Cuvîntul Libertății, iulie 1992 (Anul 4, nr. 659-681)
1992-07-03 / nr. 661
Ghici, cine-i „gogoș&r“ la Ghidici ? Ieri, ca și alaltăieri — ca în fiecare zi, de altfel — la primăria de la Piscu Vechi— lume ca la... moară. Principalul motiv ? Mici neînțelegeri privind „tulburările de posesie“ și mari nemulțumiri generate de faptul că, pentru locuitorii satului Ghiuicî, nu se ajtinge pămîntul pentru împroprietărirea celor îndreptățiți. „Intr-adevăr, în această așezare, ce aparține, acum, de comuna Piscu Vechi, există o suprafață de 50 ha, „împrumutată“ cîndva, celor de la sericicultură, pe care s-a înființat o așa-zisă plantație de duzi care, la ora actuală, este, in cea mai mare parte, lăsată pîrloagă. Practic, doar nici 10 ha nu sînt folosite. Pentru hrana viermilor de mătase se aduce frunză... de la Catane, de la 25 km distanță. Deci — pămînt nefolosit, deși roditor, pe care nu-1 putem împărți celor cărora le-a aparținut, deși avem, de la prefectură, două adrese contradictorii : într-una se spune că această suprafață de 50 ha este la dispoziția comisiei comunale, iar în alta se stipulează că plantațiile de duzi nu pot fi desființate decât cu autorizație. De aceea primăria-i luată cu asalt“, a ținut să precizeze ing. Constantin Cache, primarul comunei. Spusele primarului și îndemnul oamenilor ne determină să ne documentăm la fața locului. Iatâ-ne, așadar, bătînd cu piciorul o parte din plantație, „plimbindu-ne“ privirea prin barăcile unde au fost crescuți viermi de mătase și ascultind opiniile unor muncitori, întrucît dl. Ion Mirea, șeful de fermă era plecat. Ce am constatat întinse suprafețe de „plantații“ erau lăsate într-o degradare totală. Și pentru un neavizat era limpede faptul că, de ani de zile pe Secvențe tu WIEBzim »im Eroii,* A iif Sici nu a ajuns mină de gospodar, plantația fiind neîncreținută, chiar dacă, mai deunăzi, s-a „combătut omida“ cu „Aviasanu. Așa se explică și faptul că, în ultimul timp, s-a adus frunză de dud, tocmai de lți Catane. „Duzii noștri au frunza mică și creață“, vine replica unui muncitor șugubăț. ..F .creață, mică și cam lipsește, pentru că plantația np a văzut sapa din ale potoape“, ne-a lămurit un alt muncitor. Acestora nu le dăm numele, ferindu-i „de consecințe“. In mijlocul plantației mai zărim un heleșteu, un „răzor“ de ctteva ha, ocupata cu ovăz de sămînță. Cine o beneficia de „roadele“ acestora ? Ia una din marginile plantației, 4 familii de romi lucrau de zor la confecționarea cărămizilor, știrbind plantația, și chiar malurile canalului de desecare. „Eu i-am atenționat de acum o lună, să nu mai distrugă pământul, promițîndu-le o amendă usturătoare pe care nu le-am eplicat-o, deși ar fi trebuit“, ține să precizeze primarul. „Cine v-a adus aici și pentru cine lucrați ?“, îl întrebăm pe Zamfir Ștefan. „Dom’ Nelu Mirea, boerule ! Noi nu sîntem divină. Noi suntem din Negoi. El ne-a dat o chitanță de mină. Adecă un contract, de ăia, pin care noi ne obligăm să executăm 100 000 de cărămizi arse, cu 3 lei bucata. După ce o facem pe asta, ne mai comandă 200 000. .Dom’ șef Mirea, de acii de la gogoșii de mătasă, a zis că-i treaba lui și pămîntu’ lui. El ne scapă de necazuri“. „Ba ne bagă în bucluc și ne prostește, iar eu n-am cu ce hrăni 8 copii. Noi facem cărămida cu 3 lei, dar pi la noi se vinde cu 10 lei bucata. I-o trebui lui 300000 de cărămizi, sare cu gura una din „cărămidărese". Desigur, trecînd peste neregulile de la ferma sericicolă (de care are cine să se ocupe), consiliul local, conducerea primăriei trebuie să clarifice, de comun acord cu comisia județeană de fond funciar, problema celor 50 ha „plantații“ de duzi care e lăsată de izbeliște sau e folosită „în scopuri private“, în vreme ce adevărații ei stăpîni nu au pămînt suficient pentru a-1 munci. NICOLAE BABA LAU Menticcipii plecați in străinătate! „...cu lacrimi in ochi și (...) cu credință în Dumnezeu care nu ne mai suportă de atîta răutate“ — ne scrie doamna Ana Enache (din Craiova, Cartierul 1 Mai, bl. 127, ap. 11), rugîndu-ne să scoatem la iveală adevărul în legătură cu fiica dînsei, Enache Hildegarden-Maria. Cum datoria noastră este să încercăm a scoate la iveală adevărul curat, ne-am prezentat la Direcția de Telecomunicații Dolj, unde dl. director, Viorel Ciocănea, ne-a pus la dispoziție documentele acestui caz. Enache Hildegarden-Maria, în vîrstă de 38 de ani (încadrată din 10.12.1979), lucra ca oficiant în cadrul serviciului Exploatare Comercial. Prin cererea 227/604/23 ian. 1992, solicită 3 luni de concediu fără salariu pentru a urma un tratament în străinătate, cerere aprobată, fiind cunoscute o serie de afecțiuni ale sănătății solicitantului. Prin cererea înregistrată la nr. 227/3740/30.04. 1992, scrisă de mama salariatei, se solicită încetarea activității d-nei Enache HM, deoarece tratamentul „durează“. Această cerere nu a fost luată în seamă firesc, deoarece contractul de muncă este o convenție între două părți și nu poate fi modificat sau anulat de către un terț) și, prin decizia 3521/21.05. 1992, i se desface contractule muncă doamnei Enache Maria pentru absențe nemotivate. Mama, în scrisoarea către redacție, acuză „pata de pe cartea de muncă a fiicei“. O asigurăm că la Luxemburg (unde se află fiica domniei sale) această „pată“ nu va fi luată in considerație. Prin publicarea cazului, dorim să informăm și pe alții aflați în aceeași situație că nimeni, fără o procură legală, nu poate interveni în relațiile de serviciu ale altuia, indiferent de gradul de rudenie. (CONSTANT.) ..Vr.W.WANWAWAWAVW. Graba, neatenția, piazarea etc au făcut ca, în ziua de 23 iunie a.c. ora 19.00, in Stația C.F. din Cetatea Băniei să fie comis (încă) un stupid și... banal accident feroviar mortal. Vichi ironie a sortti mă : călătorul Mihai Cuzac (din Timișoara), care, în răstimpul staționării trenului în Gara din Craiova, a coborît să ia apă într-o sticlă. Apoi, trenul s-a pus în mișcare, timișoreanul a încercat, in fugă, să urce, în tentativă eșuată, călătorul căzînd sub roți. Și încă o precizare : că o ironie a sorții, cel accidentat mortal , era chiar mecanic de locomotivă, la Depoul C.F. din orașul de pe malul Begăi (Constantin Preda). .VWJWAW.'AWMIWAWW< Satele noastre — imagini și realități care nu diferă. Sunt : pustii, îmbătrînite, în miezul zilei, foarte rari trecătorii. Oamenii — prinşi de treburi, prea multe și apăsătoare. Aparent calm. Dincolo de impresiile de suprafață — o lume a neliniștii, cu zbateri și supărări. Cele mai multe, legate de pămînt. Incompletă, lăsînd loc multor interpretări, Legea fondului funciar a creat atitea probleme, incit a devenit perpetuu motiv de discuții. Pe unde treci, oamenii își spun păsurile. Simți că adevărurile sunt dincolo de cuvinte. Suprafețele au albii adinci, pe unde nemulțumirile sapă. Lucruri care se repetă mereu se referă la abuzuri, afaceri murdare, mai ales ale comisiilor de lichidare ale patrimoniului fostelor ceapeuri. Dacă, extrem de rar, în cite o așezare, nu se pomenește despre aceste aspecte, pare nefiresc. Pînă nici rudele nu reușesc să se mai înțeleagă, disputele sunt acutizate și de probleme adăugate de urmașii supraviețuitori. Nemulțumirile mustesc și izbucnesc, adesea, violent. Răbdarea pare secătuită, oamenii sunt vulnerabili. Nici la oraș, realitățile nu diferă. Diminuarea proporțională a suprafețelor ce urmează să fie puse în postwa»;reat prime semne de .La BÂILEȘUI, ee pildă, s-au unit 15 la sută c suprafața arabilă, la SEGARCEA 5 la sută. Motivele sunt desigur, justificate (sisteme de irigații, terenuri preluate de unități de stat), dar oamenii nu prea sînt dispuși să înțeleagă, mai ales cînd intervin elemente comparative. Pădurea generează, tot la Băilești, alte dureri de cap (pentru cele 50 de ha sunt cereri ce depășesc dublul suprafeței). Ca și modul de împărțire a loturilor, ținînd de zonele de fertilitate , mai defavorizam, firește, în unele situații. Cert, este că, uneori, oamenii sînt plimbați in șase, chiar șapte locuri diferite, la mari distanțe. Și asta se în iHK4 Suprafețe cu albii adînci umplă mai peste tot, în calcule au prevalat culturile, nu truda, nici banii în plus pentru plata muncilor mecanizate. E adevărat, strădaniile oamenilor de a-și reprimi conform legii, terenurile pe care le-au avut cîndva, ating, uneori, absurdul. Nu puțini doresc anume zone, cele considerate mai favorabile culturilor, iar mulți privesc, minunîndu-se, ci de frumos e cerul deasupra lotului vecinilor. La Segarcea, tulburările vin... dinspre vii, din coeficientul de echivalare a viei nobile și din preferințele pentru terenuri propice licorilor de soi. Fructele discordiei sunt, aici, disputații ciorchini de Sauvignon și Fetească. Pentru împărțirea celor 556 ha, calculele și măsurătorile s-au reluat de patru ori. Deocamdată: Există, pretutindeni, dorința de asociere a oamenilor. Acutele la adresa tractoriștilor și a modului lor de a lucra au devenit fapt obișnuit; islazurile nasc alte dispute. Nu puține. Contradicții ajung in fața instanței. $i mult prea adesea, deciziile nu sînt luate in seamă, ori sînt, de-a dreptul, ciudate, în loc să se limpezească, apele mai tare se adîncesc. După alergături de luni de zile, adunări de probe, plătiri de consultații juridice și cadastrale, așteptări pe la diferite uși. Pricini greu de deslușit îi împiedică pe juriștii primăriilor și ai tribunalelor să colaboreze. Am întîlnit în drumurile noastre atitea situații discutabile sau absurde, abuzuri de proporții, pe care oamenii le acuză deschis, încit uneori simți că-ți pierzi curajul. Țîșnesc frecvent îngirjiri mai tari decît cremenea pe care-și ascuțeau țăranii coasa. Acea diplomație prudentă a omului de la țară pare spulberată. Viața lui, s-a înăsprit, nemulțumirile sapă adine. Din această înfruntare a adevărurilor parțiale, obiective sau subiective, simple sau cu gravitate amplificată, perpetuează spațiul închis al tensiunilor și învrăjbirilor. Ne-ntrebăm, cu mîhnire, dacă se vor atenua vreodată. GABRIELA BORA vineri, 3 iulie 1992 3 ca ca ca atra mea ca Pentru anul școlar 1992—1993, Ministerul Învățămîntului și Științei a stabilit cuantumul compensației pentru caiete, cuantum ce se va acorda diferențiat, pe clase și grade de învățămînt. Invățamintul primar: clasa II*-a 300 lei, clasa a Il-a 450 lei, clasa a IlI-a — 500 lei, clasa a IV-a — 600 lei. In învățămîntul Cuantum a compensației pentru caiete gimnazial : clasa a V-a — 650 lei, clasa a Vl-a — 750 lei, clasa a VlI-a — 800 lei, clasa a VIll-a — 850 lei. tn invățămintul liceal: clasele IX—XI — 800 lei, clasa a XlI-a — 850 lei. în învățămîntul profesional : ani I—III — 600 lei. în invățămintul complementar : anul I — 400 lei, anul II — 500 lei.. în învățămîntul de maiștri: anii I—II — 400. In învățămîntul special pentru copii cu deficiențe : 760 lei în învățămîntul postliceal : anii I—III — 400 lei. în învățămîntul superior : 1 000 lei (anii I—IV). Compensațiile aferente anului 1992 pentru caiete, ce se vor acorda elevilor și studenților, reprezintă suma de 1,6 miliarde lei și se vor plăti în trimestrele al III-lea și al IV-lea a.c. Plata se va face pe liste de plăți ce vor fi semnate de diriginți, pentru elevi, și de decani, pentru studenți. 30C3C3 .r.3C3 Buchet de sunătoare Comisiile locale de lichidare a patrimoniului fostelor cooperative agricole de producție și-au încheiat misiunea istorică. Locurile arată ca după bombardament, dar asta nu mai contează. „Au încheiat“ e un fel de a ne exprima. Destule comisii au căzut deliberat * intr-un somn adine, din care cu greu se trezesc la realitate. Cazul ce urmează e tipic. Cu adresa nr. 1057 din 11 mai a.c., Consiliul Local al comunei LEU atenționa comisia de lichidare „să definitiveze bilanțul și să-l prezinte în ședința din 28 mai“. Cei în cauză mai fuseseră puși în temă, verbal, dată, de două ori. Se face apela și la postul de poliție din comună și se cere ferm „anchetă penală pentru elucidarea griului existent în magazia C.A.P.ului Leu, producția 1991“. E clar, o anumită cantitate de griu zace neeîntărită și dată uitării. Ambele semnale se pierd în spațiu Pe baza adresei nr. 1075 din 30 mai. Consiliul Local cere sprijin Direcției Generale a Agriculturii și Industriei Alimentare Dolj „pentru a constata anumite nereguli ce s-au produs la C.A.P. I.cu, în vederea lichidării patrimoniului". Sprijinul se vroia a fi un organ de specialitate, un revizor contabil. Ne găsim în miezul verii fierbinți. Ar fi avut vreme sa ajungă chiar și Hlestakov și lui Gogol, darante cel de la Dolj! Circuitul formularistic raniine deschis. Prin adresa dr. 10S0 din 17 mai a.c., existentă și ea la dosar, este avertizată wtrmmtrtíttmMftm tmnrtmwtHá Picătura chinezească wttutmtttfttMMUMwnMmmHnni Procuratura Craiova: „vă rugăm să dispuneți efectuarea de cercetări penale împotriva membrilor comisiei de lichidare a fostului C.A.P. Leu, care în perioada lichidării patrimoniului au comis abateri grave, prin nevalorificarea legală a patrimoniului și neprotejînd interesele cetățenilor“. Rugăminte iarăși in van. Promotorii acelui val de tergiversări, de sfidare a legilor, in cele din urma, sînt d-nii Luca Dincă și Ion Pîrvoi, președinți de comisie la Leu și, respectiv, Zârțoaga, contabilii șefi Emilia Bălțoi și Ilie Leoveanu. Dl. Ion Munteanu, viceprimar, calitate în virtutea căreia a încercat să depisteze și cele ce s-au întimplat în satul aparținător Zănoaga, deplînge inactivitatea crasă a comisiei de acolo, neuitînd să adauge .Ne omoară lumea. Aveau de primit (sătenii — nr.) 40 la suta din valoarea patrimoniului și 60 ,la sută pentru normele prestate de la colectivizare. Iar banii își pierd din valoare. Cum pot să aibă liniște fără să fi dat oamenilor cele cuvenite ?" D-nii consilieri Ștefan Popa și Toma Popescu continuă cu un set complet de întrebări, cărora ținem să se facem loc. • la lichidare s-au comunicat 1S milioane lei, ar mai fi ? » cine e vinovat de vînzarea a 30 tone de griu după 1 aprilie 1992, la prețul de 14 lei/kg ? (vînzarea nu a primit girul primăriei s-a dovedit generoasă, sub prefi țul legal de 25 lei/kg!); • în numele locuitorilor din comună, care a fost producția de griu și cea de orz în anul 1991 ( 7), cum s-a valorificat această producție ? Nici primăria, nici inginerii de la camera agricolă nu dețin cifrele respective. Bătrînul de 80 de ani, Iordan Popescu ,a auzit că e „presa“ la primărie și a venit „să se plîngă“ Are în mină un buchet de sunătoare. Auzim cum „ăia“ își bat joc de lume („nu ne-au dat un ban, nu ne-au dat un griu“), cum a trudit 17 ani in colectiv, ca să-l scoată Dragomir, președintele, cu o pensie de tei. „...E bună in ceai“ — îl aude într-un tirziu. Gîndeam la altceva. Dacă tot e sunătoare, moș Iordane, nu dai d-ta și deșteptarea ? ! VIRGIL DUMITRESCU (Ormere diripae. 1) amenințată de paralizie, în urma sancțiunilor decretate de O.N.U. împotriva Belgradului, considerat principalul răspunzător pentru continuarea războiului din Bosnia-Herțegovina. In condițiile în care se amplifică contestarea la Belgrad a președintelui Slobodan Miloșevici se intrevede riscul unui război civil, în această republică, și sporește teama unui conflict armat și în Kosovo, în sudul Serbiei, unde și albanezii reclamă autonomia. Un atare conflict ar putea afecta Macedonia vecina, unde 30 la sută din populație o reprezintă etnici albanezi, și să destabilizeze in IUGOSLAVIA... treaga regiune, antrenînd reacții din partea statelor vecine, îndeosebi din partea Albaniei. De altfel, zilele trecute, Agenția REUTER opina că : „Interminabilul măcel din Iugoslavia și disputele etnice dinlăuntru frontierelor defunctei federații, au reaprins vechile temeri că tensiunile din Balcani ar putea duce la un război în Europa! in timp ce lumea se concentrează asupra Bosniei-Herțegovina, tensiunile din alte zone potențiale de conflict din Balcani converg, amenințînd să atragă, în această urzeală, țări învecinate și comunitățile ce au pretenții asupra rămășițelor peninsulei fragmentate. Aceste temeri își au rădăcina în istorie și există temerea că in Balcani ar putea să se aprindă un război general european. Însăși denumirea — Balcani — a început să sugereze intrigile și dușmănia în secolul XX“ In urma sesizării cîtorva participanți la jocul de într-ajutorare lansat de S.C. Universal UNIC — S.R.L., referitoare la întreruperea jocului și înapoierea sumelor de bani respective, am discutat cu d-na Mariana Ne putem înțelege și altfel Kungi, patroana societății, care ne-a oferit următoarele lămuriri : Din cauza scandalului de la Brașov, unde funcționau, deja, vreo 80 de jocuri, unele serioase, altele nu, împotriva acestora deschizându-se anchete, mulți participanți și-au pierdut încrederea și au solicitat să li se înapoieze banii. Ținînd cont că nu trecuse nici o lună de la înscriere, societatea și-a asumat toate pierderile (investițiile pentru modernizare, costul diferitelor operațiuni financist-bancare, administrative etc.), nemaireținînd nici măcar comisionul prevăzut în regulament, de a cărui luare la cunoștință au semnat toți participanții, în regulament se specifica și cazul excepțional de întrerupere a jocului, fără vina vreuneia din părți, dacă există pretenții, societatea îi invită pe solicitanți la negociere. (A.U.), Litoral UZ La prețurile de acum, litoralul românesc (nu Coasta de Azur) a devenit, deja, o „Fata Morgana", chiar și pentru localnici, in condițiile în care anunțurile de genul „Băiat de treabă, solicit loc de muncă temporar, fără pretenții salariale“ s-au înmulțit mai ceva decit alga microscopică brun-roșcată... In ideea că vă interesează, totuși, vă oferim câteva informații (diverse) din acele locuri pe care, altădată le vizitau, anual, cel puțin 3 milioane de români... • S.C. „Litoral“ S.A. a contractat, pentru acest sezon, circa 32 000 locuri pentru oaspeții străini, iar S.C. „Carpați“ S.A. — aproape 3000. De reținut că în 1991 au fost pe litoral doar 9000 de turiști străini . Exceptînd stațiunea Neptun, unde numărul turiștilor este aproximativ egal cu cel din sezonul trecut, dar mai mic decit cel din vara anului ’90, stațiunile noastre sunt aproape... unde, multe hoteluri nu s-au deschis, in altele, dacă zărești 3—4 turiști (stingheri) . Majoritatea acestora reclamă calitatea necorespunzătoare a meniurilor, lipsa mijloacelor de agrement (Eforie, Venus, Saturn) Și, mai ales ,faptul că totul este scump: 89 lei — o bere, 400 lei — o sticlă cu vin, 45 lei — un mititel, mare cu gămălia unui bold. • în ultima decadă a lunii iunie, în Mamaia erau 4300 turiști români și 1200 străini (din care 400 germani și 200 englezi). Cele mai solicitalte hoteluri ale stațiunii („Riviera”, „Albatros“, „Ambasador", „Lido“ etc.) erau ocupate in proporție de 70—80 la sută . La Eforie Sud se înregistrau doar 200 de turiști, printre care și... 3 (trei) compatrioți ai lui V. Havel. Rătăciți, probabil... • Aceeași stațiune, cu cele mai întinse spații verzi de pe întreg litoralul, a devenit, un dulce sau plai mioritic pentru crescătorii particulari de animale ! Care au, deci, o plăcută și utilă ocupație. Spre deosebire de... purtătorii de costume de baie, beneficiari doar a trei terenuri de sport și câtorva mini-golfuri (date în locație de gestiune) • Activele se vînd ieftin și la Eforie Sud: bufetul „Ceahlăul“ — 3 200 000 lei, bufetul nr. 1 — 2 155000 lei « Night-club-ul „American Paradis“ din Jupiter a fost invadat de... rusoaice! Adică, 20 balerine de la „Balșoi Teatr" din Moscova, specializate în dansuri moderne • Stațiunea Venus are contracte (mici) cu firma „Minera“ (Norvegia) și o serie de firme minuscule din Rusia, Ceho-Slovacia, Republica Moldova. • Comerțul litoralului este privatizat 55—80 la sută « Trei complexe hoteliere din Venus („Vulturul“, „Cocoșul“, „Pajura“) vor fi cumpărate (probabil) de o firmă romăno-daneză, iar hotelul „Dana“ (singurul de 3 stele al stațiunii) va fi preluat de B.R.C.E., hotărâtă să construiască o aripă nouă pentru un restaurant propriu. » Cel mai solicitat hotel din Eforia Nord este „Cascom“: trei stele, 420 locuri, frigider și televizor în fiecare cameră (pe două etaje — televizoare color) și antenă parabolică oin Neptun, mai ales, dar și in celelalte stațiuni din sudul litoralului, cei care se ocupă de turism și de calitatea acestuia au avut inițiativa ca, in locul barăcilor și dughenelor, să monteze niște frumoase „cabane", placate cu lemn, îngrijite, menite să aducă comerțul mai aproape de nivelul elementarei civilizații . In apele Constanței sunt, în prezent, de 5—10 ori mai mari cantități de fosfați și de cinci ori mai multe săruri de azot decît în anii ’60. Sunt, astfel, întrunite condițiile “pentru sporirea puternică a masei de alge microscopice, fără peri- Lata Morgana... sjmmammmmmmmmmmm col direct pentru oameni, dar producătoare de mortalitate, prin asfixie, a animalelor marine . Teatrele litoralului vă propun cîteva spectacole interesante (fie și prin titlu): „Nu mințim popori’ cu televizoru’“, „Bărbatul fatal de pe litoral“ teu „Napoleon era... fată“ • In ce privește liniștea publică, nu vă faceți probleme, poliția constănțeană a primit în dotare bastoane cu șocuri electrice și spray-uri iritant lacrimogene... Acestea fiind zise. dvs. comparați și cumpărați (bilete, eventual) !... EUGEN DELCEA Cumnatele La început, a fost mare bucurie in casa. Se părea ca, cel puțin pentru o perioadă, au scapat cu toții de griji. Emilia adusese multe bunuri care puteau fi valorificate „superior", cum își spuneau rîzind. Ba, o pereche de cercei din aur, ba, un costum de blugi... In casă apăruseră semnele unei incontestabile abundente, Alexandru și Dana, copiii, Un caz în atenție mergeau acum la școală fără a le mai fi rușine de colegii lor, ca nu sunt la fel de bine îmbrăcați. Marcel, soțul, deși aflat în șomaj de șase luni, și-a permis să reia întîlnirile cu prietenii, in fata unei sticle cu bere. Și tot așa, Emilia făcea drumul Craiova - Istanbul de trei ori pe lună, âmpreună cu cumnata sa, adică sora soțului. Cumpărau aici și vindeau dincolo, pentru a recumpara acolo și a revinde aici. Și afacerea se dovedea a fi prosperă, cu tot efortul drumului, dormitul în autocar și hrana rece, de acasă. Cele două cumnate au început, apoi, să-și prelungească aceste „călătorii“ de afaceri. Dar, „se merita”, bunurile aduse fiind mai multe și de o mai bună calitate. în casă a apărut un televizor color, și-au permis să arunce vechiul lor frigider rusesc, care nu mai funcționa cum trebuie, și să-l înlocuiască cu altul egiptean, de lux. Congelatorul s-a umplut , de carne, sticlele cu băuturi fine au luat locul celor goale, de oțet și ulei... Ba, intenționau să-și schimbe și mobila de bucătărie, care se uzase între timp, fiind cumpărată încă de pe vremea cind lucrau la Slatina, Toate acestea se afla de la el, de la cel care își spune Marcel și care s-a așezat neinvitat la masa mea, pentru a-și spune povestea. Fără a i-o fi cerut cineva... îmi povestește că, pînă la urmă, cumnatele nu s-au mai înțeles, certurile apărînd pentru împărțirea „profitului“ Acuzațiile au început să curgă cu ușurință, etichetările de tot felul, amenințările cu divulgarea nu știu căror secrete. Pînă cînd sóra a dezvăluit totul, adevărul căzînd ca o ghilotină pe capul încornorat de atîtea ori al lui Marcel. Cumnatele găsiseră o marfă care avea mare căutare la turci , se vindeau pe ele însele. Emilia a cunoscut pentru prima dată pumnul greu al soțului ei, dar ceea ce nu a putut suporta a fost privirea acuzatoare a celor doi copii. Sau, cine știe, poate că începuse să-i placă viața în care tocmai se inițiase. N-a luat nimic cu ea, nici măcar bani de autocar, dar , a plecat imediat ce a înțeles că este o străină în propria-i casă. Cum s-a întors in Turcia, numai ea știe Marcel intenționează să introducă acțiune de divorț ; rle.ocâmdată bea prin toate cîrciumile pe unde găsește prieteni său necunoscuți care să-i asculte durerea și să-i plătească consumația. Numai de copii nu știe nimic, dacă au reușit pînă la urmă să ia note de trecere la toate materiile... ION MUNTEANU ultrascurtei . Seară de seară, de la jumătatea săptăminii trecute și pînă in prag de Sfînt Petru, am fost copleșiți cu „LAUTEL AND GENTLEMEN“. De luni dimineață ne-am trezit iarăși între noi, fără sclipici și poleială, ținuți din scurt și amendați sever: „Bă ăștia, voi de ce nu stați la rînd .“ „Lady'in vînzătoarea de la Centrul de lactate nr. 22 are prostul obicei să-șî repeadă clienții. Dl. Constantin Fag (înfrățirii, nr. 34) a comis eroarea de a cere sticle cu capace și s-a ales cu un potop de invective. D-LE FAG. ACEEA NU E DOMNIȘOARA BRADUL FIRMA „TITANIC“ DIN CRAIOVA S-A DESPRINS de fundul oceanului și s-a agățat strîns de „Levis“ — televizoarele celor care, in schimbul sumei de 109 mii lei bucata, ar trebui să-i satisfacă pe cumpărători. BUCURIA D-LUI ION VĂDUVĂ (G. Enescu, bl. B-13, ap. 11) S-A DOVEDIT DE SCURTA DURATA. După numai o săptămînă de funcționare, „Levis“ s-a defectat. Cei de la firmă au promis că-1 repară sau că-1 schimbă cu altul competitiv. Acum avansează alte termene — de o lună, de două luni. Păi ce fel de „gentlemeni“ sunt la „Titanic“ ? Se umple banchiza cu nemulțumiți și nu e de-a bună ! & ZAHĂRUL PE TICHETE S-A DEPĂRTAT DE NOI. A îngălbenit de cind nu l-am mai văzut. In Piața Centrală se vinde zahăr alb ca neaua la prețul liberalizat de 180 lei. n«. îl pui în ceai și parcă licoarea prin e mirosul prafului de pușcă. Zahărul e de sorginte iugoslavă, sau cum s-o mai spune. Parafraznid un titlu de carte, dulce ca mierea e glonțul de zahăr. Fetească-ne ! @ DL. ION AUREL STOICA ERA S-O ÎNCALȚE ZDRAVĂN. Pe 13 iunie (zi cu ghinion), în zona librăriei Olteț, a fost agresat de o ceată buciurie și în încăierare i s-au luat 500 de lei, o geantă diplomat, ochelarii de vedere Zeiss, ceasul de la mină și altele. Ca să risipim confuzia cu secretarul de stat arhicunoscut, dl. Ion Aurel Stoica din Craiova locuiește în Rovine, bl. A-10, sc. 1, ap. 14 . FOȘTI PACIENȚI NU ÎȘI UITA MEDICII. Dl Constantin Dobre (Corcova, nr. 1) are numai cuvinte "de apreciere la adresa d-nei dr. Iuliu și a d-lui dr. Țapu, de la Spitalul nr.1 „Inocentul prinț al speranței / visează / cu ochii deschiși“ — scrie inspiratul poet Nicolae Petre Vrânceanu in noul său volum „ÎNLAȚUIȚI DE LIBERTATE“, scos la Editura Meridiane din Craiova, îl vom binecuvînta pe autor cu o cronică literară pe potriva talentului său. Deocamdată, FELICITAȚ! ! • Bugetul Ministerului Culturii : 5,214 miliarde, fața de 3,7 miliarde inițial. Di ministru Ludovic Spiess crede că nu are decit a se resemna cu multiplele monumente și situri ce, aparțin patrimoniului nostru național. Si totuși, d-le ministru, CUM RAMÎN L CU VALORILE TRANSPORTABILE ? Cară frății dincolo de se rup! 0 Aflăm că 40 LA SUTA DIN ZAHARul IMPORTAT se transformă in băuturi spirtoase sau in vin falsificat de către unități de stat și particulare. România este singura țară europeană {? !) în care forurile medicale, Ministerul Sănătății, mai permit utilizarea alcoolului etilic de sinteza. Urmările pot fi dezastruoase : O'HAREA, CIROZA, CANCERUL. • NU ȘTIM CINE POARTĂ SÎMBITEC! unei cocovicele pe nume Daniela György (ba știm, dar ne prefacem), de ne-a tot vîrâ în ochi pe micul ecran, cum s-a intimplat și la finele săptămânii trecute. Fetișcana ne amenință cu muzica ușoară, se crede vedetă, juriile o nedreptățesc. Nu mai spunem ce mișcări deplasate :i pleacă din corp, astea sunt însușite de la o profesoară de dans. Din cauza unor astfel de tsck-uri, artiști de valoare sunt obligați să tragă pe dreapta și să aștepte pe alde Györfy să se verse de tot. 0 33 LA SUTA DIN FRANCEZI nu știu cine a fost Voltaire, Bravos, parcă mai știm ! ? • ELISABETH SPENCER (ANGLIA), membru al Organizației Amnesty International : „Se spune că omul este o ființă liberă. Unde este libertatea de gîndire, dacă poți fi închis pentru ceea ce gândești sau din cauză că ideile tale nu sunt pe placul altora ?“ ultrascurte'J