Cuvântul Liber, august 2019 (Anul 31, nr. 145-165)

2019-08-01 / nr. 145

0 MAGHIARII ÎN PARCURSUL LOR ISTORIC PRIN STEPELE RUSIEI DE AZI (Urmare din pag. 1) fost redus la nivelul unui regat, urmând ca el să fie definitiv lichidat de invazia mongolă dintre 1204-1242, Gingis Han stabilind cartierul general al Hoardei de Aur chiar în capitala imperiului cazar, stare de fapt ce a dat tonul migraţiei evreieşti. Intuind mai devreme situaţia, ungurii s-au retras spre vest, trecând pe malul apusean al Donului, stabilindu-se între Don şi Nipru, în ţinutul numit ulterior Lebedia. Era pe la anul 830. Istoricul Toynbee este de părere că această transmutare s-a făcut cu permisiunea cazărilor, pentru a sluji în scopuri strategice, în sensul că de pe noua aşezare, ungurii îi puteau ajuta pe cazari să stăvilească înaintarea spre sud-est şi sud a neamului rus. Poate că maghiarii şi-ar fi găsit patria definitivă în această zonă dacă n-ar fi fost împinşi de la spate de aceiaşi pecenegi (o hoardă de barbari lacomi şi nesăţioşi, care cu bani buni puteau fi cumpăraţi să lupte împotriva oricui, spun sursele) care, spre sfârşitul secolului al IX-lea, bătuţi de oguzi şi cazari, au năvălit peste teritoriul ocupat de maghiari, obligându-i să se strămute şi de aici, mai spre apus, între Nipru şi Bug, în cunoscuta Câmpie Ateluz. Era prin anul 862. Dar şi aici şederea le-a fost de scurtă durată pentru că, aceiaşi pecenegi, de astă dată în alianţă cu bulgarii de pe Dunăre, i-au izbit puternic în anul 896, obligându-i din nou la bejenie, ajungând astfel în acelaşi an în Câmpia Panonică. Reduşi considerabil ca număr din cauza măcelului la care s-au dedat bulgarii şi pecenegii (unii istorici vorbesc de un efectiv de 70.000), triburilor maghiare li s-au alăturat şi rămăşiţele a trei triburi dizidente cazare, denumiţi cazarii-cabari, care s-au răsculat împotriva învăţăturii talmudice (circa 30.000), care i-au însoţit în drumul lor spre Câmpia Panonică. Despre acest moment, istoricul Macartney, citat de autor, spune: „Grosul naţiunii maghiare, adevăraţii fino-ugrici, agricultori relativ (dar nu chiar foarte), paşnici şi sedentari şi-au stabilit sălaşele în ţara cu dealuri unduioase... de la apusul Dunării. Câmpia Alföld a fost ocupată de neamul nomad al cabarilor, adevăraţi turci, crescători de vite, călăreţi şi luptător) forţa motrice şi oastea naţiunii". Ceea ce aflăm de la acest istoric este foarte important, şi anume că la momentul descălecării în Câmpia Panonică, ungurii n-au fost singuri, ci împreună cu neamul cazarilor-cabari (70 la sută unguri şi 30 la sută cazari), care deşi în parte s-au dezis de învăţătura talmudică, ei rămân vlăstarele aceluiaşi trunchi, adică a cazarilor evrei. Cartea lui Arthur Koestler vorbeşte printre multe altele şi despre transformarea firii maghiarului pe parcursul acestui itinerar, de circa cinci secole, care i-a făcut deosebiţi de finlandezi. Sursele arabe, şi mai ales bizantine, îi caracterizează pe ungurii acelor vremuri ca pe nişte oameni liniştiţi, blânzi, care însă au plătit scump pentru acest fel al lor de a fi, prin continua dislocare de către alţii din locurile în care s-au aşezat. Adică, din nordul Uralilor spre sud, apoi de aici, între Kuban şi Don, între Don şi Nipru, între Nipru şi Bug şi, în cele din urmă, în Câmpia Panonică. Edificator este faptul că la schimbarea firii maghiarului, este de părere autorul, rolul hotărâtor l-au avut tocmai aceşti cazari, şi apoi cazarii-cabari, care i-au însoţit prin istorie timp de secole, atât în stepele, de acum ruseşti, cât şi în Câmpia Panonică, unde au devenit, împreună cu ungurii, întemeietori de stat şi naţiune. De altfel, tot documentele citate spun că rolul de vioara întâi în acest nou început european l-a avut cazarii-cabari, consideraţi „mai vrednici la război şi mai vârtoşi", ajungând şi tribul conducător, care „au adus gazdelor o infuzie de spirit de aventură ce avea să-i prefacă foarte curând într-un flagel al Europei, cum fuseseră înainte hunii. Ei i-au învăţat pe maghiari acele tactici folosite pe vremuri de toate naţiile turcice: huni, avari, turci pecenegi cumani şi de nimeni altcineva... cavaleria uşoară, fuga simulată, tirul din goana calului, şarjele neaşteptate însoţite de urlete înspăimântătoare ca de lupi". Asemenea metode s-au dovedit de o eficacitate ucigătoare în secolele al IX-lea şi al X-lea, când năvălitorii unguri, avându-i în frunte pe cabari, au invadat toată Europa, Germania, Franţa, Italia, Balcanii, fără însă a avea succes în faţa pecenegilor, deţinători ai aceloraşi tactici de luptă. Aşadar, cazarii au jucat un rol important în înfiinţarea şi ascensiunea în Europa a statului ungar. Buni meseriaşi în toate, dar şi războinici iscusiţi, ei au dominat viaţa militară, social-politică şi economică în primele secole de existenţă europeană, furnizând primii conducători, dar și păturile cele mai avute ale noilor structuri ale statului, impunând pentru o lungă perioadă de timp bilingvismul în Ungaria. Au pierdut în cele din urmă cu prilejul încreştinării ungurilor, de la 1001, dar nu definitiv, pentru că, chiar dacă evreii cazari au trecut în eşalonul doi, ei au însoţit societatea ungurească şi au contribuit la dezvoltarea ei. De altfel, uşa naţiunii maghiare pentru cazari, ca şi pentru pecenegi şi cumani, a fost mereu deschisă, documentele vorbind despre gestul ducelui ungar Taksony care a invitat, în secolul al X-lea, un număr important de cazuri să se instaleze pe domeniile lui. Această prezenţă vădită, dar şi istorică, a iscat în rândul maghiarilor, pe parcursul veacurilor, acel antisemitism tradiţional, puternic, ce vine din istorie, care a dus la deportarea lor în masă în timpul celui de Al Doilea Război Mondial (vezi cei 400.000 de evrei deportaţi de horthyşti din Ardeal), stare de fapt ce continuă să se reacutizeze mai ales în timpul guvernării Orbán, prin sporirea forţelor politice de acest gen. Cunoscând de acum istoria lor, noi, ca români, ne putem explica acum mai bine filomaghiarismul tradiţional al evreilor din Ardeal, ataşamentul lor faţă de cultura şi cauza maghiară. CUVÂNTUL JOI, 1 AUGUST 2019 ŞTIRI * ŞTIRI* ŞTIRI * ŞTIRI Dăncilă: Este necesară o analiză complexă a profesionalismului celor care sunt implicaţi în apărarea cetăţenilor Premierul Viorica Dăncilă a declarat marţi, la sediul MAI, că este necesară o analiză complexă a profesionalismului celor care sunt implicaţi în apărarea cetăţenilor, în contextul tragediei de la Caracal, menţionând că a discutat cu şefii de arme din MAI despre măsurile care se impun, dar şi despre ce trebuie făcut pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete. „Este necesară o analiză complexă a profesionalismului celor care sunt implicaţi în apărarea cetăţenilor. Ne vom asuma şi acest obiectiv, pentru că avem această datorie atât faţă de cetăţeni, cât şi faţă de profesioniştii din Ministerul Afacerilor Interne (...). Am avut o discuţie cu şefii de structuri şi de direcţii din cadrul MAI, am discutat despre acest tragic eveniment, am discutat despre măsurile care se impun, dar am discutat și despre ceea ce trebuie să facem pe viitor pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete. Am discutat despre restructurare, am discutat despre modificări legislative care sunt necesare atât din partea MAI, din partea STS, modificări în ceea ce priveşte legislaţia, care să pedepsească mult mai drastic aceste lucruri", a precizat Dăncilă. Prim-ministrul a adăugat că lupta împotriva corupţiei trebuie să continue, dar nu trebuie lăsată „mai prejos lupta împotriva criminalităţii, împotriva reţelelor de trafic de persoane şi de droguri, împotriva violatorilor şi pedofililor, împotriva criminalilor, împotriva celor care destabilizează în cel mai josnic mod societatea". „România nu este o ţară a infractorilor, nu este ţara criminalilor, nu este ţara proxeneţilor sau a violatorilor. Ca prim-ministru, nu voi permite să se lipească această etichetă României, dar cred că trebuie să dăm dovadă de consens, trebuie să vedem ce putem face fiecare pentru a îndrepta lucrurile. Vom pedepsi, aşa cum am spus, pe cei care se fac vinovaţi. Ştim că nu mai putem, din păcate, să aducem înapoi ceea ce deja a avut loc, suntem alături de familia Alexandrei, de familia Luizei, cuvintele sunt sărace pentru a exprima ceea ce simţim fiecare dintre noi, ceea ce simte fiecare mamă în România, dar este datoria noastră, a tuturor, a tuturor factorilor care se pot implica, să luăm toate măsurile pentru ca aceste lucruri să nu se mai repete. Avem datoria morală să-i pedepsim pe cei vinovaţi, dar avem şi responsabilitatea în a reglementa lucrurile pentru a nu mai avea loc în România astfel de evenimente", a subliniat Dăncilă. în context, premierul a precizat că demiterile din sistem vor continua, menţionând însă că aceste demisii nu înlocuiesc „pedepsirea drastică a celor care, în urma anchetei, au greşit". „Au mai fost demiteri pe lanţul de decizie şi acţiune din sistem şi, cel mai probabil, vor urma. Aceste demisii nu înlocuiesc pedepsirea drastică a celor care,în urma anchetei, au greşit. Vă asigur că vom lua, în continuare, cele mai stricte măsuri. Avem atât o obligaţie morală, cât şi una impusă de lege să-i pedepsim drastic pe toţi cei care se fac vinovaţi", a mai declarat Dăncilă. „Avem datoria morală să-i pedepsim pe cei vinovaţi, dar avem şi responsabilitatea în a reglementa lucrurile pentru a nu mai avea loc în România astfel de evenimente. Am spus că am cerut în fiecare judeţ o analiză, o analiză care să arate realitatea existentă, pentru că, dacă nu cunoaştem realitatea, cu siguranţă nu vom putea lua măsurile necesare, măsurile care sunt cerute de societate, măsurile care să facă ca astfel de lucruri să nu mai aibă loc în România. (...) Cred că avem nevoie de o abordare pragmatică, o abordare care să aducă plusvaloare, o abordare care să aducă în prim-plan măsurile pe care le luăm pentru ca să reglementăm lucrurile care nu funcţionează bine. Am toată disponibilitatea de a chema Parlamentul într-o sesiune extraordinară şi pentru a da o ordonanţă de urgenţă care să reglementeze aceste deficienţe în funcţionare, indiferent că vorbim de MAI sau de alte entităţi care au nevoie de aceste reglementări", a afirmat Dăncilă, la sediul MAI. Premierul a adăugat că aceasta trebuie să fie abordarea întregii clase politice. „Dacă vom ieşi cu declaraţii politice, nu vom rezolva problemele. Oamenii s-au săturat de aceste declaraţii, trebuie să ieşim cu lucruri concrete şi atunci cred că vom genera un val de credibilitate în instituţii, cred că acesta trebuie să fie drumul pe care trebuie să mergem", a spus prim-ministrul. Dăncilă a adăugat că, în discuţiile pe care le-a avut cu şefii de arme din MAI, i-a asigurat pe aceştia de întreg suportul său. „Am asigurat toţi şefii de arme, toate direcţiile din MAI, cum îi asigur pe toţi cei care vor să se implice în sensul pozitiv că vor avea în premierul României un partener în a reglementa toate aceste lucruri care de multe ori au făcut imposibile anumite intervenţii sau anumite lucruri care nu au funcţionat bine în România", a completat premierul. Viorica Dăncilă a spus că va urmări fiecare decizie, fiecare pas care se face în cazul Caracal, pentru că „este important ca această anchetă să se desfășoare cât mai repede". Dăncilă: Voi chema Parlamentul într-o sesiune extraordinară pentru a da o OUG care să elimine deficienţele Premierul Viorica Dăncilă a declarat, marţi, că este nevoie de o abordare pragmatică în a reglementa disfuncţionalităţile evidenţiate în urma cazului de la Caracal şi şi-a manifestat „toată disponibilitatea" de a chema Parlamentul într-o sesiune extraordinară şi pentru a da o ordonanţă de urgenţă care să reglementeze aceste deficienţe în funcţionare, fie că e vorba de MAI sau alte entităţi. Fifor: Este o lipsă mare de personal în zona dispeceratelor care lucrează în sistemul 112 Ministrul interimar de Interne, Mihai Fifor, a declarat marţi că este o lipsă mare de personal în zona dispeceratelor care lucrează în sistemul 112. „Este un cumul de factori care au dus la nenorocirea care s-a petrecut la Caracal, pe de o parte, şi o să vedem în urma anchetelor care se vor finaliza, sper, foarte curând, este o eroare în zona Poliției, este o eroare în zona procurorilor, este o eroare în zona judecătorilor, toate acestea sunt chestiuni pe care urmează să le stabilească această investigaţie, este o eroare la 112. Astăzi discutam foarte aplicat, cu ordonanţa de înfiinţare a serviciului 112 pe masă, sunt lucruri care, din păcate, nu s-au făcut la timp, sunt lucruri care nu s-au operaţionalizat la timp, este o lipsă mare de personal în zona aceasta a dispeceratelor care lucrează în sistemul 112. Am discutat mult cu Raed Arafat (...) şi concluziile sunt că şi aici trebuie foarte rapid să vedem cum putem să aşezăm acest sistem pe o bază cât mai consistentă pentru a nu se mai întâmpla asemenea lucruri. Pe de altă parte, să vedem care sunt nevoile reale ale dispeceratelor, pentru că nu poţi să ai nevoie de 10 oameni într-un astfel de dispecerat şi de fapt încadrarea să fie doar cu cinci oameni pe care să încerci să îi roteşti cumva, ca să asiguri turele", a spus Fifor, la Antena 3. El a adăugat că la începutul mandatului de ministru interimar al Afacerilor Interne „declarăm război tuturor acelora care încalcă legea, tuturor acelora care sunt parte a unor reţele de criminalitate, a unor reţele de trafic de carne vie". „Vom vedea ce s-a întâmplat exact la Caracal şi se vor lua măsurile cele mai aspre. Pe de altă parte, este nevoie de o reformare atentă a sistemului, este nevoie de o reformare rapidă a Ministerului de Interne, pornind de la modul în care sunt pregătiţi agenţii şi ofiţerii de poliţie şi până la modul în care sunt încadraţi, sunt echipaţi, adică lucruri care ţin de foarte buna funcţionare a acestui minister", a afirmat ministrul Fifor. AGERPRES