Cuvîntul Libertății, iunie 1994 (Anul 6, nr. 1149-1170)

1994-06-01 / nr. 1149

Azi, se deschide, în Capitală, TIBCO '94 — Tîrgul Internațional de Bunuri de Larg Consum, care reunește 500 de firme expozante, dintre care 125 străine, din 21 de țări. Inaugurarea are loc începînd de la ora 10, tîrgul urmind a fi deschis pînă în ziua de 7 iunie ax. Costul unui bilet de intrare este de 1000 lei. ULTREISCURfE • LA SARAJEVO, PARLA­MENTUL BOSNIEI-HERȚEGO­­VINA S-A REUNIT, ieri, pentru a continua dezbaterile pe margi­nea acordului de creare a Fede­rației Croato-Musulmane a Bos­niei . TRIMISUL SPECIAL AL RUSIEI ÎN FOSTA IUGOSLAVIE, VITALI CIURKIN, A SOSIT, ieri, la Belgrad, în vederea reluării consultărilor cu autoritățile sîrbe asupra situației din Bosnia . CA­NALUL DE TELEVIZIUNE CNN APRECIAZĂ că soluționarea con­flictului bosniac devine de la o zi la alta tot mai dificilă, pe măsură ce forțele musulmane au început să primească importante cantități de arme și muniții din partea unor state islamice, între care, în pri­mul rînd, Iranul, Malaezia, Pakis­tanul și Turcia. . PREȘEDIN­TELE­ FRANCEZ, .FRANCOIS MITTERRAND.. ȘI CANCELA­RUL HELMUT KOHL SI-AU CONTINUAT, seri, la MaWwuse, convorbirile din­ cadrul celei de-a două zile a mu­lnirii franco-ger­mane la nivel înalt.­­0 IERI, LA CAIRO, S-AU DESCHIS LUCRĂ­RILE unei importante sesiuni mi­nisteriale a țărilor din Mișcarea Nealiniaților, care-și concentrează atenția asupra problemei necesi­tăților celor mai stringente ale ță­rilor în curs de dezvoltare, precum și asupra unor posibile soluții de reglementare a conflictelor din Bosnia, Ruanda și Yemen . PRE­ȘEDINTELE TURCIEI, SULEY­MAN DEMIREL, ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA de două zile, întreprinsă n Ucraina, printr-o nouă rundă de convorbiri cu președintele Le­onid Kravchik m­i­­ NEW YORK. ORGANISMEL­E SPECIALIZATE ALE NAȚIUNILOR UNITE AU CONTINUAT, ieri. examinarea măsurilor ce se impun, în urma avertismentului lansat de Consi­liul de Securitate autorităților nord-coreene, în legătură cu ope­rațiile de extragere a plutoniului de la Centrala Yongbyon . ÎN NORVEGIA, S-AU DESCHIS IERI, LUCRĂRILE CONGRESU­LUI MONDIAL AL LUI, la care participă PETROL L- reprezen­tanți ai țărilor producătoare de petrol, ai unor mari companii și ai unor organisme specializate ale ONU . PREȘEDINTELE AME­RICAN, BILL CLINTON, ȘI O­­MOLOGUL SAU SUD-CORE­EAN, KIM YOUNG-SAM, au con­venit, ieri, să coopereze îndea­proape, pentru a forța Coreea de Nord să renunțe la politica sa de blocare a inspecției internaționale la reactoarele sale nucleare .­­ l­DERUL ULTRAN­A­ȚIONALIST RUS, VLADIMIR JIRINOV­SKI, PRETINDE DESPĂGUBIRI de 1,2 milioane dolari de la un ziar fin­landez de limbă suedeză și de la ed­itorialistul acestuia, care, in­tr-un articol, l-a numit „sonat și lunatic“. Jifinovski mai vrea des­păgubiri de 1,3 milioane dolari din partea unui teatru din Hel­sinki pentru că i-a folosit vocea intr-o piesă despre Adolf Hitler . Potrivit unei știri publicate de săptămânalul francez „LE POINT“, ÎN CAPITALA SUDANULUI AR FI AVUT LOC CONVORBIRI in­tre o delegație a separatiștilor basci din Spania (ETA) și repre­zentanți ai Serviciilor iraniene, consacrate punerii bazelor unei cooperări masive între cele două părți, transmite MEDIAFAX.­­tiLTWISCt tRTI A MIERCURI, 1 IUNIE 1994 4 PAGINI — 100 LEI­­ NUL V 1­I NR. 1149 I _v_ t1 ......................I....................... mм 1 iunie — „Ziua Mondială a Copilului“ Dincolo de frăgezimea zborului spre ni­mine Unii dintre noi nu prea au Cine știe ce mare încredere, in opere care asimilează vieți și cărora, ca un passe­ partout spre curtoazie, li se rezervă, din ampla rotire a astrelor, o zi, pe ară, anume, cu glazură, cu surogate și ștaif. Cum să crezi într-o zi a sănătății mondiale, auzi dum­neata, cînd aerul, și apa se­ tul­bură din pricina mizeriilor ra­dioactive, cind bolile secolului nu cunosc granițe ? Cum să te apleci cu franchețe asupra unei zile a drepturilor omului, cînd șomajul și iluzia deșartă, între­ținută cu droguri, fac ravagii . Și tot așa, în funcție de specific, despre armată și pompieri, des­pre ecologie, despre interdicția fumatului, despre mișcarea în aer liber. Cum să percepi, azi, ceea ce se cheamă „Ziua Mon­dială a Copilului“, cînd sute și mii de suflete plăpînde mor de subnutriție ? Alte suflete, mai ..nobile“, sunt condamnate la pieire de virusul HIV. UNESCO are in vedere programe din cele mai cuprinzătoare, pe grupuri de state și zone geografice, mul­te din acestea se înfiripă, prind contur. Altele încă așteaptă. Fon­durile nu sunt pe cît s-ar cuveni să fie. Din păcate, nici România nu­ e scutită de griji. Tranziția trage după sine un car întreg de poveri. Părintele se simte tot mai neputincios și strîmtorat în preajma odraslei sale. S-a scumpit hrana, s-a scumpit îm­brăcămintea. Dulciurile și cărți­le de povești se scot pe tarabă la prețuri exorbitante. Grădini­țele și creșele înoată în dificul­tăți. Sălile de curs sînt marcate de noua cucerire a democrației pedagogice: înghețarea anului școlar. Aud că un respectabil ca­dru didactic a intrat la ore în­­cotoșmănat în palton. Pînă și spațiile verzi s-au împuținat. Co­pilul e pe cale să piardă un drept inalienabil: joaca. Dar­ să nu dramatizăm la infinit. Astăzi, cu majuscule, este „ZIUA MONDIA­LA A COPILULUI“. Să ne con­solăm cu ideea că, fie și pentru 24 de ore, sîntem cu toți copii, mai mari sau mai mici. Sîntem copii, avem copii,­ ne e dor de copii. Cum planetei întregi îi e dor de copii. Să ni-i luăm de mină și să le promitem speran­ță înainte de toate. Speranță într-o lume mai dreaptă­­ și mai bună, croită numai de maturi care știu să privească în ochii­­ copiilor. Cu toată trecerea obse­sivă a unui an astronomic, să ne oprim o clipă locului,­­ dîndu-i ceea ce merită : regatul de fru­musețe al sufletelor noastre. Dincolo de frăgezimea zborului spre mîine, dincolo de prozaisme și angoase, un lucru e cert că , trebuie să avem grijă de copiii noștri, respectind ceea ce au ei mai­ de preț: copilăria însăși. Iar cînd ciclul se încheie, filonul de interogație a poetului să rămînă pururi scăldat în soare și în misterul vîrstei de aur. ..Astăzi chiar de m-aș întoarce / A-nțelege n-o mai pot... / Unde ești, conflSrie. / Cu pădurea ta cu tot ?...“ VIRGTT TtțMlTi’ițf i La fii de tineri și după 500 de ani“ ff — fc« 5 iunie 1494, apărea cec. dinții­ pomenire in hrisoave a comunei Dăbulenî, „du­pă po­runca vns. Viaă Voievod, domn a toată Țara Ungrovlahiior, prin care întărește stăpinirea moșiei Hencica Dabulov cu bălțile și d­*. tot hotarul Dabulov asupra lui Draieu“­ Care e starea de spirit a locuitorilor comunei și cu ce acoperire in fapte întâmpinați jubileul celor 500 de ani de la prima atestare documentară ? — Locuitorii ««minei noastre întâmpină acest eveniment ca­ fiind cea mai mare sărbătoare din viața lor și a așezării. Au fost profund impresionați cînd au hotârît marcarea jubileului celor 500 de ani de atestare do­cumentară, lor alăturindu-li-se cei peste 500 de fii și fiice ale Dăbulenilor, cu toții chemați din diverse colțuri ale țării și chiar de dincolo de fruntarii — An­glia, SUA, Italia, Franța. Oa­menii noștri sunt cunoscuți pria departe pentru hărnicia, abne­gația și cumsecădenia lor- Co­muna Dăbuieni are o persona­litate aparte în peisajul social și economic, nu doar din a­­ceastă zonă, ci și din țară- Alei­­­tukh cea mai mare comună, cu o populație de peste 18000 lo­cui­tori, oameni ai pâmnntuîu din tată în fiu- Dăbuienî mai înseamnă și o vatră de spirit și de conștiință, aici, la doi pas; cu dl. MARIAN DÎRMAN, primarul comunei Dăbuienî de eternul Danubiu. In seama muncii lor se găsesc cele 8 700 ha. de teren arabil, destinat, în principal, culturilor păioase și prășitoare- Recoltele din această zonă, s-au situat, cu excepțiile anilor problemă, la înălțimea așteptărilor- Dispunem, de ase­menea, de un important sector zootehnic privat- Comuna e re­cunoscută prin sistemul de iri­­gații propriu­, menit sa combată nisipurile zburătoare din sudul Olteni­ei, cît și prin fabricarea vestitelor soiuri de vinuri „marca Dăbuieni“. — Ce cuprinde programul a­­propiatelor manifestări cultu­­ral-artistice și cine vor fi invi­tații frumoasei dumneavoastră așezări de la Dunăre ? — Am alcătuit din timp un program cuprinzător, adecvat tradițiilor și specificului local, care se va desfășura în ziua jubileului, duminică, 5 iunie. Acesta va avea loc, începînd cu ora 10, in centrul civic al co­munei. Prima parte a manifestă­rilor este consacrată evocării jubileului, din care­­ nu vor lipsi conotațiile istorice, politice culturale. O contribuție deose­bi­bită vor aduce formațiile artis­tice rri- cor. dăcasuri populare- Invitații noștri de onoare vor fi: VIRGIL DUMITRESCU (Continuare în pag­­a IlI-a) amar­itníini­i Istorinui prefect se­« grăbește » Impacientat de faptul că, in blocul M-1 S-D. din Calea București, unde a obținut fără nici un efort două apar­tamente (2 și 8), necuvenite, ambele cu alte trei camere, domnul prefect de Dolj, Alexandru Tobă, face acum de­mersuri insistente la INVEST și nu numai acolo, ca blo­cul respectiv să fie trecut la lista de „priorități“ — și, în baza creditelor acordate, sa fie finalizat cit mai grabnic. Delegația permanentă a Consiliului Județean, deocam­dată, n-a ținut seama de doleanța expresă, dar exprimată subteran, a prefectului abuziv de Dolj. Dl. prefect de Dolj, conside­­rîndu-se inamovibil, în Virtutea excelentelor în continuare, relații ce le are, cu protectorul său spiritual, și-a confecționat o morgă de dispreț și își vede nestînjenit de treabă. Adică de chestiunile lucrative. Și-a făcut un stil de viață care consideră că-1 prinde, așa cum alții sînt convinși că le șade bine cu pă­lăria pe ureche. Cu­­ filozofia asta o duce de azi pe mîine, așteptând, probabil. . .promovarea „la centru“. Pînă tma-asta, aflăm că mai deunăzi, probabil din cauza caniculei, l-au indispus câțiva polițiști tineri, insuficient de servili față de i­nconfund­abi­lul „intelectual“ de Dolj, pre­fectul Alexandru Tobă, care, în rafinamentul său, nimerește chiar și acordurile gramaticale. Uneori Tinerii polițiști, cu atri­buții de serviciu în perimetrul Prefecturii, au fost mutați, pro­babil, cu consecințele de rigoa­re, la sugestia clarvăzătoare a înaltului demnitar, care, mai nou, încearcă, prin manevre abile, urgentarea finalizării I blocului M-18-D • din Calea­­ București, unde, toată lumea știe, s-a împroprietărit. Cum într-o fază­ extrem de avansată se află blocul C-8­ c din Brazda­­ lui Novac, cu 24 de­­ aparta­mente, locatarii acestuia sunt absolut intrigați de manevrele la care se pretează inclusiv dl.­­ Murcea Irimia, directorul IN­VEST, altminteri • Un­­ manager­­ destoinic. Delegația permanentă a Consiliului Județean și-a dat avizul, în prima ședință, doar 1 pentru blocul M-15-B din car­­­­tierul „1. Stas“, urmind ca peste­­ ••ver­zile să reanalizeze lista ? priorităților, pe care, evident,­­ blocul M-13-D (să ne scuze cei­ 5­lalți locatari) va fi... „moț“. (M.C.) ? Zilele caniculare din ultima vreme au forțat coacerea cui­burilor de păioase, ceea ce va conduce, desigur, la începerea mult mai devreme a campaniei de seceriș- Doljul — cu cele 176 313 ha cu gria și 35 919 ha cu orz — ocupă primul loc pe țară din acest punct de vedere. Cu toate că ne aflăm, deci, în pragul declanșării bătăliei pen­tru strângerea — cât mai repede și fără pierderi — a­ recoltei, la această dată, în cadrul societă­ților de mecanizare „Agromec" — care dețin ponderea utilaje­lor agricole — mai sunt de re­parat aproape 500 de combine, 106 prese de balotaj și 400 re­morci pentru transportul pro­ducției- Realitatea este­ că cele 3 miliarde lei —•­ fonduri alocate de stat, conform H © 25/94, spe­cial alocate pentru reparații la utilajele de recoltat păioase — săi sosit în județ foarte tîrziu (în prima parte a lunii mai), dar la fel de adevărat este și faptul că în multe societăți, de meca­ du nembt­io­­­ nizare se așteaptă, încă, „indi­cații superioare și sprijin de­­sus“. Un lucru este cert: în­trucât în multe județe producția de cereale păioase este compro­misă, deja s-a anunțat disponi­bilitatea com­biherilor din alte zone de a veni să recolteze în Dolj- Nu este exclus ca aceștia să presteze servicii la prețuri mai mici, rezonabile pentru pro­ducătorii individuali, lăsind o serie de „Agromec“-uri— fără obiectul muncii! (B.N.) Secerișul bate la ușă ! Dar mai sunt de reparat peste {? J UNGARIA moda retro! Moștenitorii defunctului Partid Comunist, socialiștii maghiari, câștigaseră alegerile, deja, din 8 mai. Această țară, altădată „copilul îndrăgit" al Occidentului, devine subiect de neliniște pentru analiștii lumii. „Budapest San“, jurnalul de afaceri maghiar, titra: Victorie socialistă , întoarcerea proscriși­lor. Mass-media ungară — ziare, radio, televiziune, reunite — a­­trage, alarmată, atenția asupra temei : „Ajutor, roșii revin !“­­In vreme ce Europa e cuprinsă de spaimă, la ideea de a vedea Ungaria întîlnind Ucraina, Li­tuania și Polonia în plutonul celor atașați neocomunismului, maghiarii nu par a lua lucrurile in tragic. Doar după patru ani, în urma primelor alegeri libere, cînd sondajele îi plasau pe so­cialiști in frunte, populația se pregătea să voteze, ca o simplă formalitate- Bineînțeles, socia­liștii n-au făcut­ nimic pentru a tulbură liniștea- Propaganda Iov s-a ferit să promită „luna de­­ pe cer“, rămînînd dintr-un re­gistru moderat: „A­ face altce­v­va, a face mai bine., P­ S­H- o­­soluție rezonabilă“- Marele show, în stil american, din des­chiderea campaniei lor electo­rale, a fost un model al genuu­ lui- "YULA HORN, președintele partidului, și-a prezentat, intr-un sfert de oră, noul credi; asupra economiei sociale de piață". „Spre Vest”. , Iată ce înseamnă să reușești o a­­ doua carieră­ ..La Megerik? din 1990, primele libere, după 1998, Partidul Socialist suferise o înfrîngere jenantă și era a­­proape figurant, cu 10,8 la sută, voturi. După patru ani, și-a luat o revanșă, fără dubii, isto­rică împotriva concurenților­­, ciudată răsturnare de situație pentru această țară mică, „copil îndrăgit“ al Occidentului, care investise aici mai mult decit oriunde din spațiul fostului „ghețar" sovietic-Să fie țara marcată de nostal­gici confortului modest, dar li­niștit, pe care-­l oferea socialis­­­mul lui .Ionol Kadar ? Sa fie o decepție de proporții față de miracolele economiei de piață a celor care crezuseră, prea re-GABRIELA bora­­ t tottorm­are in pag.­­ a. HT-at) La Izvoare— greva foamei pentru pămînt î­ n situație conflictueââ fără prevederii se derulează, de vi­neri, 27 mai, in fața primăriei din comuna Izvoare- 22 de ti­neri, bărbați și femei, din satul DOMNUL TUDOR, au intrat în greva foamei, ca formă de pro­test împotriva modului în care primarul localității, Nicola Sarchiz, și inginerii centrului agricol au împărțit (între ei) excedentul de teren arabil­­ (a­proximativ 150 ha). Informați;.. -ne-a fost furnizată de un grup de cetățeni din localitate ,și a fost confirmată, telefonic, dl- Ionel Voiau, viceprimar de vitărită elt- dl- Virgil Fulgu, me­dic, veterinar , .?, consilier comis nai­„Primarul și inginerii camerei agricole și-au luat fiecare cite 10 ha de teren arabil, acestora adăugîndu-li-se și Ana Miță, contabil șef al primăriei. Con­­stantin Șandru, fost inginer la C.A­ P­, în prezent inginier la SC Agroind SA Siuhega, Aurel Sală, de la Agromec Vîrtem, secția Izvoare etc. In campania electorală, primarul Nicolai­ Sarchiz le-a promis acestor ti­­neri din tetul Desantsî Tudor ce se vă da cite tan pogon de păr mint, în punctul Cîmpșor, ceea ce a și făcut, în anul următor, după ce a câștigat alegerile- Dai­­acum le-a luat pămîntul, înapoi și l-a dat altora, din Izvoare , tinerilor din satul Domnul Tu­dor acordîndu-se pogeassul pro­mis tocmai la 7—8 km de sat, în punctul numit Cimpul Țiga­­ni»lui, aproape de Carad­a și Corn«­ Tinerii intrați in greva foamei mai acuză autoritățile locale și de alte abuzuri, prin­tre care vînzarea patrimoniului C­A.P­, fără să le dea oameni­lor vreun leu, acordarea prefe­rențială de terenuri de bună calitate, persoanelor apropiate mărimilor localității etc­“­­,neviștii ameniță că își­­ vor aduce în fața primăriei și copiii, iar pînă nu se va face dreptate în această comună nu v­or pleca acasă- Prefectura cunoaște si­­­t­uația. ? ION STUNTEANU . Astăzi, se încheie, la Cercul Militar din Craiova, lucrările celei de-a 23-a ediții­ a Confe­rinței Naționale de Imunologie, organizată de Societatea Națio­nală de Imunologie și Faculta­tea de Medicină a Universității craiovene. Au fost susținute 120 comunicări , 80 cercetători din marile centre ale țării au încer­cat să caute soluții unei proble­matici extrem de grave, de mare impact, în acest moment, în lume. Structurată în opt secți­uni, la ediția din acest an — axată pe aspecte de imunologie experimentală și clinică — au fost abordate tematici legate de marker; și receptori celulari, an­ticorp­, imunitate în infecții, semnale intracelulare, imunitate­­ umorală, nioterapie, imunopatologie, imu­­îmunomodulare Re­marcabilă — modalitatea foarte eficientă, de desfă­șurare a conferinței - expune­re prin : postere și ședințe, pe ateliere de lucru, în care s-au prezentat esența datelor și con­cluziile moderatorilor. Ieri, s-a desfășurat ședința Consiliului Național al Societății de Imuno­logie, în care au fost analizate semnificațiile rezultatelor cerce­tărilor și obiectivele esențiale pentru perioada im­ediatvurm­ă­­toare. In holul instituției gazdă, firma „Becton-Rickinson“ (SUA) a prezentat ultimele noutăți si aparatură de vîrf in cercetarea medicală și testarea imunologică. „Imunologia din România va fi angrenată într-o vastă activi­tate de cercetare, ce se desfă­șoară în întreaga Europă Cen­trală și­ de Est. Se demonstrează, astfel, că, în lume, se ia în con­siderație calitatea cercetărilor noastre" — opina prof. dr. An­drei Sulica, membru al Acade­miei­­ de Științe Medicale din România. (G.B.) Imunologia românească Nou vîrf de lance în cercetarea mondiala ■ VIZITA, însoțit de doamna TE­RESA PALLARUELO ARNEL, direc­torul Institutului „Cervantes“ din Ma­drid, și dl. JUAN SANCHES MEDINA, comandant al Gărzii civile al Spaniei, ieri s-a aflat, în vizită, la Craiova, ambasadorul Spaniei la București, excelența sa domnul ANTONIO OR­TIZ. Programul vizitei a inclus Uni­versitatea, Școala nr. 9 (unde funcțio­nează clase cu limba de predare spa­niolă), Prefectura, Primăria, Muzeul de artă. între coordonatele discuțiilor abordate, s-a aflat colaborarea în do­meniul culturii și învățămintului, la Universitatea din Bănie funcționind, de anul acesta, Lectoratul de limba spaniolă. In întîlnirile cu reprezentan­ții administrației locale, ing. TUDOR RADULESCU, președintele Consiliului județean, arh. DAN NICOLAE, pri­marul municipiului, au fost nuanțate relațiile trainice existente între Olte­nia și departamente din Spania (Ála­­va), procedindu-se la un schimb de informații reciproce vizind extinderea cooperării. * VERNISAJ. Astăzi, 1 iunie, la ora 9,30, la Galeriile de artă „Vollard“ — str. împăratul Trăian nr. 13 — are loc vernisajul Expoziției de icoane pe sticlă a elevilor, de la Școa­la nr. 21, din Craiova (prof. îndrumă­tor d-na COPACESCU VIORICA).­­ CONSILIERI LOCALI, ÎN CONSENS. La inițiativa d-lui consilier „indepen­dent“ GHEORGHE NEDELESCU, in ultima ședință de lucru a Consiliului local municipal s-a hotărît subvențio­narea cu 50 la sută a abonamentelor de tramvai și la o „linie de autobuz" pentru elevi, studenți și pensionari. ■ UN POLIȚIST PENTRU ANUL 2000 Șeful Poliției locale din Calafat, dl td­. GHEORGHE BICA, este, deja, de vreo cițiva ani absolvent al Facultății de Drept din București, urmind a %n-ți cheia, curind, și cursurile unei făcui­­e­tați de Științe economice din Bănie. Polițist, se pare, „înnăscut“, dl. Gheor­­ghe Bica, sperăm că nu-î facem un deserviciu prin această deconspirare, este, fără teama de a greși, un pro­fesionist destoinic pentru anul 2000. O atestă cazuistica extrem de densă și diversificată pe care o soluționează cotidian, cu aplomb, degajare și, de ce nu, destulă competență. Asta e . Sigur, mai sunt și alții în Dolj de „același calibru" . UMORIȘTII OL­TENI INVITĂ Asociația umoriștilor olteni invită m­em­­brii săi să participe la initiinirea de lu­cru, care va avea­­ loc mîine, 2 iunie a.e., la sediul „Microcomputer Service“, din str Bujorului 20. 9 UN INGINER... LA FURAT. Materiale de construcție i in valoare de 300 000 lei a sustras, in noaptea de 28/29 mai a.c. îng. STAN­GICU, 37­ de ani, Craiova, str. „N. Ti­­tulescu“, bl. 1, sc. 2, ap. 2, din curtea unui imobil aflat în construcție pe str. Nanterre nr. 31. "Rețineți, făptașul era„­ inginer și a fost prins în noap­­tea următoare, cînd polițiștii, ,^adul­­mecîndu-1“, știau că va veni... din «an. ■ ASTĂZI­, ZIUA BUCURIEI PENTRU CEI­ MICI. O suită de ma­nifestări dedicate celor m­ici sunt or­ganizate, în municipiu și în județ , la LICEUL „ELENA CUZA“, de la ora 17,30, elevii clasei a Vl-a , pre­zintă, în limba franceză, spectacolul „Procesul nepotului“ de, Christian Lamblin , la LICEUL fA* IRTĂ, de la ora 9, cele mai bune ansambluri de gen ale elevilor vor concerta ; ele­vii ȘCOLII 24 (director CORNELIA BARBULESCU) — 78 premii și men­țiuni la faza județeană a olimpiadelor școlare — vor primi daruri din fondul școlii și al S.C. „CIOBĂNIȚĂ“ S.R.L. etc. 9 Tot astăzi se­­ deschide, in holul Universității, tradiționala EXPOZIȚIE FLORALA DEDICATA ZILEI­­ MON­DIALE A COPILULUI, organizată de Primăria municipiului, prin contribuția Universității, R.A.D.P. și S.C. „CHA­LER“ S.A. Craiova.

Next