Cuvîntul Libertății, mai 1996 (Anul 8, nr. 1700-1730)

1996-05-25 / nr. 1724-1725

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. .......................................................................................­­­­­­­­­­­­­­.­.­­­­­­­­­­....­­­­.­­..... .­­ ........­.....­­­­­­­­­­.­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­.­.­­­­­­­­­­­­............. CUVI­­TUL LIBERTĂȚII SÍMBATA 25, DUMINICĂ 26 MAI 1996­­ Pagina 3 Situație fără precedent în agricultura doljeană Cît de departe de noi este pîinea cea de toate zilele"? Așa cum am mai precizat, 90 la sută din suprafața însămînțată în toamnă cu păioase este, la această dată, calamitată. Nu insistăm acum asupra cauzelor acestui dezastru. Conducerea Direcției Agricole Dolj încearcă elaborarea unei stra­tegii adecvate, constînd în reînsă­­mînțarea perimetrelor afectate (aproape 100.000 ha - cu grîu și secară, 2.500 ha - cu orz și 420 ha­­ cu orzoaică) cu porumb, floarea­­soarelui și soia. Problema care suscită discuții se referă, îndeosebi, la costul ridicat al înființării culturilor respective. E adevărat că în ultima ședință de Guvern s-a anunțat adoptarea unui act normativ privind livrarea gratuită, către producătorii afectați, a semințelor de porumb și floarea­­soarelui. La fel de adevărat este, însă, și faptul că, pînă ieri, nu se stabilise nimic concret în acest sens, iar perioada calendaristică în care ne aflăm impune cu necesitate urgentarea punerii în brazdă a semințelor de porumb și floarea­­soarelui. Acum, orice zi de în­­tîrziere înseamnă mărirea pagubei existente și ar fi păcat și nedrept - avînd în vedere truda țăranilor doljeni - să nu avem nici mălai, după ce pîinea cea de toate zilele ne este, grav, amenințată. Hotărît lucra, în agricultura Doljului este acum STARE DE NECESITATE. Specialiștii de la D.G.R.A., de la centrele agricole, de la societățile Agromec ș.a. trebuie să acționeze fără ezitări, foarte energic. Nu mai este vreme de programe, ședințe și alte analize. Situația din agricultura Doljului este fără precedent și pentru faptul că la dezastrul griului a mai apărut încă unul, nerăsărirea și, deci, realizarea unei densități extrem de mici, pe mai bine de 500 ha semănate, în această primăvară, cu porumb. Cauza? Semințele respective - cumpărate cu bani grei - provin din stocuri vechi (recolta 1994) depozitate, în condiții necorespunzătoare, la Centrul de semințe Boureni, pendinte de Agrosem Dolj. S-a constatat că s-au valorificat stocuri vechi de sămînță (164 to Pankca și 16 to , 322) cu indici de calitate neco­respunzători. Pornind de la situația de ansamblu, din județ, iată doar două aspecte de la fața locului, care arată cît de mare este dezastrul privind cultura de grîu. * Băilești: “Cele 3900 ha cultivate cu grîu, în Cîmpia Băileștiului, reprezentînd suprafața producătorilor individuali sau în diverse forme de asociere, sînt în totalitate calamitate, precizează dl. Ion Săceanu, primarul orașului. La această oră, jumătate din suprafața calamitată a fost însămînțată cu porumb. Produ­cătorii, care oscilează dacă este bine să se întoarcă cultura, afirmă: “înființarea culturii pe un singur hectar ne-a costat 290.000 lei. Cine ne garantează că vremea va fi favorabilă porumbului, ca să nu mărim paguba la 400.000 lei la ha? * Agricola “Băilești”, ora 9,30 dimineața. Dl. Nicolae Popescu, director, teribil de supărat că se­cretara dumnealui l-a trezit din somn, pentru o eventuală discuție cu noi, îi recomandă: “Nu vreau să fiu deranjat de presă, am alte belele pe cap!” Din Craiova, la ora 7, de D.A.R. Dolj fusesem informați că “Agricola” Băilești se înregistra cu 1400 ha de grîu calamitate. Cu atîtea belele pe cap e firesc ca dl. director să nu aibă chef să stea de vorbă cu... presa! Nici măcar, dintr-o firească bună creștere să ne dea “Bună dimineața” la urările noastre de bine. * Rast. Primăria. Mare aglomerație de săteni pentru a se înregistra cu suprafețele calamitate. D-na Ersilia Silișteanu, primar, ne precizează: “Toate cele 110 ha însămînțate cu grîu de țărani sînt calamitate sută la sută Țăranii sînt curioși să afle de unde or să ia sămînța de porumb oferită gratuit de Guvern. Celor mai mulți le este lehamite de alergătura din toamnă spre a-și procura sămînța de grîu. Așa că pun din pătulul lor”. * O singură asociație juridică - “Zo­rile”, condusă de ing. Vasile Lu­cian - a întors suprafața de 120 ha cu grîu, o treime fiind înlocuită cu floarea-soarelui. Pe toată Valea Dunării, acolo unde nu s-a întors cultura de grîu, țăranii au trimis animalele să pască în lanuri. NICOLAE BĂBĂLĂU ION DOBRESCU PAULINA URUCU r --------------------------------------------------------------------------­ /■ N Multe si izbutite w MM­MM retete Propunînd un schimb de pu­blicații între redacțiile noastre, dl. MIHAIL MIHAILIDE,redactorul șef al “Vieții Medicale”, a avut amabilitatea de a expedia “Cu­vîntului Libertății”, ca o primă luare de contact, nr. 20 (334) al apreciatului hebdomadar de 12 pagini, care se adresează perso­nalului medico-sanitar din țara noastră. Trebuie să mărturisim încă din capul locului și deloc de complezență că numărul ni se pare cît se poate de atractiv, el reflectînd, în întregul său, o practică a profesionalității (și profesiona­lismului­) superior reflectată și de imediată aplicare. Exemplificăm prin cîteva titluri incitante tocmai pentru acuitatea subiectelor. Pe prima pagină, dr. Marilena Olăroiu semnează o “încercare de evaluare a continuității îngrijirilor, în practica medicinii de familie”, văzută prin prisma sistemului de sănătate din România, actual și în perspectivă. O întreagă pagină, a doua, este consacrată unui domeniu de cercetare cu totul aparte: “Meningitele bacteriene neona­­tale”, de prof.dr. Valeriu Popescu și dr. Marien Dinu. Iată, de asemenea, rubrici care, prin simpla lor enunțare, atrag atenția lectorului obișnuit: “Pentru agenda dv. terapeutică”, “Adevăr și cunoaș­tere”, “Punctul pe i”, “Documen­tar”, “Probleme ale practicii me­dicale” etc. Sugestivă prin com­plementaritate ne apare pagina de interior cu genericul “Medic, Me­dicină, Cultură”, în care con­semnările muzicale, literare și de artă plastică întregesc profiluri și conferă săptămînalului “Viața Medicală” ținută, rigoare, calitate. Cu multe și izbutite “rețete” în planul, aparent paralel, al vieții de presă. VIRGIL DUMITRESCU Din "Cartea albă” a Consiliului Județean Calendarul de lucra­re 1996 al Consiliului Județean cuprinde o sumedenie de programe - peste 20 la număr - care mai de care mai interesante, a căror materializare - dacă se va duce pînă la capăt - va fi, sîntem siguri, mult apreciată de locuitorii județului nostru, întrucît problemele propuse spre rezolvare corespund, în cel mai înalt grad, și cerințelor lor. Dintre programele respective, cel referitor la moder­nizarea drumurilor județene și comunale deține “capul de afiș“. Iată, așadar, cîteva dintre obiectivele de investiții din acest domeniu: DJ 561 B Seaca de Cîmp - Piscu Nou, pe 3 km; DJ 561 D Orodel - Vîrtop - Izvoare - Giu­­bega, pe 27,5 km; DJ 606 C Șopot - Gogoșu - Grecești, pe 20,9 km; DJ 552 B Rîpa Roșie - Verbița, pe 7 km; DJ 643 A Murgași - Verești, pe 4,3 km; DJ 552 Cetate - Port, pe 4 km; DJ 606 C Grecești - Secu, pe 3 km, DJ 561 E Tunarii Vechi - Tunarii Noi, pe 3 km etc. în total, pe 1996, urmează a fi moder­nizate drumuri județene ce totalizează 121,4 km. Nici drumurile comunale nu au fost scăpate din preocupările pe acest an ale administrației județene. Astfel, sunt propuse lucrări de modernizări pe DC 103 Terpezița - Căciulatu, pe 10 km; DC 53 Calafat - Smîrdan - Ciupercenii Noi, pe 7,9 km; DC 2A Gara Afumați - Urzicuța, pe 6,3 km; DC 44 Teslui - Fîntînele pe 6,5 km; DC 4 Ghercești - Ungureni, pe 7,5 km; DC 86 Ungureni - Ungurenii Mici, pe 5 km; DC 1A Robănești - Cîmpeni, pe 4,2 km; DC 101 Tencănău - Sălcuța - Plopșor, pe 3,8 km; DC Bulzești - Frățila, pe 3 km; DC 5 Radovan - Cerăt, pe 2 km; DC 95 Gura Văii - Țuglui, pe 3 km etc. Rămîne de văzut dacă aceste importante proiecte vor prinde contur! NICOLAE BĂBĂLĂU S.C. Celule Electrice S.A. Băilești O firmă solicitată, cu perspective Atuurile reușitei: promptitudinea exportului, creșterea portofoliului de comenzi interne, performanță prin retehnologizare. In aceste zile caniculare, cînd aerul vibrează cu 50 grade la sol, semănăturile pier, vegetația se ofilește. Fabrica de celule electrice pare a fi una dintre puținele oaze de speranță pentru băileșteni. In platforma electrotehnică, nota dominantă, de maxim an­­gajament productiv, mi­ se pare evi­dentă în două puncte de lucru: export Turcia și export China. în ambele locuri, se finalizează acum contracte de amploare, la care i-am mai găsit, în ultimii ani, pe băileșteni, lucrînd intens. Pentru Turcia se fabrică celule electrice de 13,8 kV și 36 kV, de interior, respectiv, de exterior, precum și bare capsulate trifazate de 13,8 kV, destinate Centralei hidroelectrice de la Camligoze. Se estimează că, dacă vor sosi în timp util componentele de la A.I.T. “Electro”, produsele pentru Turcia vor fi gata de livrare în 30-45 zile. Un al doilea punct de lucru principal abordează ultimul eșalon de produse destinate Chinei, țară cu care băileștenii derulează, de cîțiva ani, un contract în valoare de 5,6 milioane franci elvețieni. Practic, livrarea echipamentelor propriu-zise a fost încheiată, contribuind la punerea în funcțiune a modernei Centrale termoelectrice de la Pu Cheng. Acum, se finalizează un însemnat volum de piese de schimb, pentru perioada post­­garanție, aferent furniturilor de celule electrice livrate în China De la dking. Ștefan Durlă, director general al SC Celule Electrice SA Băilești, am aflat detalii referitoare la producția pentru intern și la perspectiva apropiată: “Avem în fabricație curentă produse din așa-numitul profil 2 al unității - mașini de spălat rufe cu agitator și element încălzitor, remorci auto pentru autoturisme, cu sarcina utilă de 500 kg ]­­N (omologare ecostMm­ec JR.A.R.), instalații de preparare apă carbogazoasă și de încărcat sifoane (omologare M.S.). Din sortimentele de bază, continuăm să fabricăm celule pentru posturi transformate exterior, de 24 kV, destinate alimentării obiectivelor de investiții noi, proprietate privată și de stat. Avem solicitări pentru echiparea unor obiective de mai mare anvergură, îndeosebi din sistema RENEL. Evident, ne confruntăm, și aici, cu examenul licitațiilor, dar avem atuul de a fi singurul fabricant român, în branșă, cu acreditare RENEL și singura firmă indigenă care realizează întreg sortimentul de celule electrice, din gama utilizată în România. Sîntem optimiști în privința portofoliului de comenzi, bazîndu-ne pe calitatea confirmată la standarde internaționale și pe faptul că practicăm prețuri competitive. Pentru modernizarea și înnoirea fabricației, avem în curs achiziționarea din import a unor utilaje performante (creditare FPS și selecție din 3 oferte externe) încît, curînd, Secția construcții metalice va lucra cu utilaje prelucrătoare cu comandă numerică, de mare acuratețe și eficientă”. ADRIAN FULG­A Spitalul orășenesc Filiași - 100 ani de atestare documentară Azi, 25 mai, în organizarea Societății Culturale Umaniste Humanitas - Filiași și a Spi­talului orășenesc, la sediul acestuia din urmă, se derulează o amplă manifestare, dedicată împlinirii a o sută de ani de atestare documentară, sub denumirea de “Spitalul Fili­­șanilor”, în imagine - primul pavilion medical, donat de însuși fondatorul DIMITRIE FILÎȘANU, la 26 mai 1896. (A.S.) -Vreau să candidez și eu la primărie, sunt specialist, am fost gropar la cimitir. Desen de GABRIEL BRATU Sejtet Át “C'W'WâUc" Centrul Creației Populare Dolj găzduiește, în aceste zile, la “Cromatic”, o reușită expoziție de grafică, unde își dau întîlnire, în plan estetic, nu mai puțin de șapte artiști plastici: Alina Raicu, Doru Deliu­, Emanuel Chiriță, Cristian Loghin, Gabriela Mih­ai, Luana Opran și Emilia Găinoiu. Ei aparțin fie clasei de grafică a prof. Gabriel Bratu, fie clasei de pictură a prof. Victor Pîrlac. Ca elevi, studenți sau de alte ocupații, cei ce alcătuiesc grupul de la “Cromatic” semnează originale naturi statice, compoziții, “reproduceri” în creion sau tuș ale obiectelor de studiu, găsind în artă nu doar un “refugiu” bine articulat, ci și o posibilă modalitate de a coexista artistic și durabil. Pentru că și-au asumat proba de risc și personalitate, le-o dorim omologată atît de specialiști, cît și de public. (VT).) factoringul intern­ațional î de export Conform datelor statistice publicate de Comisia Națională de Statistică, balanța comerciala a României pe primul trimestru al anului în curs se prezintă cu un deficit de 13,8 milioane dolari, cauzat, în special, de activitatea lunii martie, cînd importurile au surclasat exporturile cu 993 milioane dolari. Pentru eradicarea acestui deficit a fost emisă o serie de acte normative, dar cel puțin deocamdată rezultatele se lasă așteptate. Recent, Banca Română pentru Dezvoltare a introdus o nouă modalitate de decontare rapidă a exporturilor practicate de agenții economici români. Este vorba despre factoringul de export. * Ce este factoringul? Pe plan internațional, pentru accelerarea operațiunilor de finanțare a producției, au luat o deosebită extindere operațiunile de vînzare prin negocierea facturilor (factoring). Asemenea operațiuni se bazează pe un contract comercial, prin care una dintre părți, denumită FACTOR (în cazul de față BRD), își asumă obligația ca, în baza unui comision, să realizeze creanțele sub formă de facturi, pînă la 100 la sută din valoarea acestora, pe care cealaltă parte, denumită ADERENT (agentul economic), se obligă să i le transmită contra plată prin subrogarea factorului în toate drepturile pe care le are asupra debitorilor (cumpărătorii mărfurilor livrate). Mai pe înțelesul tuturor, după exportarea mărfurilor de către agentul economic, banca, în urma contractului încheiat, achită exportatorului, în termen de maximum 24-48 ore, con­travaloarea mărfurilor, mai puțin comisionul, preluînd riscul de încasare de la cumpărător. * Cine sunt beneficiarii serviciilor de factoring? Pot încheia contracte de factoring agenții economici legal constituiți, conform legislației românești, indiferent dacă sunt sau nu clienți ai Băncii Române pentru Dezvoltare, ce realizează venituri valutare din export de Vă informăm mărfuri și prestări de servicii. Sectoarele de activitate cele mai adecvate pentru derularea acestui gen de operațiuni privesc exploatarea și prelucrarea lemnului, confecții, textile și pielărie, încălțăminte, electronice și multe altele. în privința țărilor acceptate de BRD pentru încheierea de contracte de factoring, acestea sînt în număr de 35, incluzînd state de pe toate cele șapte continente, selecți­onarea acestora făcîndu-se în baza unor analize riguroase pe categorii de riscuri, economice și/sau social-politice, avîndu-se permanent în vedere posibilitatea de recuperare cît mai urgentă a creanțelor de la cumpărătorii mărfurilor exportate. Nivelul minim al cifrei anuale de export trebuie să fie de 100.000 USD sau echivalentul, în orice altă valută acceptată la plată, în contractele de export. în derularea contractelor de factoring sunt preferați clienții cu o cifră de afaceri de peste 400.000 USD, cărora li se poate acorda asistență pe o perioadă mai îndelungată, respectiv au sta­bilit sau urmează să stabilească relații comerciale pentru o durată de cel puțin un an, în opinia d-lui ec. Petre Vasile, directorul sucursalei BRD Dolj, “factoringul de ex­port permite accelerarea cre­ditării aderentului,­­ fiind un eficient instrument de finanțare pe termen scurt­­, acesta avînd posibilitatea de reluare imediată a procesului de producție, circulația activelor bănești fiind mult îmbunătățită, eliminîndu-se în totalitate riscul de încasare, care este preluat de bancă”. DIN JUDEȚELE OLTENIEI ș­­ § Doi criminali au încercat să fugă din țară! Zilele trecute, în incinta barului “Roma”, din cartierul “Nord”­­­^ al municipiului Rîmnicu Vîlcea, Ion Tîlvîc (26 ani), căsătorit, tatăl unei fetițe de trei ani, a fost bătut groaznic de doi indivizi, care au venit aici cu un automobil marca Volkswagen, înmatriculat sub nr. VL 14 VAV. Cei doi, Dumitru Gabrian, zis “Calu” (27 ani), și Ion Pătrașcu (23 ani), după ce l-au bătut pe I.T., l-au tîrît afară, unde i-au mai administrat cîteva lovituri mortale. Au dispărut cu mașina și au fost prinși tocmai în apropierea Aradului, în timp ce încercau să treacă fraudulos frontiera. Agapa ambasadorilor ieri după amiază, 18 de ambasadori acreditați în București au vizitat Mănăstirea Cozia și, apoi, “Taberele Școlare” din Căciulata, unde au asistat la un program artistic. Invitația la această agapă a fost făcută de Ministerul de Externe al României. După spectacol, oaspeții străini au făcut cunoștință cu meniurile românești. O nouă publicație “Săptămîna Vîlceană” - așa se intitulează noua publicație apărută la Rîmnicu Vîlcea. Din titlurile primului număr semnalăm: “Chimia a fost mîncată de mafie”, “într-un groaznic accident de mașină, a murit un diplomat sau un spion”, “Crimă din gelozie”, “La tabăra politicii, nu-și încearcă norocul totdeauna cei buni”. Publicația este săptămînală și apare în fiecare luni. Pentru furt de animale­­trei ani închisoare Uie Ghidan și Traian Neacșu, din Ștefănești, au fost condamnați la cîte trei ani închisoare pentru că au furat din gospodăria Corneliei Stănică două vaci de lapte; pe acestea le-au dus și, contra sumei de 300.000 lei (!), le-au dat lui Marin Răducă, condamnat și el, pentru complicitate, la un an și zece luni, la locul de muncă. Chiar dacă prejudiciul a fost recuperat în totalitate de la Marian Răducă, fapta celor trei a fost condamnată de lege... I. LOVIȘTEANU Hoții au acționat și în magazinul unei stații PECO / Autori: Grațian Stănescu (19 ani) și Marian Stanciu (18 ani), elevi la Școala Ajutătoare Tigveni, județul Argeș. Cei doi, aflîndu-se în incinta magazinului privatizat al stației “7 PECO” Rm. Vîlcea, profitînd de neatenția vînzătoarei de serviciu, au furat un acumulator auto. Au fost repede depistați de polițiștii feroviari vîlceni, care s-au predat Poliției Municipiului Rm. Vîlcea, pentru continuarea cercetărilor și stabilirea întregii activități infracționale. FLORENTINA MIHAI După o zi de muncă, Nicolae Văcăroiu­­ s-a odihnit la... Scornicești! După cum am mai scris, joi, 23 mai a.c., acest județ a fost vizitat de primul ministru Nicolae Văcăroiu, care s-a deplasat la mai multe unități industriale din Balș (S.M.R., “Instirig”, “Termex”), Caracal (“Suinprod” și ferma “Frăsinet”), respectiv Slatina, în fiecare localitate vizitată, s-a întîlnit cu manageri de societăți comerciale, oameni de afaceri și reprezentanți ai administrației locale. De asemenea, în seara aceleiași zile, primul ministru a participat la o întrunire a Comisiei administrative a județului Olt. Printre problemele abordate s-a aflat situația critică din agricultură, la ora actuală fiind afectate peste 15.000 ha...; cauza ar fi “de natură climatologică”, în sensul trecerii prea bruște de la temperaturi apropiate de zero grade, la temperaturi de peste 20 grade, fapt care a afectat dezvoltarea normala a plantelor. S-au mai aflat pe agenda discuțiilor stadiul privatizării, protecția socială, situația pensionarilor și a tineretului. La lăsarea serii, staff-ul oltean s-a retras, împreună cu primul ministru, la complexul turistic “Stejarul”, de la Scornicești... VILI GHENCEA Ocolul Silvic Balș a împădurit 36 de hectare Fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Balș este de 12.026 ha. “Deși de la începutul anului s-au tăiat pentru populație 6.000 mc lemn­ de pădure, iar pentru industrializare, de către agenții economici cu capital de stat și privat, încă 4.300 mc stejar, în trimestrul I ’96 s-au realizat 36 ha împăduriri integrale cu: stejar (20 ha), salcîm (8 ha), cer (2 ha) și restul­­ cu plopi” - ne-a precizat dl. Ion Mitran, ing. șef de ocol. LIA ILIESCU Un călător­­ decedat lîngă gardul Depoului C.F. Piatra-Olt! Pe data de 21 mai a.c., lucrătorii Postului de Poliție T.F. Piatra-Olt au fost sesizați­­ de impiegatul de mișcare Constantin Raicea - despre faptul că, lîngă gardul Depoului C.F. Piatra-Olt, se află un călător decedat. Din cercetări, s-a stabilit că persoana în cauză se numește Dumitru Ilie (54 ani), din comuna Butoiești, județul Argeș, neexistînd suspiciuni cu privire la moartea sa. Cadavrul a fost transportat la Morga Spitalului Județean Olt, în vederea efectuării necropsiei. FLORIN CAISĂ ■ , Veștile bune vin ! și cu... elicopterul?! Descinderea la Drobeta-Turnu Severin, cu un elicopter al firmei pe care o conduce, a d-lui Iosif Lasselsberger, președintele societății “Lasselsberger Holding” din Austria, a constituit un moment de bun augur pentru centenara “Meva”, deoarece industriașul respectiv a venit pentru a confirma bunele relații de colaborare, începute în urmă cu aproape un an de zile. Specialiștii de la “Meva” sunt deținătorii unei tehnologii unicat în Europa și chiar la nivel mondial, de echipare a barjelor fluviale cu recipienți pentru transportul cimentului, a căror încărcare/descărcare se realizează pneumatic, într-un timp record față de procedeul clasic. După cum se pare, această nouă activitate, dezvoltată prin extinderea profilului de bază al întreprinderii, va aduce beneficii pe termen lung. Eveniment cultural In cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea a 175 de ani de la nașterea lui Tudor Vladimirescu, vineri, 24 mai a.c., la Drobeta-Turnu Severin a fost organizată masa rotundă cu tema “Tradiție și actualitate în cultura și civilizația românească”. STEFAN TITĂ » 9 Pentru eventualii investitori în acest județ, Fondul Proprietății de Stat va oferi spre cumpărare, potențialilor investitori români sau străini, pachetele majoritare de acțiuni ale următoarelor societăți comerciale: “Avicola”, “Artego” S.A., “Robur” S.A. Tg. Jiu, “Suinprod Bumbești” S.A. SABINA DUMITRU Meșterii - Manole de la "ROVIMCON" Privatizată prin metoda Mebo, cu peste trei ani în urmă, Societatea Comercială “ROVIMCON” S.A. Rovinari a “prins” repede teoria tranziției spre economia de piață Mai întîi, aici nu s-a știut ce e blocajul financiar. Apoi, echipa managerială în frunte cu dl. Ion Răitaru, a fost și este mereu “curtată” de diverși beneficiari, pentru măiestria angajaților și calitatea lucrărilor, între obiective: sediul Regiei Autonome a Lignitului “Oltenia” (în stil occidental), lucrări similare la Termocentrală peste 100 de case (anual) pentru strămutați. Acum, meșterii din Rovinari sunt solicitați la “Electroputere” Craiova și la alte unități din Capitală Din păcate, baza tehnico­­materială este limitată și nu permite angajarea a noi efective de meseriași, pentru a face față cererii. E, totuși, un semn bun că oamenii de la “ROVIMCObP’ muncesc și trăiesc pe măsură___________________________ZOIA STOICHITOILI/ ^EHEDINȚI GORJ OLT N

Next