Cuvântul Liber, noiembrie 2017 (Anul 29, nr. 209-229)

2017-11-01 / nr. 209

MIERCURI, 1 NOIEMBRIE 2017 • ANUL XXIX, NR. 20 (7.175) • 12 PAGINI, 2 LEI. . EDITORIAL, . SA MOARĂ VECINUL SA-I MÂNCĂM ŞI CAPRA! n ultimele zile, telefoanele din locuinţa mea sună ca la gară. Oamenii, revoltaţi, îmi cer „SĂ FAC CEVA!" pentru că la Reghin se întâmplă lucruri care ies din sfera imaginaţiei, urmând ca instituţia culturală cu cea mai interesantă şi prolifică activitate culturală din municipiu - Casa de Cultură a Tineretului „George Enescu" - să fie desfiinţată printr-o decizie locală, cu acordul Direcţiei Judeţene pentru Cultură. La primul semnal, semnat, pe Facebook,......Fără număr"am răspuns că nu pot să iau în serios aşa ceva, că precis sunt zvonuri răuvoitoare datorate unei anumite tensiuni existente la nivelul instituţiilor din oraş. Arăta aşa: „FĂRĂ NUMĂR. Vă aduc la cunoştinţă că, în data de 26 octombrie 2017, s-a votat desfiinţarea Casei de Cultură a Tineretului „George Enescu" din Reghin (Casa de Cultură a Tineretului, şi nu a Consiliului local sau a Primăriei municipiului Reghin, fraţilor!!!!!). Casa de Cultură, recunoscută la nivel naţional şi internaţional prin activităţile sale, desfiinţată în favoarea Bibliotecii orăşeneşti. Sunteţi de acord cu aşa ceva?????E o totală lipsă de interes pentru municipiul nostru, să nu avem noi, tinerii, instituţia care să ne reprezinte!!!!!!" Au venit apoi, în cavalcadă, mesaje, telefoane, din zone diferite ale populaţiei reghinene, din ţară, din afara ei - căci internetul „bate" departe, aşa că am pus eu mâna pe telefon, să-l întreb pe directorul Marcel Naşte ce se întâmplă acolo, şi de ce ar dori cineva să strice un lucru care merge bine. Nu că n-aş şti, fiindcă asta e tradiţia noastră românească, să ne punem crosa la patină unii altora, să moară şi capra vecinului, sau mai bine să moară vecinul, ca să-i mâncăm noi capra. Nu voi relata discuţia, nu pentru că ar fi vreun secret, ci pentru că scripta manent, aşa că voi posta aici câteva date despre activitatea instituţiei. L-am rugat pe Marcel Naşte să-mi scrie, negru pe alb, ce-au făcut ei acolo atât de rău, încât i-au supărat pe unii alţii. Mi-a trimis mai multe materiale, din care am extras câteva idei. Vă las pe Dumneavoastră să judecaţi. Casa de Cultură a Tineretului „George Enescu" din Reghin s-a înfiinţat la începutul anilor 1977, când Comitetul Central al U.T.C. investea în mişcarea de tineret a României. De peste 40 de ani, această instituţie a susţinut viaţa culturală reghineană, dezvoltând activităţi specifice tinerilor, dar nu numai, devenind, prin bogata sa prezenţă cultural-educativă, una din importantele instituţii ale municipiului, conectată permanent la nevoile de împlinire şi dezvoltare spirituală, prin actul artistic diversificat pe care îl promovează, în data de 1 decembrie 2012, în urma unui examen, funcţia de conducere a instituţiei îi revine artistului Marcel Naşte. Un tânăr, pe atunci, de doar 32 de ani, fost consilier la Direcţia Judeţeană pentru MARIANA CRISTESCU (Continuare in pag. a 3-a) . Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu" - Filiala Mureş Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI Vă invită la evocarea: JUREJCIMIE BRAHADU - contribuţia ei majoră la înfăptuirea idealurilor independenţei şi unităţii naţionale". i ii Va conferenţia: prof. Simion Bui. Moderator: Ioan Berţa. Clipa de poezie: Mircea Dorin Istrate, Silviu Raţiu. Manifestarea va avea loc astăzi, 1 noiembrie 2017, ora 17, la Casa Memorială „Avram Iancu" nr. 23, Târgu-Mureş. Ofobit • Folosiţi cu încredere serviciile de publicitate ale cotidianului : „CUVÂNTULLIBER”B Bblioteca Judeţeană MUREŞ A _ . _ . t— ^ ŢARCU _ ă decizia Curţii Constiuţionale, limba română ar pute decretată drept limbă da stat în Republica Moldovei Un grup de 35 de deputaţi, din PLDM, PL şi o parte din PDM, au semnat o iniţiativă legislativă cu privire la decretarea limbii române, ca limbă de stat, în Constituţia Republicii Moldova, sesizare depusă la Curtea Constituţională la 13 octombrie 2017. Printre argumentele celor 35 de deputaţi se numără „prevederile Declaraţiei de Independenţă, care face referire la legile şi hotărârile Parlamentului de la Chişinău, privind decretarea limbii române ca limbă de stat, iar prin această iniţiativă, care duce la o modificare, să fie înlăturate confuziile privind limba oficială a statului Republica Moldova. Curtea Constituţională se pronunţă, în astfel de cazuri, asupra iniţiativelor de modificare a Constituţiei Ulterior, Parlamentul de la Chişinău este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei, după cel puţin şase luni de la data prezentării iniţiativei, lege care se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi. Curtea Constituţională a Republicii Moldova, întrunită la 31 octombrie 2017, a avizat pozitiv iniţiativa grupului de deputaţi care au propus redenumirea limbii oficiale, din moldovenească, în română, în textul Constituţiei! „Curtea Constituţională (sursa: Sputnik) a menţionat, în decizia sa, că Declaraţia de Independenţă, care prevede că limba oficială, în Republica Moldova, este limba română, nu încetează să-şi producă efectele, iar normele sale sunt parte integrantă a Constituţiei Republicii Moldova şi fac parte din corpul Constituţiei. în opinia Curţii, iniţiativa legislativă, avizată deja, poate fi înregistrată în Parlament. Curtea a mai statuat că, indiferent dacă va fi modificat sau nu articolul 13 din Constituție, prevederile Declarației de Independență urmează să fie aplicate direct și că acestea prevalează în raport cu legea supremă". Pentru modificarea prevederilor Constituţiei sunt necesare cel puţin 67 de voturi, în Parlament, ale deputaţilor. Aşadar, Curtea Constituţională a avizat redenumirea limbii din moldovenească în română. Crapă istoricul preşedinte rusofon Dodon cu toţi „dodonii" lui! LAZĂR LĂDARIU ( secvenţa) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, „asaltat” de maşini! Foto: IOSIF TRIF f ........... ^ Lansare de carte şi dezbatere culturală, la DEDA Primăria şi Consiliul Local Deda, Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI, Fundaţia Culturală „Vasile Netea" şi Biblioteca Municipală „Petru Maior" Reghin organizează joi, 2 noiembrie 2017, de la ora 11.00, la Deda, Simpozionul „Tradiţie, Cultură, Spiritualitate în Deda şi împrejurimi", ediţia a V-a. Evenimentul cultural va cuprinde lansarea cărţii „Tradiţie, Cultură, Spiritualitate în Deda şi împrejurimi", volumul IV, apărut de curând la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe. Programul va mai cuprinde o dezbatere privind sărbătorirea Centenarului Marii Uniri la Deda şi pe Valea Mureşului Superior. Vor fi susţinute idei, iniţiative, proiecte referitoare la Deda şi Valea Mureşului Superior, cu privire la modul în care, în anul 2018, se vor sărbători 100 de ani de la realizarea idealului tuturor românilor de pretutindeni: unitatea naţională. Coordonator, prof. dr. FLORIN BENGEAN România în care ei „îndrăznesc" să creadă nu coincide cu ţara mea! Pe fondul dezechilibrelor şi al problemelor economice, sociale, etnice, demografice, militare, ale migraţiei, confruntându-se permanent şi cu pericolul terorist, Uniunea Europeană se cutremură din temelii... Pe fondul instabilităţii, chiar al nesiguranţei, cetăţenii Europei caută protecţia şi pavăza propriilor naţiuni, iar curentele politice naţionaliste înfloresc. Unele regimuri politice chiar impun programatic asumarea didacticistă, prin şcoli şi manuale şcolare, a patriotismului şi a religiei, deopotrivă a educaţiei militare, prin instinct de conservare şi ca repere identitare fundamentale, promovate până acum de Ungaria, Polonia şi Turcia. Spre exemplu, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a cerut Ministerului Apărării şi Ministerului pentru Resurse Umane să elaboreze, până la sfârşitul anului, un „program patriotic" de educaţie a apărării ţării, care să fie preluat apoi în programa naţională a şcolilor din Ungaria. In schimb, România rămâne etalonul vajnicei şi originalei noastre democraţii, al hazardului şi întâmplătorului duse prin prostie până la rangul de politică de stat. Prin comparaţie şi spre exemplu, programa la Limba şi literatura română pentru clasele V-VIII propune diverse teme generale de MARIUS PAŞCAN, deputat de Mureş (Continuare în pag. a 3-a)