Cuvîntul Libertății, iulie 1993 (Anul 5, nr. 913-935)

1993-07-01 / nr. 913

Guvernul domnului Nicolae Văcăroiu a fost a ultima ședință a actualei sesiuni a Parlamentului României, să emită,­­ vacanței parlamentare, ordonanțe în mai multe domenii, inclusiv­­ la rectificarea bugetului de stat. JOI I 1 IULIE 1993 4 PAGINI - 30 LEI I r.ultrascurte TE . PIERDERILE DIREC­CAUZATE ȚARII NOAS­TRE DE EMBARGOUL IM­PUS IUGOSLAVIEI rezultă din acțiunile de cooperare dintre a­­genți economici români și parte­neri sîrbi, care au fost complet sis­tate, conform rezoluțiilor Consi­liului de Securitate O.N.U. Aceste pierderi directe sunt estimate la 1,5 miliarde dolari, iar cele indi­recte — la 5,5 miliarde dolari. 0 Marți noaptea, CONSILIUL DE SECURITATE AL O.N.U. A RES­PINS un proiect de rezoluție pre­zentat de cinci țări nealiniate (Pa­­kistan, Maroc, Venezuela, Djibouti, Capul Verde) ce viza ridicarea embargoului asupra importului de arme impus de Națiunile Unite, Bosniei. Pentru proiectul de rezo­luție au votat cele cinci țări au­toare și S.U.A., ceilalți nouă mem­bri ai Consiliului de Securitate, inclusiv Anglia, Franța și Rusia, obținindu-se. • CONDUCEREA At * REGIUNI ANIA-HERTE- yLIIȚIT existe m­­țilitare sîrbo-croa­­împotriva musulma­­­manii sînt acuzați de a fi o mare ofensivă asu­pra oaților și de a încerca să controleze cît mai multe teritorii înainte de începerea negocierilor, informează AFP, citind un comu­nicat remis Agenției din Zagreb. • LIDERII CROAȚI DIN BOSNIA LANSEAZĂ un apel președintelui Alija Izetbegovici, pentru a stopa ofensiva trupelor musulmane, o­­fensivă care­­ în opinia croaților bosniaci, acreditează ideea că Bos­­nia-Herțegovina este teatrul unui război civil între trei popoare. • PREȘEDINTELE BOSNIAC ESTE ÎNTR-O SITUAȚIE DIFICILA, după ce marți seara, croatul Fran­jo Boras, unul din membrii pre­ședinției colegiale bosniace, a de­clarat la Zagreb că Izetbegovici trebuie să aleagă între a repre­zenta statul bosniac sau comunita­tea musulmană. • STAREA­­ DE URGENȚA A FOST PRELUNGI­TĂ din nou de Parlamentul Tur­ciei, pentru încă patru luni, înce­­pînd cu 19 iulie, în estul și sud­­estul Anatoliei, unde este concen­trată minoritatea kurdă.­­ GRU­PUL ITALIAN BALSAMO ELA­BOREAZĂ UN STUDIU privind refacerea căilor rutiere din Bucu­r­­ești, posibilitățile de îmbunătăți­re a circulației din centrul Capi­talei noastre, precum și crearea de parcări pentru autoturisme. Pri­măria intenționează ca, în schim­bul refacerii străzilor și șoselelor Bucureștiului, firma italiană să administreze o vreme parcările create. • STATISTICI ALE POLI­TIEI BRAZILIENE ARATA cĂ Rio de Janeiro este un adevărat „cîmp de bătălie“ unde 61 de per­soane la 100 000 locuitori sunt a­­sasinate în fiecare an. In primele patru luni ale lui 1993 au fost în­registrate 2 724 de asasinate, ceea ce reprezintă circa o cr­­ ș dintre orașele americ Washingtonul este mai ci­ Rio de Janeiro (78 i Ut la 100 000 de locuitor IRISSM) . I ANUL IV NR. 913 Fără sacoșe» prim piețele Craiovei Roșii ne iau la cuțite C­R­A­I­0­V­A­ C Craiovița Nouă. Imaginile de­­ sezon estival se completează de minune și în cartierul de vest al urbei craiovene, peste care temperaturile ridicate — nimic paradoxal — coboară­ în voiaj Omul se trage la umbră și, dacă are baftă de-a se găsi pe lingă S.C. ..R.I. PÎRJOL „ COMPANY S.N.C.“, poate da pe gît și un­ șnaps, așa, ca să se mai încălzească. Dacă e PÎRJOL... Dozatoarele „TEC“ funcționează non-stop, cîntare­­le la fel. Cele cu bătaie își re­vin cu greu la poziția inițială. Pînă­­ Să se echilibreze, negus­torul mai aruncă un cartof cît nasturele. Tasul reacționează ca și cum ar fi vorba de un cartof sadea. Piața agroalimen­tară din Craiovița Nouă, bine acoperită­ și ferită de razele ascuțite ale soarelui, se des­chide privitorului cu de toate: legume, zarzavat, fructe, flori. Roșiile, nestatornice la preț, ba coboară pînă la 160 lei/kg, ba urcă pînă la exact 300 lei/kg. N-ar trece de-aici cu o lețcaie (rușine obrazului, nu-i așa ?...). Varza albă bate pasul pe loc, susțin cumpărătorii, și nu ie­se din 60 lei/kg. Magazinul agroalimentar din zonă vine cu o pată de culoare în plus. Cum intri, din dreapta și din stin­gă (sau invers, existînd două intrări, ca și două ieșiri) te iau în primire rafturi ghiftuite cu, conserve de vinete, ghiveci, roșii. Pete și pete de culoare aiungind monotonia, fiindcă va­riabile sînt mai multe : vinete, roșii, ghiveci , roșii, vinete, ghiveci , ghiveci, vinete, roșii­. ABUNDENȚA ! Din care ni­meni nu mișcă o figură. Ca la expoziție. Conservele de pește, ambalate în cutii de tablă, se expun în profil, dînd impresia de la distanță a unor fișicuri de monede blocate la manti­nelă. Nu sînt doar conserve. De cîrlige atîrnă salam rusesc (1 700 lei/kg), coexistînd cu superbe ciolane afumate, după care orice politician al zilei ar fi gata să alerge cu limba Școală. La prețul de 750 lei/ kg, ce-ar mai dori domnia sa ?... în fața mareei verzi, o­­rășanul nostru firește că se de­cide în fel și chip,, pînă nu îl prinde T.V.A.-ul. Unii au gri­jă de ceapă, alții de usturoaie. Unii de mărar și pătrunjel, al­ții de ardei și conopidă. No­roc însă cu mai vechea unita­te nr. 18 a I.S.F. (respectăm vitrina!), unde rafturile sufe­ră de o nuditate mai ceva ca la Techirghiol. Aici toamna a venit ceva mai devreme. Bate VIRGIL DUMITRESCU (Continuare în pag. a IlI-a) $ Miercuri, 30 iunie, PIAȚA SPITALULUI NR. 1 — mică, în­ghesuită. Se vinde din toate po­zițiile — pe tarabă sau pe jos. Pește — 400—600 lei/kg, brînză — 1000 ; caise, prune —200; mere — 150 ; vișinei — 150 ; ci­reșe — 200 ; roșii — 250—300 ; vinete 650—700 ; usturoi — 40— 5,0 lei căpățîna ; ...cartofi noi — 200—250 lei/kg ; pere — 145 ; cas­traveți —­ 80—100 ; dovlecei — T00 lei bucata ; morcovi — 25 lei bucata; ardei gras — 30— 100 lei bucata; fasole verde — 400—600 lei/kg; varză — 100 ; ceapă — 20—25 lei bucata.­­ Două unități ale S.C. COMAGRO­rNS-1 șef­­ — dl.­ Vasile­­ilinca) ofereau spre vînzare ouă (35 lei/ buc), ceapă (50 lei/kg), vișine 1140), varză (65). „Dimineața este bătaie pe produse, că-s mai ie­ftine decît la­ țărani. Sîntem bine aprovizionați, dar nu mai cumpără lumea ca pe vremuri, că n-are bani“. 0 PIAȚA „VA­LEA ROȘIE"— cu prețuri cava mai mari (10—50 lei, după pro­dus). Pe lingă legume, fructe și pește am găsit carne de porc(!), 1600—1500 lei/kg (cîntar de mină). Vindea dintr-o remorcă fără număr de înmatriculare un nene brunețel bine, care, nor­mal, n-a vrut să-și spună nume­­­le.­ Clienții nu­­ erau prea­ ătr­aț­i de­­ marfă (deși era frumușică), din cauza muștelor care roiau in preajmă.. . Magazinul S.C. HURTU.S .vînz­âtoare — Gheor­­ghi­ța S’&in­tt} avea in plus ouă (iii,i­ lei bucata; și fasole (239 lei/kg); vișine mai ieftine (115), dar de calitate­­ inferioară; car­tofi noi, minusculi — 155 lei/kg. 0 PIAȚA GĂRII, de departe cel mai bine aprovizionată și cu prețuri mai mici cu 50 lei/kg (s-a scăzut transportul!), oferea în plus răsaduri de ardei gras, iute și capra ; cîțiva romi — cu o căruță de ceaune, oale și tin­giri de metal (1000—3500 lei/ bucata) ; niște frați de peste Pruf cu­ o grămadă de­­ minicuri. Chioșcul specializat în comercia­lizarea peștelui avea doar „AMZI" (!). 780 lei/kg. # La două chioșcuri ale SC „EMER­ AURELIA SÎRBU (Continuare în pag. a III -a) Notă dominantă : Nici abundentă, nici 9­7 prețuri rezonabile, nici curățenie n­es­­vîrșită doar cumpărători înginduraa l © MEDIA­MX Transmite : BELGIA PREIA PREȘEDINȚIA C.E.E. Danemarca a cedat, ieri, Bel­­giei, președinția Comunității Economice Europene, după șase luni, timp în care ea însăși a ratificat (după refuzul din iunie 1992) Tratatul de la Maastricht. Premierul danez Rasmussen și-a axat activitătea președinției în­deosebi pe creșterea economică, deschiderea către Europa de Est și lupta împotriva șomajului. S-a reușit negocierea unui acord între Franța și S.U.A. privind oleaginoasele. Eșecul cel mai us­turător al președinției daneze îl constituie continuarea conflictu­­lui din Bosnia. Partizan al unei soluții pașnice, ministrul de e­xterne danez, Petersen, s-a opus unei intervenții militare a C.E.E. in fosta Iugoslavie. MINITURNEU Premierul israelian, Yitzhak Rabin, a efectuat o vizită ofi­cială de două zile în Olanda. Astăzi și mîine el va fi oaspete­le Franței. ELȚÎN, „REEXAMINAT« în cursul vizitei pe care o va efectua la Tokio, pentru a asis­ta la lucrările din ultima zi a reuniunii Grupului celor șapte țări industrializate, intre 7—9 iu­lie a.c., Boris Eltin va trebui să recîștige încrederea partenerilor de discuții, demonstrind că de­ține pîrghiile puterii politice și economice, apreciază REUTER. Deși Rusia nu face parte din G-7 (SUA, Japonia, Germania, Italia, Canada, Franța, Marea Britanie), El­țin a fost invitat la dezbaterea posibilității de acor­dare a unui ajutor de 4 miliar­de dolari pentru încurajarea reformei economice în Rusia. ABSOLUT INCORUPTIBIL Membrii Comitetului Perma­nent al Adunării Naționale Populare Chineze vor trebui să fie absolut incoruptibili, se stipulează în viitorul cod de conduită aflat în curs de elabo­rare, a precizat ieri „CHINA DAILY“. Ei vor trebui să înre­gistreze toate cadourile oferite de vizitatorii străini și sa refuze mita«« _ la premiera craioveană a PHAEDREI, au­ afirmat că Ba­­nia este o „Mecca" a teatrului... — Nu este un compliment, ci o realitate ! în ultima stagiune, în ultimii ani, toate prorile și zînele bune s-au adunat deasu­pra Craiovei și au făcut ca tea­trul de aici să fie cel mai bun teatru din... București, adică din țară. Naționalul din Craiova în­cepe să fie cel mai bun din Europa. A fost — și în toamnă se va dovedi iarăși la Melbourne și Anvers — un teatru extra­ordinar. In clipa de față, Mecca lumii teatrale este aici. Prost ăla care nu vine la Mecca ! _ Despre PHAEDRA ? — Este o continuare firească, dacă nu și previzibilă, în ace­lași timp, a programului estetic al lui Silviu Purcărete. Acest om care pe mine mă sperie prin faptul că are o înfățișare oarecum ursuză,a pare tot tim­pul puțin supărat (dacă nu ne­dormit), dar nu prost dispus, deci acest „urs“ cu suflet de că­prioară ajunge la acest specta­col intr-un punct de culme al programului său estetic, început cu UBU și TITUS. în acest , co­lectiv , deosebit, de actori minu­nați și harnici (sublinierea apar­ține interlocutorului — n.n.), Silviu Purcărete a reușit să facă o trilogie a Teatrului Sfînt, a teatrului făcut de români cu ro­mâni, un teatru care are puterea­­să sape în sufletele noastre atit de adine iicit să rezoneze cu aceeași putere pe orice conti­nent, în orice limbă, în orice cultură, în orice perimetru spiri­tual. Acesta este meritul unui mare regizor aflat intr-un tea­tru al LUMII (anul acesta nu pot să denumesc Naționalul din Craiova decît teatrul lumii !). Silviu Purcărete reușește prin­­tr-un limbaj propriu românesc să intre într-o rezonanță cu desăvîrșire internațională. Și pentru acest lucru voi căuta să fiu cît mai des, aici, la... MECCA­­ ION JIANU DEM - üb m mm — Blitz cu dl. MIRCEA ALBULESCU, subsecretar de stat în Ministerul Culturii — Doljul - primul la recoltare, printre ultimii la producții! Doljul înregistrează, in mo­mentul de față cea mai mare suprafață recoltată dintre ju­r­­e­ț­e­l­e țării : 24 200 ha cu orz și 10 250 ha cu grîu. Nu­mai că aceste aspecte îmbucu­rătoare și — inițial — dătătoa­re de speranțe, sunt adumbrite de trista realitate că ne în­scriem cu producții jenant de mici. La recenta teleconferin­­ță a primului-ministru cu con­ducerile județelor și factorii im­plicați în activitatea agricolă, dl. Alexandru Tobă, prefectul județului, a comunicat o pro­ducție medie de 1­500 kg/ha— la orz și 1600-1700 kg/ha — la griu, fapt care, pur și­­ sim­plu, a adus —­ pentru cîteva minute bune —­ la tăcere con­ducerea guvernamentală. După „dezmeticire“, s-a întrebat­: „Care este cauza?“.­­ „Seceta mare" — a venit răspunsul. Ceea ce este adevărat. La fel de adevărat este, însă, și fa­p­tul că Doljul ar putea sa spa­­ge cel puțin 240 000 ha, jum au afirmat diriguitorii agricul­turii. Numai că în junior s-au irigat doar ceva p^ștfe 30 000 ha. Cu promisiuni­ deșarte și lăudăroșenie pătrif­oasă murim de foame! (NJ^) j Conflict», mortal, pornit de la un „pumn“ de vișina! Grecu Marin, 36 ani, căsă­torit, părinte a trei­ copîi mi­nori, și Grecul Alexandru, 32 ani, ambii surfî satu­l Bucovicior, comupar Vela,­­erau, se sub­înțelege, unde, după cum su­gerează numele,. Faptul că se dușmăneau cu înverșunare, de mai multă vreme, ba­ne și urau de moarte, a avut un deznodă­mânt tragic, marți, 29 iunie a.c., în jurul prînzului. Atunci, bine băut, necontrolat, isteric, Grecu Marin a aflat că unul din copiii săi fusese bătut de Grecu Alexandru, pentru mo­tivul că ar fi furat cîteva vi­șine din pom. Și întîlnindu-se, deloc­­ întîmplător, pe uliță, Ma­rin i-a aplicat, fără vreo re­­mușcare, cuțitul drept în zona inimii, lui Alexandru, pene­­trîndu-i cordul, lovitura dove­­dindu-se mortală. Făptașul a dispărut­ de-acasă, este dat în urmărire generală, iar tragica pățanie o instrumentează Pro­curatura județului Dolj, prin domnul procuror criminalist Va­sile Dimon. m­m, Ierusalim , cu doamna LILY HAHAMY, consilier cultural al Ambasadei Statului Israel la București . Patru orașe din România au șansa de a găzdui expoziția itinerantă „IERUSALIM. Arhitectura anilor ’80“ , între acestea — Craiova.­­ După războiul arabo-israelian, din 1978—1979, Ieru­salimul a fost supus unei impresionante opere de reconsiderare arhitectonică. Un concurs internațional, un juriu internațional, cu cei mai mari arhitecți ai lumii au selectat cele mai valoroase proiecte . In materie de investiții pentru reconsiderare arhitec­tonică, Ierusalimul a bătut toate recordurile mondiale! Prezentă la festivitatea de la Craiova, doamna Lily Hahamy, consilier cultural al Ambasadei Statului Israel la București, a oferit, cotidianului nostru un interviu... — Stimată doamnă, sînteți pentru a doua oară la Craiova... — Sînt bucuroasă că sînt, din nou, la Craiova. De prima oară cînd am venit aici, în frumosul dv. oraș am știut că voi reveni încă o dată și poa­te de mai multe ori de aici înainte... Ocazia pe care mi-o oferă astăzi vernisajul expozi­ției de arhitectură este într-un fel paradoxală, voi încerca să vă vorbesc despre Ierusalim, de aici din Craiova. Dar vorbești despre ceea ce îți este neapărat drag inimii cu cei care iți sunt neapărat dragi. Cu modeștii? spun că Ierusalimul de astăzi este, poate, unul dintre cele — în acest pămint etern mai fi — Minunea este chiar aceas­tă nouă dimensiune arhitecto­nică a orașului, în care s-a păstrat tot ceea ce vorbea des­pre continuitate spirituală: am­plificarea acesteia la reverbera­— La Ierusalim avem și noi, e vorba de o expansiune teritorială... — România este singura țara din Balcani, care, într-o perioa­dă foarte grea, pentru statul Israel, nu a întrerupt relațiile diplomatice cu noi. După 1967 cînd multe țări nu au înțeles mai frumoase orașe din lume, cu o istorie, comparabilă, în multe privințe, cu Roma și Parisul. Unic, însă, în felul său, Ierusalimul are un par­fum mistic, pe care nu îl poți afla niciunde, în altă parte a umanității. Este orașul spre ca­re, de două mii de ani, se în­dreaptă evreii dar și credincioșii întru Fiul lui Dur Iisus Hristos... Oraș al Noului Testament, și n trage astăzi pe to ni și-l pot închip , cît a fost: capita ■ orașul lui David, t , ■­­ . ..■­ etern... nt, oare, posibile n ■ țiile pe care ne atr.bitir nSst. să le dăm,. acum capitalei noastre, * care se revendică • . din acest pămint eter • omânii, o biseri­ 11 bine de ce lsra. . . pentru viețile . ■ ■ di­n no­ii săi, au trebuit să f ' . cm ca ION ■ • • RLSCU (Continuare in C -■) O IMPORTANTA LUCRARE EDILI I Deco­matarea lacului din parcul Roman Declanșată, lucrarea respectivă, al cărei deviz se ridică la aproximativ 30 milioane lei, riscă să fie mult Înceti­nită de lipsa fondurilor bănești pe care o acuză, momen­tan, Primăria municipiului. Continuă decolmatarea salbei de lacuri din Parcul Romanescu. I­raginia și-a mutat activitatea în lacul central care, împreună cu celelalte patru mai mici, ca su­prafață­­ de luciu de apă, alcătu­iesc superba salbă de lacuri din secularul parc craiovean. Lu­crarea, extrem de necesară, an­­­­gajează­ R.A.D.P. Craiova,­­prin­­ contract, acest efort de asanare­­ revine Societății SUCPI Craiova. Dl. viceprimar, Ioan Șuvaina, susține că specialiștii și-au dat, in principiu, acordul asupra se­cării treptate a luciului de­ apă, în ideea păstrării rezervei natu­rale de pește din lac. Estimată la 30 milioane lei, întreaga lu­crare riscă să fie mult încetinită din cauza lipsei, momentan, de fonduri. O primă rată de 4 mi­lioane lei a fost achitată de mu­nicipalitate firmei craiovene. (I.G.). ii ­Harababura de la poarta spitalului Să nu înțeleagă cititorii noș­tri că Tîrgul de săptămînă s-a mutat din cartierul Romanești mai spre centru. Asta ne-ar mai trebui ! Dar este vorba de cu totul altceva. La intrarea în incinta Spitalului clinic nr. 1 Craiova este o harababură de nedescris­ la serviciu. Cineva-probabil de administrativ, al cărui nume cu greu se va afla — a dispus montarea a încă unei bariere,, de­­ parcă cea de la portar nu era suficientă. Dacă poți trece cu autoturis­mul de prima (barieră), observi că în stingă este o parcare apreciabilă, mai­­ tot timpul „plină“ la­ jumătate din capa­citate. Dar este numai pentru angajații spitalului și al Direc­ției sanitare județene.. Deci nu poate fi folosită de orice „mu­ritor“ care are probleme la spital. Ar mai fi o posibilitate­:­ aceea a parcării din fața po­liclinicii, dar și aici se pătrun­de destul de greu. Așa se face că majoritatea autoturismelor și alte genuri de autovehicule sunt parcate pe strada Tabaci (destul de îngustă) și pe tro­tuare, existînd mereu perico­lul accidentelor, mai ales că la piața din zonă este mare vânzoleală. Noi tot mai sperăm că în­ această zonă se va face ordine, mai ales că actuala conducere , a Spitalului 1 este hotărîtă să și facă ordine în propria ogradă în împrejurimi ! (Adeiina Milu). 0 TÎLHĂRIE. Aflîndu-se după cum­părături în librăria Casa Cărții din Craiova, in ziua de 29 iunie a.c., ora 10, Ileana Rada, 43 de ani, din Balș, a simțit, inițial și apoi l-a zărit pe cel care-i subtilizase din buzunar suma de 20000 lei. A pus mina cu curaj pe făptaș — Nelu Trașcă, 32 ani, din Va­lea Roșie, bloc 12, se. 4, ap. 20 — care, insă, a lovit-o cu brutalitate, incercînd să fugă, dar au intervenit, din spirit civic — tot mai rar —, mai mulți cetă­țeni, iar un tinăr subofițer de politie, care mergea... să-și susțină un exa­men la facultate (la care a și renun­țat in acea zi), să-l imobilizeze pe Ne­­luță și să-l ducă la răcoare și la... bine. Subofițerul de poliție a dorit să-și păs­­treze anonimatul. 0 COPILUL NIMĂ­NUI. A fost prins în toiul nopții de doi subofițeri de poliție in flagrant, după ce spărsese un autoturism Peu­geot 305 (l-DJ-7714), parcat pe stradă, iar asupra sa s-au mai găsit și alte ac­cesorii sustrase din autoturismele spar­te anterior. Ii cheamă Rotaru Marius- Alin, 13 ani, str. 7 Noiembrie nr. 135, și provine dintr-o familie dezorgani­zată, tatăl său, Ion Rotaru, aflîndu-se­ in detenție. La această vîrstă, micul infractor nu răspunde penal, iar trimi­terea la Centrul de ocrotire a mino­rilor presupune întocmirea formelor de rigoare. 0 AU SPART CISTERNA CU ULEI COMESTIBIL. Sesizați de con­ducerea S.C. OLPOD S.A., din Podari, că în noaptea de 28/29 iunie a.c. s-a spart un vagon cisternă cu ulei comes­tibil, lucrătorii de poliție i-au iden­tificat pe Nicu Drăgan, Dumitru Alexe și Fira Gabi-Dumitru, toți in vîrstă de 17 ani, din localitate, la domiciliul că­rora s-a găsit cantitatea de 200 litri ulei comestibil, 45 kg floarea-soarelui și o însemnată cantitate de șrot. 0 CINSTEA — GERMENELE SĂRĂ­CIEI. Ca să nu plece cu mina goală de la Complexul AVICOLA Șimnic, unde erau salariați, Porojan Marin, 34 ani, din Craiova, Aleea I, Parângului 9, Căpraru Ileana, 25 ani, din Mischii, și lordache Domnica, 37 ani, din Vulpeni, județul Olt, au luat in saci 100 kg de porumb sustras din magazia fermei. Neșansa lor s-a chemat... personalul de pază al fermei și doi subofițeri de poliție care cunoșteau năravul fără lo­cuire al unora dintre salariați, obse­dați de dictonul „Cinstea este germa­nele nociv al sărăciei“. C CRAIOVA­NU E CAPITALA. Venit cu afaceri în Bănie, domnul Ahmed Elashkar, cetă­țean libanez, domiciliat în București, str. Cimpineanca nr. 3, bloc 109, sc. 1, etaj 4, ap. 26, a avut surpriza să afle că dumnealui conducea un autoturism HB-36­­ C neînmatriculat in România, deși fusese introdus de mai bine de un an. Evident, Craiova nu e... Bucu­­reștiul —■ a zis în sinea sa distinsul oaspete, căruia i s-a întocmit de Po­liția Rutieră dosar penal. Dar și un „libanez“ din... Bucovăț nr. 105, Gheor­­ghe Serdaru, 20 ani, conducând un frumos RENAULT-25, a avut surpriza să afle, la o discuție cu Poliția circu­lației, că a­utoturismul nu e înscris în circulație. Cu scuzele de rigoare, i s-a întocmit și lui dosar penal.

Next