă, efectul fiind de 20-30 de bani la litru, lucru care se va reflecta în toate produsele şi serviciile pe care românii le cumpără zi de zi. De la 1 octombrie, intră în vigoare a doua etapă de mărire a accizelor la carburanţi, ceea ce va avea drept efect o nouă scumpire a benzinei şi motorinei. în consecinţă, în această toamnă, românii vor fi nevoiţi să facă faţă unei avalanşe de creşteri de preţuri­­ la combustibil, gaze naturale şi electricitate. Aşadar, bucurie deplină pentru cei cărora le-au sporit salariile. Vor putea să achite cu entuziasm accizele şi preţul majorat în două tranşe la benzină şi motorină, totodată, spre satisfacţia deplină, preţul gazelor pentru consumatorii casnici creşte, în medie, cu 6%, de la 1 octombrie. Urmează energia electrică... Nu v-aţi prins că, dintotdeauna, PSD dă cu o mână şi ia cu două?!

Next