Cuvîntul Libertății, septembrie 1993 (Anul 5, nr. 957-978)

1993-09-15 / nr. 967

Camerele reunite au încheiat ieri, după discuții maraton, „disecarea raportului S.R.I.4”. Peste o săptămînă, președintele țării ar urma să propună Parlamentului schimbarea sau _______reconfirmarea directorului instituției respective. ■"ti­rMUUM MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 1093­4 M61NI-30 LEI ! ! I ultrascurte . 3 IUINE, LA WASHINGTON, CONSILIUL DIRECTOR AL F.M.I. VA DISCUTA PROBLEMA RO­MÂNIEI, in cadrul reuniunii a­­nuale de analiză a situației țări­lor membre, a comunicat dl. Joshua Green, reprezentantul în România al organizației financiare interna­ționale. La discuție, care nu va fi o negociere, va participa și un reprezentant al Guvernului român. • AGENȚIA MEDIAFAX A PRI­MIT din partea Asociației Române de Comunicații Audiovizuale (ARCA) UN PROTEST față de în­călcarea de către Televiziunea Ro­mână a „Deciziei CNA nr. 105/ 22.07.1993 pentru aprobarea nor­melor obligatorii privind realiza­rea publicității în cadrul progra­melor audio-vizuale sau distribuite prin cablu“. Televiziunea Română continuă să difuzeze reclama in timpul Actualităților. Se încalcă, astfel, art. 4, par. 5, care mențio­nează : „Publicitatea nu poate fi inserată in difuzarea serviciilor re­ligioase, a jurnalelor de știri și a programelor de actualități, indife­rent de durata acestora“ — se ara­tă în document. ARCA solicită C.N.A. sancționarea Televiziunii Române și r­eglementarea situației. • O OFICIALITATE IRAKIANĂ A CRITICAT PLANUL DE PACE ISRAELO-PALESTINIAN care, în opinia sa, va genera conflicte vio­lente între palestinieni. Acordul, care „este un rezultat al unor ne­gocieri din umbră, ce i-au luat pe palestinieni prin surprindere, va deschide calea luptelor ai căror protagoniști vor fi palestinienii în­șiși“, a afui­­ni subsecretarul de stat irakian, Noorî Al-Marsoumi. • UN COMITET AL SENATULUI AMERICAN A APROBAT proiec­tul de ajutor extern acordat de Statele Unite pe anul 1994. între altele, acesta include o asistență în valoare de 2,5 miliarde dolari pen­tru fosta Uniune Sovietică.­­ GRUPUL GERMAN BMW IN­TENȚIONEAZĂ SA FABRICE ÎN CHINA AUTOMOBILE, MOTOCI­CLETE ȘI MO­T­OARE DE AVION, dar pina in prezent nu a fost fina­lizat încă un acord în­ acest sens, a declarat, luni, unul din direc­torii grupului, Horst Telschik. Pe lingă automobile de lux, care au început să fie importate în China, BMW produce, în același timp, mo­toare pentru avioane de uz intern. Grupul german „Volkswagen“ a­­samblează, deja, automobile „San­tana“ și „Audi“ in China.­­ AU­RUL A FOST COTAT, luni, la Londra, la 348,25 dolari uncia, cel mai scăzut nivel atins din luna a­­prilie, fiind posibila atingerea ce­lui înregistrat la mijlocul anilor ’80. Aurul ar putea scădea in ur­mătoarele citeva luni la 320 dolari uncia. Prețul actual este cu numai 21 dolari mai ridicat decit cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani, atins în luna martie.­­ CONDU­CEREA PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT (SPD — de opoziție) ȘI-A DESEMNAT, la Bonn, CAN­DIDATUL LA ALEGERILE PRE­ZIDENȚIALE ce vor avea loc în Germania în 1994. JOHANNES RAU, 02 ani, șeful guvernului re­gional din landul Renania, care ne-a vizitat de curînd țara, a fost desemnat în unanimitate. Erascurter CRAIOVA ANUL IVM, CWIETUL LIBERTATE c o 11 m a \I m Dffj MD g« interpelări, in Parlament, pe marginea Raportului S.R.L ȘANTAJUL UCRAINEAN ȘI... .^Seriozitatea vameșilor calafeteni O știre lansată în eter de Agenția FRANCE PRESSE a produs stupefacție . La Ca­lafat, vameșii români, în co­operare cu reprezentanți ai Misiunii UEO de respectare a embargoului pe Dunăre, au oprit din cursă, începind cu 4 septembrie ax., vasul ucrai­nean de pasageri „Dunai“, la bordul căruia se află citeva zeci de persoane de națio­nalitate ucraineană, care și-au petrecut un­ sejur în Serbia. Comentînd că este pentru prima oară când un vas de pasageri este oprit din cursă pe Dunăre, Agenția citată in­sinuează că, în ciuda acor­dării de către români de me­dicamente și hrană, situația pasagerilor de la bordul na­vei este mai mult decât in­­confortabilă. Dacă Agenția respectivă ar fi verificat mai atent situația, ar fi realizat că vameșii calafeteni nu și-au făcut decât exemplar dato­ria, respectînd Rezoluția 820 a Consiliului de Securitate și Hotărîrea de Guvern 181/ 1993, prin care România se asocia, asumîndu-și toate res­ponsabilitățile­ acestei Rezo­luții. In realitate, Agenția ucrai­neană de transport fluvial UDP, a cărei navă a fost opri­tă din cursă la Calafat, nu se află la prima abatere. A­­ceeași companie de transport a mai intrat în incidență cu Rezoluția 820, un vas de-al său transporti­nd, odată cu pasagerii, și câteva garnituri de mobilă unicat, produse în Serbia. Atunci, fiind vorba de o mică­ insignifiantă abatere, compania a fost iertată de sancțiuni, vasul urmîndu-și cursa. De această dată, deși Agenția ucraineană a fost a­­tenționată, însuși comandan­­tul vasului respectiv, la tre­cerea prin Calafat, în drum spre Serbia, ca să nu recidi­veze, la întoarcere, la bordul navei, au fost încărcate 120 garnituri de mobilă ! Dacă a­­ceste 120 garnituri de mobilă se pot considera mici suveni­ruri din sejurul sîrbesc, este o problemă de optică, nu de corectitudine. Pe ce au mizat, oare, comandantul vasului, pasagerii ucraineni, atunci când, cu bună știință, averti­zați chiar, au încălcat em­bargoul pe Dunăre, este lesne de înțeles. Numai că între în­țelegerea lor, compatibilă cu șantajul, fie și sentimental, și seriozitatea vameșilor calafe­­teni, este o mare distanță și diferență... ION DOBRESCU Mai pe față, mai pe dos și ceva pe deasupra! Ca orice om curios să afle ce se in­­tim­plă dincolo de ceea ce știe toată lu­mea, am avut, iarăși, „slăbiciunea“ de a căuta, pe lungimea de undă radio, vocea Parlamentului, reunit spre a da asculta­re, în cursul zilei de ieri, răspunsurilor oferite de Virgil Măgureanu, directorul S.R.I., la întrebările numeroase puse de diferite formațiuni politice, ca ecou la raportul prezentat în legătură cu activi­tatea acestei importante instituții a orică­rui stat­ de drept. Și nu mi-a fost greu să-mi dau seama că misiunea asumată de directorul S.R.I. n-a fost tocmai ușoara, ea presupunînd, nici mai mult, nici mai puțin, să proiecteze o lumină asupra multe­lor necunoscute din istoria învolburată a ultimilor ani înecați, parcă, în ceața unor complicate ecuații cu grad maxim de in­­cifrare. De-ar fi să ne luăm numai după răspunsuri, adesea învăluite în har­ pa bo­gată a principiilor călăuzitoare, ar fi greu să ajungem la explicațiile mult aștepta­te. Din ele reiese mai degrabă că S.R.I.-ul nu a stat degeaba, urmărind să cunoască tot ce atinge interesele securității națio­nale, îndeosebi să depisteze eventualele rețele de spionaj de pe cuprinsul țării noastre și tot ce ar pune in pericol do­meniile social-economice de importanță strategică ale României. Mult mai vastă, aria întrebărilor adre­sate de P.U.N.R., U.D.M.R., P.R.M., PE. 1993, P.S.M., P.A.C., P.N.Ț.C.D., P.S.D., P.E.R., P.D.A.R. a reflectat punctele fier­binți ale interesului public, între care s-ar număra : cine au fost „teroriștii“ din decembrie 1989, care sunt domeniile economice românești penetrate din exte­rior , ce se știe (la S.R.I.) despre extre­mismul de dreapta și cel de stingă ; sunt ascultate convorbirile telefonice; este violată corespondența; au fost vîndute terenuri către străini ; ce știe S.R.I. des­pre corupția la nivel înalt sau despre afacerea Forum Maritime-Petromin : exis­tă grupări paramilitare în țară ? S-a ce­rut referirea la date concrete și, uneori, răspunsurile au fost la obiect. Totuși, chiar și cu... cărțile pe față, adevărurile cele mai dureroase au rămas neafirmate, ceea ce i-a făcut, pe unii parlamentari, să sară din bănci ori să intervină cu dezvăluiri fulminante, pe tonul unor ade­vărate rechizitorii, ca în cazul senatorului C.V. Tudor, a cărui concluzie a fost apre­cierea la superlativ a eforturilor institu­ției de a-și face datoria de o... mare a furtunilor, cum este societatea românească de azi. Și, parcă spre a spune ceea ce mulți ascultători au gîndit, reprezentan­tul P.D.A.R. a opinat: „Putem spera că următorul raport S.R.I. va fi­ mai dens“. Noi și pe acesta l-am vrut cit se poate de concret și concis... FLOREA MU Deschiderea noului an școlar 1 Septembrie cu ochi de copil Astăzi­­ se deschid porțile șco­­lilor. Intr-un fel, toamna are și această semnificație, dincolo de sensurile sale multiple. Da­că toamna se numără bobocii și se scutură glia de tot ce a rodit din seva ei, SEPTEM­­BRIE ARE OCHI DE COPIL, priviri de rouă și de albastru înalt. Se poate spune că ulti­mul anotimp al anului începe, cu­ adevărat, odată cu deschi­derea școlilor... Revin, in bănci, in sălile de clasă, cei peste o sută de mii de copii ai Doljului. Unii — cu fireștile emoții și neliniști ale primei lor zi de școală, alții — cu întrebările, ultimului an de liceu, dar toți stăpîniți de cău­tările febrile ale vîrstei, în ne­răbdarea de a răsfoi noile ma­nuale și de a-și reîntîlni colegii se deslușește sentimentul unei perpetue regăsiri și aspirații, al împlinirii unor așteptări ,pe care vacanța mare le-a potențat, cori­­ferindu-le profunzime. Sub ochii noștri, ai tuturor, ei se reîn­torc la vechile îndatoriri de elev — alții și mereu aceiași, sub părinteasca ocrotire a das­călilor ce le vor îndruma fapta și gindul pe singurul drum care duce în viață:­­ al învățăturii Sub ce auspicii debutează fi­nul școlar 1993-1994 ? Speran­țele sînt, ca de obicei, foarte mari, iar realitatea invățămîn­­tului nostru tot mai com­plexă și, de ce să nu o spunem minnim uu-sc­oeii <­» l­uou. «jvv.-oon oii, in­struirii școlare, chiar și în con­­­­dițiile învățămîntului­ general­­, obligatoriu, e tot mai fragilă,­­ în situația în care costul frec­­­­ventării cursurilor, pentru cei­­­ mai mulți, crește pe zi ce trece, și Bucuria de a putea descifra tai­­­­na cărților este, din ce în ce­­ mai mult, umbrită de privațiu­­­­nile materiale. La miezul satis­­­­facțiilor școlare se insinuează,­­ treptat, semnul infructuos al­­­ îndoielii. Dar, cu toate acestea , școala reprezintă reperul cel­­ mai sigur pentru cei care vor­­ să navigheze în larg și nicide­cum să rămînă la țărm. Este ceea ce ii îndeamnă, pe cei mai mulți, să urmeze o formă sau alta de invățămînt preuni­­versitar. Semnificativ, in acest sens, e faptul că aproape top. cei 9 235 absolvenți din vară, ai clasei a VIII-a, in Dolj, au optat' pentru continuarea studi­ilor la liceu (6968 candidați) sau 'la școlile '­profesionale (1968 can­didați). Există, de altfel, un in­teres mai mare decit in anii anteriori, din partea elevilor, a căror afluență pe porțile șco­lilor a crescut. Hotarul dintre etapele de invățămînt nu este, încă, de netrecut. Iar septem­brie, ca o amintire, își pune lim­pezimile în sufletul copiilor noștri, care se reîntorc, astăzi, în dulcea lumină a cărților. FIX­­BEA MI­li __ __ s­umar; Pas. 2 « La fosta U.J.C.M. Dolj; « Ultrascurte. Lovituri de... catifea și intere­se rănite ; © Bursa locurilor de muncă; ~ „Nesincroni­­zări“ în montarea televiziu- SPORT. Pag. 3 ani prin cablu la Craiova ! La Tr. Severin, oltenii construiesc de 135 ani nave flu­­vi­­ase și maritime, pentru toate meridianele. Cea mai re­­­­centă cooperare — de prestigiu și de viitor — cu „THORES DANE­EV“ Olanda — I Lansarea la apă a­­ motonavei „Marisa“ ■ ..Zi superbă, de toamnă in­candescent­ă, cu un cer albastru, mnart, și pur, apele Dunării cal­me, strălucitoare, maiestuoase, în zona centrală a bătrânului șantier, citeva sute de munci­tori, ingineri, manageri, parte­nerii olandezi. Asistă la lansare și oameni de afaceri din Dane­marca și Thai­landa, aflați in vi­zită de informa­­­re pe șantier. O comandă discretă ș­i, simultan cu urnirea, pe tălpile bine unse, a monstrului brun de oțel,­ o tinără­ blondă, surizătoare pro­iectează cu emoție, dar energic tradiționala sticlă cu șampanie. Fata este chiar Marisa, specia­listă din grupul olandez, al că­rei nume il va purta nava, nu­me gravat artistic la prova. Mo­tonava­ pătrunde impetuos și plu­tește cu grație pe ape, incepîn­­du-și destinul in urate și aplau­ze. Oltenii știu că au făcut o treabă bună. Olandezii — ași­­derea, pentru că „Marisa“ este a patra navă livrată Companiei „Shorks Dane BV", confirmind o cooperare a cărei perspectivă se bazează pe profesionalităte, seriozitate, exigență și, nu in ultimul rind, pe ambiția olte­nească... Șantierul naval­ de la Tr. Se­verin are o istorie de creație și muncă tenace prodigioasă. Ates­tat documentar încă din 1858 a fost, la început, un șantier austriac, preluat in miinile ol­tenilor cu pasiune, oferind mul­tor generații de severineni nu doar prin ea, mai mult sau mai puțin „rotundă“, dar șansa in vocații nedezmințite. Azi șan­tierul a intrat in rigorile eco­nomiei de piață liberă, se nu­mește SC SEVERNAV SA și am­biționează la o consacrare defi­nitivă in lumea bună a con­structorilor de nave maritime și fluviale. Am discutat cu mun­citorii și specialiștii care au creat motonava „Marisa“. Imi lasă impresia unei echipe de pro­fesioniști răzbi­tă prin seven triaje competi­­ționale, sobră, scuturată de entu­­ziasmele facile ale trecutei „e­­poci“, conștienta că nu se poate rezista decit d­acă te dovedești bun și, eventual, cel mai bun. Directorii îmi par pe măsură — tineri, scrupuloși, puși la punct cu engleza, cu­ strategia managerială. Dl. ing. VASI­LE POPESCU, directorul general, ne-a relatat : „in scur­tul răstimp al acestei cooperări, am mai livrat partenerilor olan­dezi două tancuri fluviale de 3 500 mc,­­un cargou maritim de 3 500 mc și un altul de 3 200 tdw. Mai avem un lucru, pentru aceiași parteneri, încă patru na­ve — una asemănătoare celei lansate, azi, motonavă de 2 500 t, doua tancuri fluviale de 3 500 mc și un tanc maritim de 3 500 tdw­ Proiectul tehnic este al olandezilor, nouă ne aparține proiectul de execuție și execuția propriu-zisă. Zhimpärator­ii parti­culari sunt, in genere, de o exi­gență deosebită. Se pare că noi am răspuns cerințelor lor — de vreme ce ne aflăm într-o cola­borare foarte bună, cu viitor. — Exigența lor, odată însu­șită, poate deveni un a.tu­.. — Intr-adevăr, aș putea spune ADRIAN FULG­A (Continuare în pag. a III-a) I F­IINDCĂ DE O SAPTĂMINA NU ESTE MOTORINĂ 2000 de tractoare nu lucrează­­ ! Nimic mai grav pentru soar­­­­ta pîinii de anul viitor, a agri­­­­culturii, în general. Deși la te­­leconferința, de săptămîna tre­cută, cu participarea premieru­­­lui român și a conducerii mi­nisterului de resort, s-a spus răspicat : ..au síat probleme cu I motorina“, iată că județ care, în această în Dolj — toamnă, trebuie să insămînțeze... 211000 ha cu păioase — nu este strop­­ de motorină, incepînd de pe 7­­ septembrie. Efectul ? Dezastruos.­­ „Din cauza secetei și a lipsei­­ combustibilului, ia aceasta dată ! — cînd, practic, ar trebui să începem semănatul orzului — nu avem arate decis 67 000 ha, din care doar 31000 ha in sec­torul privat. Peste 2000 de trac­toare sunt trase pe dreapta. Față de un necesar de 2700 tone, pentru luniile august-sep­­tembrie, am­ ridicat: doar 504 tone motorină, ‘""zi, pentru a ne încadra în epoca optimă și în ritmul stabilit, de peste 8000 ha arate/zi, ne sunt necesare cel puțin 240 tori­/zi“, a ținut să ne precizeze, ieri, deznădăjduit, ing. Eugen Pirvu, director cu privatizarea la D.A.R. „Situația este foarte critică și dăunătoare­­ agriculturii. De 7 zile nu avem­­ motorină în depozite. Astăzi I (ieri, n.n.) am primit asigurări,­i de la S.C. ARPECHIM Pitești, că vor fi pompate imediat 1000 tone motorină in Dolj. Aceasta se va vinde, însă, la prețul­ pie­­ții, adică 190 lei/kg", ne-a spus dl. Gheorghe Tom­a, șeful Ser­viciului de afaceri al S.C.. PECO , Craiova. Dacă ținem cont și de faptul că, la această oră, nu au sosit la județe „Normele meto­dologice“ privind finanțarea lu­crărilor agricole pentru campa­nia de toamnă —■ și acest lu­cru promis la teleconferința amintită — avem o imagine mai (ne)darâ a situației „la zi“ a agriculturii doljene. (N.B.) N­ecuprinsă, Cartea Oltului la numai o săptămînă de la stingerea din viața a marelui prozator Eugen Barbu, ne-a pă­răsit un alt mare artist al cu­vîntului, GEO BOGZA (n. 1908), după o activitate creatoare, în­sumând peste 6 decenii, timp care a dăruit spiritualității ro­mo­mânești și, în special, literaturii române, cărți de referință pre­cum : „Tári de piatră, de foc și de pămînt“ (1939), „Cartea Oltu­­lui“ (1945), „Paznic de far“ (1974) și altele. A sfîrșit, ca mai toți marii truditori ai Cuvintului, neterminînd Cartea pe care toți am fi dorit să o citim. — Dacă toții sînt mai deștepți decit copiii lor, atunci de ce n-a inventat locomotiva iatăl lui Stephenson ? ? Desen de GABRIEL BRATE msmkir- ii- -a ■ "■ :.í ■im ........ hifi in I ii ft"' EUKOMBDLV-GMNISCOP La dispoziția citi­­tori í or craioveni , In foaierul Teatrului Național din Craiova s-a deschis, pentru perioada 14—21 sept. a.c., Expo­ziția de carte ca vînzare ,­­EU­ROPA- ACUM“, organizată din Societatea franco-româna. EUROMEDIA 3.R.L., primul im­portator rămân, de carte și pre­să din țările­­ Comunității Euro­pene, în colaborare cu editura și librăria OMNISCOP S.R.L., din municipiul nostru. O gamă diversă de tipărituri in limbile română, franceză, germană stă la dispoziția cititorilor era­­cvent, la prețuri de-a dreptul,­ minus­­■­cule. Am remarcat, astfel, multitu­dinea revistelor străine de teh­nică de calcul și programare a calculatoarelor, de construcții și amenajări, ca și a cărții școlare, in limba franceză, pentru învă­țarea limbilor străine (350—600 lei) ; tipăriturile de informație ■-pe­­ 3i -economică , publicațiile de artă și tehnică foto (300—600 lei) etc. Dintre editurile româ­nești, expun: „Cartea Româ­nească", „Axis Mundi", „Viito­rul Românesc“. Expoziția își propune, de alt­­fel, să creeze, înainte de pri­mirea țării noastre in Consiliul­ Europei, un „context european“ al lecturii, organizatorii consi­­derînd că „în România oamenii au nevoie mai mult decit ofi­cină de informație“. FLOREA MIU • CREȘTE NUMĂRUL ȘOMERI­LOR. Potrivit buletinului de informa­re al Direcției de Statistică Dolj, la data de 9 septembrie a.c., erau înre­gistrate, ca șomeri, 50 944 persoane, din care 96.4 la sută — muncitori. Din totalul șomerilor, 19 322 persoane beneficiază de ajutor. 2285 Primesc alocatii de sprijin, iar 8737 sunt în evidență pentru locuri de muncă, fără a beneficia de drepturi bănești. Si­tuația nu e deloc... roză, cum nu se arată nici perspectiva imediată. # LAPTE MAI PUȚIN, OUA MAI PU­ȚINE. Potrivit acelorași date, produc­ția de lapte realizată, pe primele opt luni ale anului, comparativ cu cea ob­ținută în aceeași perioadă de referin­ță a anului trecut, este de 67,4 la sută la societățile cu capital de stat și nu­mai de 12,9 la sută la exploatările agricole cu capital privat. Ln zrndul său, producția de ouă (32187 mii bu­căți în societățile cu capital de stat și 13 499 mii bucăți în societățile cu­ ca­pital privat) reprezintă 71,2 la sută și, respectiv, 50,7 la sută din producția realizată in aceeași perioadă a anului trecut. • STRĂZI ÎN REPARAȚIE. In sfîrșit, după at­ta expectativă, mai multe artere de circulație din centrul municipiului se „plombează“, ceea ce ne apare ca un gest gospodăresc al Primăriei, ce merită salutat, mai ales in perspectiva sezonului rece. S­TA­RE ȘI CU FORȚA. Nu mai Puțin de 350 kg mere a furat Gugulin Mioara, 35 ani, țigancă din Dunăreni, din plantația de pomi fructiferi a SC AGROINDUSTRIALA din localitate. De reținut că făptașa — surprinsă de Poliție — își transporta întreaga can­titate de fructe cu autobuzul de călă­tori condus de Ștefan Filip. Se fură din livezile de stat, cum am mai spus, tare și cu forță și, mai ales, cu acor­dul paznicilor. # ACCIDENT RU­TIER, in seara zilei de 13 septembrie, ora 22,30, pe raza comunei Bratovoești, Barbu Nicolae, 41 ani, electromecanic la S.C. DOLJCHIM S.A. Craiova, con­ducind autoturismul ARO, proprietate personală, l-a accidentat grav pe Pe­tre Tuță, 69 ani, pensionar din locali­tate, care, în stare de ebrietate, a tra­versat drumul prin loc nemarcat și fără să se asigure. Cum în curînd va ieși „tulburelul“, conducătorii de auto­vehicule trebuie­ să ia în seamă, pe raza comunelor, acest eveniment de­ loc de neglijat. © PRIVATIZAREA. La sfârșitul lunii august a.c., în Re­gistrul Comerțului Dolj figurau 300 societăți Pe acțiuni, 6937 societăți cu răspundere limitată, 1341 societăți în nume colectiv, 8 societăți în coman­dită simplă. Numărul întreprinzători­lor particulari la data de 27 august a.c, era de 7504 <1843 asociații fami­liale și 5661 persoane independente) cu 43 mai mult față de sfârșitul lunii iulie a.c. i

Next