Cuvîntul Libertății, iulie 1991 (Anul 3, nr. 404-425)

1991-07-02 / nr. 404

n -V, BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ DOLJT Troika“ europeana s-a declarat „foarte satisfăcuta“ de misiunea­ sa la Belgrad, unde a participat la numirea noului șef al statului iugoslav, croatul Stipe Mesici, în noaptea de duminică spre luni. uu­ltrascurte CINE POATE AJUTA O FAMILIE ÎNDURERATA ? Pe data de 9 iunie a.c., copilul PAPUC MARIN MARIAN, in vîrstă de I1f­ani, din comuna Olari, județul Gorj, a fost văzut de o fe­meie­ cum era înghițit de apele Jiu­lui (pe raza comunei sus-amintite, pină acum cîteva zile, nu existau date despre identificarea lui Marian). De precizat că nefericitul înotător dis­părut provenea dintr-o familie cu trei copii (minori), tatăl său fiind proas­păt șomer al Șantierului 22 ACMCF­­Craiova, iar mama-bolnavă și inaptă de muncă. Rugăm respectuos pe dl. OCT­A­VI­AN ■ CAP­UȚIN­A, directorul Șantierului 22, să analizeze situația și, dacă poate, să-l ajute pe acest tată, îndurerat, CARE A FOST LOVIT DE SOARTA DE DOUA ORI INTR-UN TIMP ATÂT DE SCURT ! • UN POST DE POLIȚIE MODEL, cel puțin din punct de vedere al aspectului inte­rior extrem de plăcut, dar, opinia localnicilor, și din punct după de vedere al profesionalismului oame­nilor legii de aici, este cel din co­muna GOICEA. Curățenie­ ordine, flori și multă (dar firească) AMABI­LITATE din partea d-lui plutonier IONESCU IONEL, șeful postului amin­tit, ceea ce recomandăm tuturor co­legilor dumisale din județ­­ . I­M­PRESIA VERII: SA-ȚI FACI CRUCE CU LIMBA IN CERUL GURII. Nu, nu, expresia de mai sus nu face parte din vocabularul golanilor din cartie­rele mărginașe ale Craiovei, ci este desprinsă din articolul „Prostituția înflorește pe Valea Prahovei“ (vezi revista „Cuvintul“, nr. 3, 1991), al că­rui semnatar este ilustrul necunoscut Răzvan Ioan Boanchiș. Singura infor­mație demnă de reținut este că la Bușteni, datorită unei răscoale a fe­meilor cinstite, s-a dat foc bordelu­lui „JULIA-ANTI­STRESS". La noi, nici gind de așa ceva. Dimpotrivă... • AM ZIS, N-AM DAT CU PARUL! De la Mîrșani ne sosesc tot mai multe in­formații cu privire la unele nereguli săvîrșite de primarul acestei comune. Cu tristețe spunem, nu e nici primul, nici ultimul, deși urgent ar trebui luate măsuri de „limpezire“ a situației. % „A VISA ESTE GENERALUL MEU“. Soția unuia dintre cei mai importanți oameni de stat din lume — Mihail Gorbaciov —, Raisa, supranumită și Lady Glasnost, apare mereu alături de soțul ei, folosindu-și șarmul, toaletele și bijuteriile pentru a-i imblinzi pe adversarii soțului. Confidentă și se­cretară politică, se pare că influ­ența ei este imensă. Fără ea, Gor­baciov n-ar fi ceea ce este astăzi. Ei o alintă mereu, numind-o­­„generalul meu“. Mai știm noi,pe unii care... # Dl. plutonier major DUMITRU MAZURU (de la Postul de poliție TF Craiova Călători) ne informează că, în ziua de 19 iunie a.c., în Stația C.F.R. Cra­iova a fost prins in flagrant numitul NEACȘU ALEXANDRU (în vîrstă de... ."10 ani, din comuna Șimnicul de Sus), furînd bagajul bătrînei ȘUȚU IU­LIAN­A (din comuna Traian, județul Olt). Răsplata, trimiterea hoțului in judecată la procedura de urgență, cu precizarea că­ era deja cunoscut cu... antecedente penale. Deci... năravul din fire... " AGENȚIA PENTRU SUPRA­VEGHEREA ȘI PROTECȚIA MEDIU­LUI CRAIOVA ne informează că din măsurătorile asupra factorilor de mediu în săptămîna expirată 25.06. 01.07.1991 nivelul radioactivității în­registrate la Stația RA Bechet este sub limita de atenție și anume: — la aer, media săptăminală înregistrata a fost de 44 pCi/mc (1,6 Bq), maxima înregistrată a fost de 98 pCi/mc (3,6 Bq) — în ziua de 28.06 — limita de atenție este de 100 pCi/mc (3,7 Bq); la apă brută (de Dunăre), media săptăminală înregistrată a fost de 5 pCi/1 (0,18 Bq), limita de atenție este de 10 pCi/1 (0,37 Bq); — la de­puneri, media săptăminală înregistrată a fost de 25,7 pCi/mp (0,95 Bq), limita de atenție este de 5000 pCi/mp (185 Bq).­­ RECENT. LA PARIS — Departamentul lie de France, arondis­­mentul 17 — a avut loc Salonul in­ternațional de aviație 1991, o impre­sionantă confruntare aeronautică, prin numărul mare de state (38) pre­zente cu stand, dar mai ales prin diversitatea de tipuri de avioane ex­puse. întreprinderea de Avioane din Craiova a prezentat in cadrul pavi­lionului „JAFFE — Co“, pe baza unui contract de management intre cele două firme — un IAR 89 (in stand c#t Și în zbor) repectivul tip de avion suscitînd vădit interes, dovadă invita­țiile primite la viitoare confruntări organizate în Israel, Dubai și Uru­guay • SIM­BATA, 29 iunie, ora 18,30, încă un omor provocat, din ge­lozie, de Ion Bălă (47 ani) care a în­fipt cuțtul în Ionel Bădescu (40 ani) in fața Braseriei restaurantului Sim­plon. Discuția pătimașă a plecat de la o concubină... comună cazul fiind acum anchetat de Procuratura jude­țeană. Dragostea face ravagii­ ultrascurte ! CRAIOVA MAXIMA ZILEI : „In cele mai multe po­lemici se discută intenți­ile“. NICOL­AE IORGA „Mă consider partener cu răspunderi egale la acțiunile guvernamentale" INTERVIUL "d­in 1 — Problemele societăților din „Electroputere“ sunt mari, grave și s-au acumulat, în­ majoritate, nu din vina craiovenilor. Repre­zentanții administrațiilor, cum au­ putut remarca și dv., au fost concilianți, receptînd, se pare, acut calitatea dv. patronală. Cu ce convingem­ plecați — pentru el, pentru dv. ? — Pentru mine, este un prim contact cu o platformă pe care lucrează 7 societăți, cu multe probleme, iar analiza de aici, prin extrapolare, ne va folosi și pentru alte platforme industriale similare din țară. Este evidentă ponderea și importanța producții­lor din „Electroputere“ pentru principalele regii ale­ statului și sunt impresionat de atmosfera­­ de seriozitate și dorința de muncă a oamenilor. Ne vom implica, in situația de aici, prin trei acțiuni principale : una legată de finan­țare, vizînd rezolvarea urgentă la nivel bancar a blocajului finan­ciar ; o alta — pentru asigurarea aprovizionării fabricației, reți­­nind că se impune, la nivelul gu­vernului, să menținem un anu­mit control al „materialelor stra­tegice“, pentru­ o­­ repartizare,­­­di­rijare judicioasă a lor în timp : in al treilea rînd, plec de la Cra­iova convins că trebuie sa inter­venim pentru a da soluții unor probleme sociale și aici am in vedere îmbunătățirea generală a protecției muncii, asistenței me­dicale și asigurării locuințelor. — Trecînd de la Armată la cel mai mare minister economic, vă revine o misiune primordială in aplicarea Reformei. Intrînd în atribuții, vă considerați un adept al variantei guvernamentale a Reformei in integralitatea ei ? —. Simi venit din urmă la Re­formă, am intrat, incepînd cu 30 aprilie a.c., in problemele le­giferate, iar l­a cele în curs mi-ar­ adus o contribuție, prezentînd anumite puncte de vedere, solu­ții în aplicare pentru cele legi­ferate. Desigur, pot fi aduse anu­mite­­­ amendamente, pe care în­suși Guvernul le va fi resimțit necesare de rezolvat. Mă consider partener cu răspunderi egale la acțiunile guvernamentale. — Sunt aspecte, laturi, idei principale și practice ale Refor­mei de care v-ați detașa ? — Poate e prematur... am pu­tea relua altădată chestiunea.. Am, totuși, niște puncte de ve­dere diferite la Legea Privatiză­rii... — Ni le spuneți și nouă? — Nu pot, pentru ca, aici fiind, la Craiova, mi s-a­ cerut, prin telefon, in perspectiva ședinței guvernului, să renunț, la ele.... — Reforma concepută de echipa Roman este, totuși, con­siderată eronată și un eșec — nu numai de către opoziție, dar de sindicate. Credeți că un ase­­i­menea punct de vedere, venind ele la milioane de cetățeni și confruntat cu rezultatele efective de până acum, cu starea în care se află economia, justifică con­tinuarea neabătută, refuzul chiar și al unor remanieri conceptuale, cerute măcar de examenul reali­tății ? — V-aș propune sa aminăm răspunsul pentru o viitoare dis­cuție, cînd aș putea să fiu mai elucidat asupra unor aspecte și în măsură să mă pronunț — Considerați că răspunsurile și soluțiile pe care le-ați dat la­­ Electroputere“ vor asigura de­blocarea situației economice, fi­nanciare și sociale da la Cra­iova ? se — Aceasta depinde de cele ce vor conveni la guvern, în urma informării pe care urmează să o fac acolo, asupra probleme­lor pe care le-am reținut spre soluționare. Personal mă consider implicat — într-adevâr, ați promis să ne revedem sub cele mai bune aus­picii. Sunteți așteptat, la Craiova, cu încredere și speranță. ADRIAN FUI­GA cu dl. VICTOR STANCULESCU, ministrul resurselor și industriei Demolăm Turnul Eiffel. Aflăm din presă că un (sau o) anume Biciușcă, arhitect in București, a propus refacerea ve­chii rețele stradale din centrul Bucureștiului trecînd prin con­strucția Casei Poporului. Iniția­tiva pare mai mult o replică dintr-o piesă de teatru absurd decit emisiunea cerebrală a unui specialist român. înapoi, ne spune domnul arhitect, la atmosfera plină de „specific“ a ur»ui Bucu­rești patriarhal din Evul mediu balcanic. Cu toate acestea gran­dioasa­ construcție, a doua ca mă­rime in­­ lume, • perspectiva vastă a bulevardului din fața ei sunt un reper al­ nostru­­ pentru mileniul următor.­­Vizi­tind : Casa, monumentalul îmbinat cu minuția­ de bijuterie a detaliului ornamental te cople­­­șesc. Pretutindeni ești impresio­nat de ceea ce mîinile miilor de truditori anonimi au reușit, să re­alizeze : dantelă de marmură si lemn, candelabre uriașe din cris­tal de Mediaș, mobilă sculptată, covoare de sute de metri pătrați unicate in țară, dacă nu în lum­e, detalii gingașe alături de masivi­tatea și enormul ansamblului. Toate acestea sunt o parte din viața și sufletul oamenilor care au lucrat acolo, s-au sacrificat. Ele aparțin acestui pămînt. Arhi­tecții care acum se gindesc la de­molarea unei construcții care a costat în afară de miliarde și­­ jertfa noastră a tuturor ar tre­bui să-și­ amintească de faptul că, la apariția Turnului Eiffel în peisajul urbanistic al Parisu­lui, confrații lor de acum o sută de­ ani de pe malurile Senei au considerat că strică estetica o­­rașului și au hotărît să-l dărîme. Acum este o emblemă a Parisu­lui și o vedetă a turismului mon­dial. Curios, nu ? ! Ceea ce nu au aflat însă acești specialiști, dar noi trăim cu acu­itate­­ sporită uneori, este faptul că tot ce s-a ivit pe aceste pă­mânturi din truda­și,viața mili­oanelor de români este al nostru al tuturor și ne interesează pe toți. Să nu ne mai gîndim să de­molăm, mai bine să construim, fie și modestele blocuri de­ care am început să ducem lipsă, fie și­ riviitele­­ lăcașuri de închină­ciune, acolo unde credincioșii se ceartă pe o biserică, iar preoții se gindesc, să se martirizeze ! Să nu mai demolăm, să CON­STRUIM ! ! ! P. POPESC! S9 Libertate toxica Poate că ar­ fi trebuit sa ne luăm o marjă de­ precauție. Să respirăm numai o singură dată si o singură gura de libertate. Dar noi am vrut TOATA LIBERTATEA. De Crăciun o rație, apoi încă o rație și încă una... pină la intoxicarea noastra cu libertate. N-am înțeles că există o față și un revers al drepturilor noas­tre revoluționare, așa cum jumătatea plușată a zilei este noap­tea, așa cum jumătatea­­ plușată a visului ,se cheamă coșmar. Reversul „plușat“ al libertății noastre se numește dezmăț. Li­bertatea a venit cu șansa și capcana ei. Șansa a fost aceea de a scăpa de Ceaușescu. Capcana a fost aceea de a-1 muta în noi de a transpune bîlbîiala lui la scara macrocosmosului social într-o imensă neputință de a vorbi această unică și simpla lim­bă care este limba libertății noastre. Am vorbit-o scuipându-l pe omul de alături în obraz. Am vorbit în delir. Nu ne-am mai putut înțelege unii cu alții. Ne-am prăbușit, cu toate firele care ne leagă sfărîmate. Ne-am luat drepturi, ca nimeni alții. Dreptul de a­ nu mai ține cont de lege, de vreo instanță, de Dumnezeu. De a instaura domnia bunului plac. De a nu fi responsabili de nimic si in fața nimănui. De a „plimba" răul din noi, ca pe-un cățel în laț, la lumina zilei. De-a ne fi transformat, ca sub penelul, unui alt Bosch,­­în oameni-burți și oameni-buzunare. De a ne învîrti în jurul propriului nostru interes cu avîntul unei mașinării oarbe. Nu ne-a mai rămas altceva decit să legiferăm, azi­ mîine, drep­tul la hoție, dreptul la corupție, dreptul la minciună, dreptul la intoleranță — în fine, dreptul la dezmăț moral absolut — pentru ca tabloul drepturilor noastre post-revoluționare să fie complet... 1 DOINA POLOGEA Timpul, singurul care fău­rește renum­ele oamenilor, face in cele din urmă c­a de­fectele lor să fie vrednice­­ de respect. VOLTAIRE Zi­ua învățătorului Duminică,­­ Sala de specta­cole a Liceului de Artă din Cra­iova, a avut loc festivitatea pri­lejuită de sărbătorirea zilei în­vățătorului. A luat cuvântul domnul prof. Dumitru Gher­ghina, președintele Filialei Dolj a Sindicatului Preuniversitar din România, care a subliniat fap­tul că trebuie păstrată tradiția sărbătoririi zilei slujitorilor șco­lii, ocazie de bilanț a împliniri­lor realizate in domeniul învă­­țămîntului. Sindicatul preuniver­sitar a acordat o atenție deose­bită­­ stimulării prin toate mijloa­cele a competenței, perfecționă­rii și progresului școlar. De aceea au fost stimulați cu premii in obiecte și bani atît dascălii dol­­jeni, cit și elevii cu perfor­manțe deosebite în concursurile si olimpiadele școlare. Adunarea s-a desfășurat sub semnul soli­darității cadrelor didactice parti­cipante la festivitate, unde au fost prezenți nu numai liderii și membrii sindicatului preuniver­sitar, ci­ și un mare număr de dascăli nesindicaliști. A In atenția pensionarilor Direcția Județeană Dolj de Poștă și Telecomunicații in­vită pensionarii care nu vor primi pensiile pină miercuri, 3 iulie a.e., să se prezinte joi, 4­ iulie, la oficiile de care aparțin, pentru a se fi achitate, după ziua de joi, pensiile neridicate vor fi returnate în cont; BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ DOLJ 9-I p Vi &€$ r ^ ! MARTI 2 IULIE 1991 PAGINI «5 LEI 1 ­# vă informăm. Cantitățile de precipitații Incepind de duminică, pînă ieri, la ora 13, cind am redac­tat aceste rînduri, în Oltenia a plouat mult,­­ uneori, torențial. Astfel, după cum ne-a informat doamna Maria Caraghiaui, me­teorolog­ de serviciu la Centrul de prevedere a vremii, din Cra­iova, s-au semnalat următoarele cantități maxime și minime : Județul Dolj: 68,2 litri,­mp/24 ore la Amărăștii de Sus și 21,5 — Filiași; Olt : 70 — Potcoava și 17,3 Corabia : Mehedinți — 33 Salcia și 12,5 Tr. Severin : Gorj — 49,1 Străulești și 14,08 la Apa Neagră ; Vilcea — 55,0 Zlătăre și 21,3 Voineasa. După cum se observă, în județele Gorj, Me­hedinți și Vîlcea s-au înregistrat cantități mai mici de precipi­tații. Pe teritoriul județului Dolj s-au consemnat următoarele can­tități de precipitații : Craiova — 65,4 litri/mp;­ Pietești — 58,5; Ișalnița 55,9 ; R­acari 54 ; Breast­a 52,5 ; Podari 49 : Brabova 48,3 ; Negoești 4­7,7 ; Segarcea 45 ; Al­bești 42,1 ; Zăval 39,2 : Carpen 38 : Drăgoaia 34,1 ; Perișor 33,0 ; Bechet 32,9: Calafat 31,1 ; Li­­povu 30,8 ; Afumați 30,8 ; Cetatea 30,3 : Goicea 28,5 ;­ Poiana Mare 28,5; Ciuperceni 28,3 ; Plenița 96,9 : Moțăței 24,5 ; Băilești 93,7 ; Filiași 21,5. Vor lucra cu banderolă albă și instituțiile de cultură? Sala de spectacole a Teatrului Liric din Craiova nu depășește 380 de locuri. Dacă s-ar organiza două spectacole pe zi, iar biletul de intrare s-ar inscrie in limita rezonabila de 20 lei, ar rezulta un venit anual tocmai bun de acoperit cheltuielile acestei insti­tuții pe timp de... O LUNĂ ! Ori­cu­ am aduna sau înmulți ter­menii ecuației, autofinanțarea cămine o problemă dechisă pe agenda cotRzavia de lucru a unui­ colectiv artistic valoros, dincolo de orice încercare de afiș mai mult sau mai puțin Aici, la Teatrul Liric comercial­ (director Mihai Duțescu), deși se „Tosca“ și „Rigoletto“, nu joacă mai sunt bani nici pentru afișe.­­ Se­­ descurcă oamenii cum pot. Ca să nu mai vorbim de investiții, un capitol „egal practic cu zero“. Ceea ce se vede, din păcate, cu ochiul liber. La începutul anului în curs. 10 milioane de lei veniți de la Prefectură (sume de bani au fost virate și altor instituții artistice profesioniste) au mai înviorat bu­getul acestui teatru, cu o schemă de 175 salariați, distribuiți echi­­tabil după aportul de utilitate , personal artistic. — 104, tehnic și administrativ — 71. Un poten­țial artistic încercat, apt de pune în scenă lucrări de referință a și de rezistență din creația româ­nească și universală (operă, ope­retă, estradă, comedii muzicale, spectacole pentru copii), de a ini­ția cu lăudabil' efor­t 'manifestări lunare în atenția tineretului din liceele și facultățile municipiu­lui, cenaclul „Orfeu“ fiind doar un exemplu în materie de gust elevat. Nu se poate spune, așadar, că instituția trage pe dreapta și aș­teaptă să-i pice banii din cer. Avem la îndemînă zeci de titluri care îi cheamă pe interpreți la rampa. Iar publicul a ocupat nu o dată, pînă și ultimul loc din cele 380. Cu toate acestea, auto­finanțarea în întregul ei meca­nism scapă calculelor pragmatice și conduce la disocieri de natură să apese și mai mult, să creeze ensiuni. Cum se întîmplă, și la case mai mari, tentația­, unor con­­tacte cu instituții de gen din capitală și străinătate a lăsat des­coperite roluri-cheie. Dar accesul spre performanță nu poate fi în­grădit nimănui. De aici succesiu­nea unor perioade sau cicluri cînd benefice, cînd mai puțin be­nefice. Pentru ca Teatrul Liric să se poată achi­ta pe mai departe tie misiunea ce i s-a încredințat (cîștigîndu-și în context un pro­fil aparte), va trebui ori să de­­cină independentă de orice com­plicație bugetară, ori să găsească resurse proprii de supraviețuire. In acest din urmă caz, o soluție există : aceea ca biletul de in­trare în grațiile Mam’zell­ei Nitouche sau Violetei, lady să aibă valoarea a 3 Mg far, bac­ante cu chipul lui Nicolae Băl­­escu, autentice ! Vor lucra, deci, cu banderolă albă și instituțiile de cultură ? VIRGIL DUMITRESC! Almăj— conflictuale între stări și... armonie O nouă crimă trecută in con­tul legii fondului funciar : la Al­­măj, numitul Constantin Bîz­­doacă, într-un moment de eufo­rie bahică, și-a ucis soția. Mo­tivul ? Pămîntul, batu-l-ar vina, deși in acest caz, cu un oarecare efort se pot găsi și explicații pa­tologice, în urmă cu 15 ani, ace­lași personaj și-a omorît și ta­tăl. Dar nu despre acest subiect de senzație ne-am propus să scriem în materialul de față, cu toate că , în această localitate, „distracțiile“ născute din... pă­mînt se țin lanț. De exemplu, Matache Floarea se află în con­flict serios cu Trocan Ion, pen­tru hotarul care desparte pro­prietățile recent (re)dobîmdite. După cum ne asigură dl. primar Mircea Rădoi, numita Matache are un comportament cel puțin... aparte, nerecunoscind atribuțiu­­nile comisiei de împroprietărire, făcînd abstracție de concluziile, măsurătorile, sfaturile membri­lor ei. La Coțofenii din Față, sat aparținător comunei, o altă „pe­reche conflictuală" este pe cale de a intra în legendele locului : frații Pirjol Ana și Pîrjol Tra­ian nu se recunosc unul pe ce­lălalt, ca proprietari, pe pămîntul moștenit. Muncesc amîndoi cum Secvențe in ÜSD««i MISAARE­A­samii apucă, unul in lipsa altuia, iar cind se întâlnesc, se iau la bă­taie. Ca între frați, firește, cu tot ceea ce le cade în mî­nă. La Moș­neni, un alt sat... implementat, conflictul „arde" (mocnit, deo­camdată­ între Bălmău Mihai, proprietarul unei suprafețe de 0,70 ha teren intravilan și Oprea Constantin, cel care a deținut lo­tul în folosință și care, deși aver­tizat încă din 15.03.1991, nu vrea să-l cedeze celui în drept. Dar asupra acestei „teme“ vom re­­­veni in curînd, ca un material aparte, situația fiind extrem de complicată prin implicarea, se pare, a unei mărimi a comunei. Care a cam­pus gaz pe foc, dar nu pentru a face lumină... „La nivelul întregii comune, ne spune dl. primar, sunt vreo opt cazuri tensionate, în ceea ce pri­vește apartenența de moment a terenului intravilan. Unii m­em­­bri­ ai comisiei de împroprie­tărire refuză să­ mai meargă la cei care nu s-au înțeles pînă acum...“. ■ Cu toate că primesc bani, dom­nule primar, tocmai pentru merge la fața locului și a solu­­­ționa stările conflictuale. Mai ales in situația terenurilor intravilane, legea fiind clară, în acest sens. Dar să trecem la punctul doi al ordinei de zi (parcă așa se vor­bea odinioară, în unele cercuri înalte). Cele șase sate ale comu­nei, respectiv Almăj, Bogea, MoȘ­ ION MUNTEANU (Continuare în pag. a II-a) 1 . ■ v SOCIETATEA COMERCIALĂ LEMON S.A. CRAIOVA produce și livrează băuturi răcoritoare ca arome indigene și din import către toate unită­țile interesate, la prețuri avan­tajoase și îndulcitori naturali. îmbutelierea se face cu apă din izvoarele proprii în instalații specializate. Enumerăm : Le-Cola, Mango, Grapefruitt, Lemon, Brih­­­or, Vișinel, Lămîița etc. Cei in­­ teresați se vor adresa la telefon 42475 46175, str. Dudului, 5. (7318). £ Olts« SUMAR P • Fag. 2 — Rubrica noastră 5 sport; Convorbiri ; rezultate . orientării * Pag. 3 — Eterna .,poveste“ : gospodărirea Craio­vei. între motivații și realita­te ; Sondaje in cotidian. Spe­ranța. — ca un gînd vremelnic ; Semnal. Și, totuși, sîngele se face apă. Sintem­ pe recepție ; Yrgus; Ultrascurte. • Fag. I — Publicitate. ALBANIA Nume noi pentru reforme ale căror rezultate se lasă așteptate Confruntat cu sentimentele anticomuniste tot mai manifes­te ale populației, Partidul Mun­cii din Albania (comunist) se vede obligat să se adapteze si­tuației dacă vrea să supraviețu­iască. Sarcina a revenit recen­tului Congres al X-lea al său (19—13 iunie a.c.). Rezoluția fi­nală a conclavului consfințeș­te „renovarea completă“ a par­tidului și critică — e adevărat­­în termeni moderați — erorile fondatorului Albaniei socialiste, Enver Hodja, decedat în anul 1985. Pentru a marca voința de renovare și ruptura simbolică față de trecut, a fost schimba­tă și denumirea partidului, ca­re de­ acum încolo se va che­ma Partidul Socialist Albanez. Congresul a aprobat această schimbare de nume la propu­nerea secretarului Comitetului Central, Xelil Gjoni, în ciuda opoziției manifestate de unii delegați, în special de Nexhfili je Hodja, văduva lui­­lînoț Noul partid va păstra struct­a P.G., cu un Comitet Central, Secretariat format din 7 pri la îl membri care va înfii biroul politic, și un prim-spa­tal­, ales în persoana fos­tul" prim-ministru al țării Patos Na­no, in prezent ministru al co­­portului exterior. La fel cum au făcut Nelii Gjoni și președintele Ramiz A­­lia (numărul unu al P.C. din VASILE GORNEANU =Continuare în par. a Kl-a›

Next