Cuvîntul Libertății, mai 1996 (Anul 8, nr. 1700-1730)

1996-05-29 / nr. 1728

CUVÎNTUL LIBERTĂȚII MIERCURI, 29 MAI 1996 Pagina 3 Pagină realizată de DAN LUPE­SC­U In adîncuri, rădăcina de foc a obîrșiilor de neuitat .­­ De unde veniți? Cine sînteți? încotro mergeți“? Din pridvorul acestor trei întrebări, vă rog, domnule secretar de Stat, să vă creionați succint o “fișă de iden­titate”,­pentru cititorii cotidi­anului “Cuvîntul Libertății”.­­ Vin chiar din Craiova, unde m-am născut acum 48 de ani, într­­o familie tot de olteni, tatăl - electromecanic CFR, iar mama - casnică. Am absolvit Liceul “Nicolae Bălcescu” în anul 1965. Am urmat Facultatea de Electro­nică și Telecomunicații, de data aceasta la București, după care am revenit acasă, și am lucrat 10 ani la Direcția Județeană de Poștă și Telecomunicații Dolj, pînă în anul 1980. Din 1980 pînă în 1990 am lucrat la Timișoara, iar din 1990 m-am mutat la București, lucrînd în Ministerul Comunicațiilor. Cu toate aceste schimbări profesionale, eu cred și sper să merg mereu înainte, în pas cu ceea ce înseamnă noutate și progres. - Ce datorați părinților Dv.? Dar dascălilor pe care­ i-ați avut în copilărie și adolescență? Evocați cite o întîmplare cu tîlc de pe vremea vîrstei de aur (copilăria) a Dv. și din anii de liceu ori de studenție.­­ Datorez părinților însăși existența mea, tenacitatea și vocația luptei cu greutățile, îndem­nul permanent spre învățătură (instruire, școală), înțelegerea și toleranța față de oamenii din jurul meu, în același timp, pot spune că am avut parte de o etapă de instruire la Liceul “N. Bălcescu” benefică, între 1960-1965, prin multitudinea personalităților în rîndul profesorilor, a căror ampren­tă în instruire și educație mi-o recunosc cu plăcere și recunoștință. Dacă permanenta competiție, de atunci, între Liceele “Frații Bu­­zești” și “Nicolae Bălcescu”, la handbal, baschet, avea jucători consacrați în clasele din seria mea, care au făcut cinste școlii, tot astfel trebuie să recunosc că am fost mobilizați și îndrumați cu atenție și răbdare și către olimpiadele școlare, de către doamna dirigintă Olga Curelaru, îmi amintesc că eforturile domniei sale au fost recompensate prin rezultatele obținute la aceste concursuri, la care, de altfel, liceul, sub conducerea deosebită a d-lui director Nicolae A. Andrei, pro­fesor emerit, era mereu fruntaș. A fost perioada în care personalitatea de excepție a unor profesori, ca dl. V. Apostol­­ la fizică și dl. Ciolacu Ion la matematică, a influențat hotărîtor chiar alegerea drumului nostru profesional și, ulterior, performanțele, talentul și măiestria, dar și felul bărbătesc în care domnul profesor Ion Ciolacu ne-a determinat alegerea profesională, stă la baza hotărîrii de a urma Facultatea de Electronică și Teleco­municații, pentru mine și alți colegi. Sunt amintiri dintr-o Craiovă puțin patriarhală, dar curată și cuminte, totuși plină de viață în pragul schimbărilor care au urmat. Avangardă a modernizării infrastructurii - Ce înseamnă și ce ar trebui să însemne telecomunicațiile pentru o țară precum ROMÂNIA?­­ Telecomunicațiile nu reprezintă decît o componentă a comunicației în general, care este de fapt o necesitate umană, socială, cu o evoluție pînă la necesitate și atît de prezentă în viața noastră, încît nu o sesizăm separată de activitatea diurnă. Abia cînd efectele lipsei de comunicare între oameni se dezlănțuie sesizăm imensul rol pe care-l joacă în viață. Teleco­municațiile, în sine, trebuie să fie o avangardă în toate schimbările infrastructurii, pornind de la ideea că nimic­ nu se poate construi fără accesul la informație, chiar și ipotezele, spre exemplu. Pentru o țară în plină transformare ca România, ele trebuie să aibă un dublu rol­ de suplinire urgentă cu posibilități de comunicație, redu­cere la minimum a zonelor slab dotate, dar și de introducere rapidă a tehnologiei, instalațiilor și facili­tăților, accesibile în mod normal pentru țările dezvoltate. a Cine este cîștigătorul? în primul rînd cetățeanul și apoi activitatea socială și economică în care, fără să sesizăm, se construiește perma­nent, cu acest liant care-1 constituie telecomunicațiile. Sper că, pînă în acest moment, telecomunicațiile sînt prezente activ și calitativ în procesul de înnoire a vieții noastre.­­ Sînteți mulțumit de­cadența înnoirilor din telefonia româ­nească, petrecute în anii 1990- 1996? Ce s-a făcut benefic în această perioadă și ce “REZER­VE” nevalorificate încă există?­­ Dacă rememorăm înnoirea tehnologică din această perioadă putem ușor constata: apariția comunicațiilor terestre pe cabluri cu fibră optică, centrale de comunicație digitale, radioco­­municațiile mobile, amplificarea telecomunicațiilor prin sateliți artificiali ai Pămîntului, rețele de transmisiuni de date, rețele de calculatoare, radiodifuziune și televiziune privată, rețele de televiziune pe cablu și altele. Dacă doriți să examinăm evoluția acestora, putem exemplifica: _________1990__________1996 - comunicații pe fibră optică Ó 3000 km - centrale telefonice digitale 0 127 - conexiuni prin sateliți 2 ’ 3 - rețele de transmisiuni de date 1 4 - operatori de radiocomunicații mobile 0 94 - operatori televiziune prin cablu _______________________143 Dacă ne referim la ritmul de generalizare în țară a acestor tehnologii, permiteți-mi să spun că există, totuși, anumite dezechilibre, care trebuie corectate. * există diferențe apreciabile ale densității telefonice realizate la orașe, de 21%, față de 3,8% în mediul rural , di­ferențe calitative. în mediul rural există majoritar centrale telefonice manuale, față de modemele centrale digitale din marile orașe, cu acces la­­ cum este apreciată, de la altitudinea Ministerului Comunicațiilor, integrarea la scară națională a teleco­municațiilor din Dolj, și, în ansamblu, din Oltenia? Con­stituie, într-adevăr, sudul României zona cu cea mai mică densitate telefonică din­­ țară? /V 1 - In ceea ce privește integrarea la scară națională, putem spune că este un proces la care telecomunicațiile din Dolj participă “din mers”, adică chiar de la demararea introducerii noilor tehnologii și are cîteva realizări deja “punctate”. Este vorba de integrarea în comunicațiile prin fibră optică, deoarece prin Craiova trece telecomunicații internaționale , densitatea telefonică la nivel național este de 13%,dar aceasta nu reprezintă decît o treime din media țărilor europene dezvoltate. Permiteți-mi să mă refer și la ritmul în care se realizează programele de dezvoltare și modernizare; de la început trebuie spus că acesta este încă nesatisfăcător, atîta timp cît în anul 2005 nu se va atinge decît o densitate de 28%. Cauza principală o constituie neasigurarea mijloacelor financiare pentru acoperirea pro­gramului, în ciuda faptului că­ există capacități de producție în țară cu tehnologii de vîrf, că există o piață, putem spune chiar agresivă în manifestarea cererii, iar ritmul ge­neral dorit de noi este mult mai mare. Dar, este și explicabil, deoarece tarifele practicate de ROM­­TELECOM sunt printre cele mai mici din țările europene, deci constituirea resurselor pentru finanțare este greu de realizat. magistrala de cablu București - Timișoara, de o centrală digitală de 30.000 linii cu perspective de extindere și de existența unei centrale similare, dar cu funcții de tranzit pentru județele Olt, Mehedinți, Gorj, Vîlcea. Putem spune, deci, că Bănia constituie un centru de greutate pentru Oltenia, din acest punct de vedere. Și poate nu numai! Privind locul ocupat în an­samblul telecomunicațiilor, se poate aprecia din situația com­parativă a cîtorva parametri: densitate telefonică urbană, densitate telefonică rurală, gradul de automatizare, număr de centrale telefonice manuale, gradul de digitalizare. Trebuie notat, într-adevăr, că pe ansamblu se constată densitate telefonică ceva mai scăzută pentru partea de sud a țării și în mod deosebit în mediul rural. Chiar dacă aprecierea nu este total satisfă­cătoare pentru Dolj, doresc să remarc că există o siguranță a realizărilor viitoare, datorată unor constante și competente preocupări tehnice locale și, de ce nu, unui sprijin pe plan central pentru modernizare și dezvoltare. v­­ Ce valențe va avea ampla­samentul noului pod peste Du­năre p­entru axa de telecomu­nicații Nord-Sud? Numiți vă rog, posibilele variante de amplasare a viitorului pod, reliefînd avan­tajele și dezavantajele fiecăreia dintre aceste variante.­­ Desigur că apariția unui atît de important obiectiv de infrastructură atrage după sine influențe benefice pentru multe domenii de activitate și trebuie luate în calcul, gîndite și pregătite opțiuni pentru toate variantele posibile; după informa­țiile pe care le am, pînă în acest moment, se studiază posibilități de amplasare la Calafat, Rast, Bechet și Turnu Măgurele. Aș putea spune că scorul de 3-1 al situațiilor posibile ne este favorabil nouă, oltenilor, și sper să rămînă așa. Din punct de vedere al comuni­cațiilor, evident ar apărea condițiile practice pentru o nouă traversare a Dunării, de această dată prin INTERVIUL V NOSTRU cabluri cu fibră optică, deoarece singura traversare existentă către Bulgaria - prin Giurgiu - este realizată cu cabluri clasice din cupru. Această realizare ar fi un punct esențial în proiectul de creare a unei magistrale de telecomu­nicații, o axă Nord-Sud în Europa Central-Estică, pornind din Grecia, Bulgaria, prin România, către Ucraina. Avantajele sînt nu numai tehnice, ci și economice, întrucît tranzitarea traficului telefonic internațional este o sursă aprecia­bilă de venituri (tocmai spuneam că acestea sunt insuficiente...). Dacă există dezavantaje, acestea se referă numai la compararea diferitelor variante privind moda­litățile practice și condițiile tehnice de execuție: lungimea traseului, condițiile de teren, număr de localități traversate - dar scopul scuză mijloacele ! Cu viteză cosmică, pînă în an­ul 2005 și mai departe...­ ­ Strategia de dezvoltare a telecomunicațiilor în România pînă în anul 2005 și pentru perspectiva următoarelor două­­trei decenii a fost elaborată sub directa Dv. coordonare. Dezvă­luiți, domnule secretar de Stat, cîteva dintre reperele cele mai importante ale strategiei amin­tite.­­ Această strategie are, de fapt, două componente: modernizarea, aducerea actualelor instalații la nivelul tehnic european, respectiv, dezvoltarea, care trebuie să înregis­treze, practic, o explozie în capacități și servicii. Planuri și proiecte corespunzătoare exista: atingerea unui grad de digitalizare a telecomunicațiilor de cel puțin 50% pînă în anul 2000, o densitate telefonică de 28- 30% pînă în 2005, comunicații pe aproape 7000 km de cablu cu fibră optică pînă în 1998, automatizarea telefoniei în mediul rural pînă în anul 2003, asigurarea securizării integrale a traficului la nivel național pînă în 1998, interconectarea internațio­nală cu țările învecinate pe cabluri cu fibră optică etc. Există perspec­tive poate surprinzătoare, dar țin să vă asigur că acestea sunt și perfect realizabile, deoarece lucrăm deja pentru toate. Ca să exemplificăm, puțină lume știe că între principa­lele centre de județ și București se vorbește deja pe fibră optică, că există instalate deja 64 centrale digitale în orașe și 63 în mediul rural, că România este legată de Europa Vestică, pe ruta ARAD­­NĂDLAC-UNGARIA prin fibră optică și același lucru se realizează în acest an cu Republica Moldova - prin Oancea-Cahul și cu Turcia - prin primul cablu submarin (cu fibre optice) al României, între Constanța-Istanbul, avînd ramifica­ție la Varna, în Bulgaria. Acestea sunt doar cîteva repere din efortul depus de cei 50.000 de lucrători din telecomunicații, mereu în “atenția” unui public solicitant, exigent, pe care, vă asi­gur, lucrătorii noștri îl respectă și pentru care sunt preocupați să ofere o permanentă creștere a calității serviciilor. Trebuie observat că obiectivele enumerate urmăresc crearea unei infrastructuri cu mare capacitate de prelucrare, omogen distribuită în teritoriu și cu un standard tehno­logic ridicat. Consecința imediată este crearea posibilităților de oferire a numeroase servicii noi și facilități deosebite pentru clienți: convorbiri internaționale automate, factura telefonică cu detalierea traficului, telefoane publice cu cartelă cu micro­ chip, transmisiuni de date, rețele de calculatoare, comunicații radio mobile, transmi­terea și tipărirea ziarelor la distanță și multe altele, care au intrat în cotidian, sunt lucruri care aparțin obișnuinței. Ne dăm seama oare că toate aces­tea constituie o parte a confortului vieții moderne? Dacă da, permite­­ți-mi să consider că teleco­municațiile sunt un domeniu dina­mic, viu, care are obiective precise, acțiuni concrete și un scop care începe să fie atins: satisfacerea exigențelor clienților. Tarife, operatori privați, TVR-2 - Se are în vedere, la nivelul Regiei ROMTELECOM și la acela al Ministerului Comuni­cațiilor, rebalansarea tarifelor pentru comunicații locale - așa cum, de altfel, se practică in Occident?­­ Acțiunea de rebalansare a tari­felor este deja începută, dar aceasta va fi un proces de lungă durată. Explicația rezidă din stabilirea anterioară la apariția telefoniei interurbane ca o facilitate deose­bită, a unor tarife mai mari decît pentru telefonia locală, adică invers față de costurile reale ale comuni­cațiilor. Acest lucm se va realiza pe parcursul a 5-8 ani: în domeniul tarifelor dorim să introducem, în viitor, mai multe plaje tarifare pe parcursul zilei, în funcție de încărcarea cu trafic și pentru stimularea abonaților, acordînd reduceri pe mai multe perioade de timp. De asemenea, dorim să genera­lizăm factura detaliată (descrierea datelor amănunțite despre durata și taxarea fiecărei convorbiri) și pentru abonații din centralele Pentaconta, care reprezintă 80% din totalul numărului de abonați. - Care este situația actuală, dar și cea de perspectivă, a opera­torilor privați din telecomu­nicații­­ la nivelul României, al Olteniei, al Doljului? - După liberalizarea unor segmente din telecomunicații și radiocomunicații, în general, conceperea și publicarea reglemen­tărilor necesare de către Ministerul Comunicațiilor a permis apariția unor numeroși operatori privați. Ca să fim conciși mă voi referi doar la cîteva activități, ilustrate în tabel. Autorizări de funcționare - practic sînt mai multe, urmînd să opereze pe măsura constituirii tuturor capabilităților tehnice. Ca noutate, pentru Craiova sînt avansate lucrările pentru un post de televiziune local.­­ Cînd va fi definitiv rezolvată problema recepționării, de către toți teleastii interesați, a canalului TVR­ 1?­­ In prezent programul TVR 2 are o pătrundere insuficientă de numai 31%, raportat la populația țării. Pentru rezolvarea acestei probleme la scară națională sunt necesare: 53 stații de emisie, circa 900 de translatoare, un număr însemnat de radiorelee de transport al programului, toate însemnînd un efort financiar de peste 540 miliarde lei, programul fiind eșalonat pe 10 ani. Pentru Dolj există o preocupare de extindere a posibilităților de recepție, sper realizabilă în acest an. La orizont, "poșta în 24 de ore" - Cum a evoluat, în ultimii ani, sistemul poștal din țara noastră și ce suprize ne rezervă viitorul? - Sistemul poștal este în plin proces de restructurare, transfor­mările fiind vizibile. Principala realizare în acești ani o constituie crearea unui nou sistem de transporturi poștale, gîndit pentru scurtarea timpilor de transport la nivel național și flexibilitate a distribuției în plan județean, bazat Sub transfocator, autonomia ROMTELECOM - Puteți preciza, domnule secretar de Stat, cît de autonomă este Regia ROMTELECOM în cadrul Ministerului Comuni­cațiilor?­­ In coordonarea Ministerului Co­municațiilor sunt 4 regii autonome: ROMTELECOM, POȘTA RO­MÂNĂ, RADIOCOMuNICAȚII și I­NSPECTORATUL GENERAL DE RADIOCOMuNICAȚII, cu A. » un statut similar. In mod practic, ministerul realizează strategia de dezvoltare pentru întregul domeniu și stabilește reglementările nece­sare atît pentru operatorii publici, cît și pentru segmentele de activități liberalizate, supuse com­petiției, pentru asigurarea compa­tibilității generale a componentelor sistemului. Regiile autonome sînt, de fapt, operatori naționali, însărcinați cu administrarea, întreținerea, exploa­tarea și dezvoltarea fiecărui do­meniu, respectînd strategia gene­rală de dezvoltare, reglementările și legislația generală de minister. Sînt deci suficient de cuprinzătoare în planul autonomiei executive, unele delimitări apărînd în mod firesc la acțiunile care angajează garanția statului: creditele externe, reprezentarea în organismele internaționale, execuția bugetului de venituri și cheltuieli, avînd în pe constituirea unui parc auto propriu, cu peste 1100 mașini. Noul plan de îndrumare în această concepție și în organizarea corespunzătoare, a permis R.A. Poșta Română să-și propună și să realizeze obiectivul: “POȘTA ÎN 48 ORE”. In același timp este în desfășurare proiectul de informatizare a ope­rațiunilor de ghișeu și altor acti­vități de prelucrare. La Craiova s-a construit unul dintre modernele centre de tranzit poștal, cu o dotare tehnică apreciabilă. De altfel, Direcția de Poștă Dolj se evidențiază prin competență, operativitate și eficiență, fapt ce a permis atribuirea responsabilității conducerii pentru una dintre cele 9 zone poștale din țară, cuprinzînd județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Vîlcea, Olt. Sper ca viitorul să ne asigure surprize plăcute, următorul obiectiv din program fiind reducerea timpului de transmitere a trimiterilor poștale în 24 de ore, precum și introducerea poștei electronice, serviciul giropost, serviciul rapid ultrapost etc. Pelerini pe magistralele informației­ ­ Cît de departe sau cît de aproape este România de “autostrăzile informaționale”, concept lansat anul trecut, la reuniunea de la Bruxelles a G-7? în fond ce este și ce facilități asigură societatea informa­țională?­­ România are deja cîteva realizări pentru crearea “autostrăzilor informației”, care înseamnă suporți de transmisiuni de mare capacitate și echipamente capabile să prelucreze informații la viteze mari. Rețeaua națională de fibră optică amintită este capabilă să transmită peste 7000 de legături telefonice pe o pereche de fibre, lucrînd la viteza de 565 Mbit/s și dispunînd de centre de comunicație digitale. Prin aceste condiții tehnice deja create, România se va putea interconecta, așa cum am spus anterior, în modernele rețele de comunicații europene; prin traficul pe care-1 dezvoltăm prin sateliții INTELSAT, EUTELSAT și INMARSAT sîntem deja conectați cu orice punct de pe Pămînt. Posibilitățile de contactare a rețelei INTERNET constituie o dovadă a disponibilităților create și, fiți siguri, aceste activități vor cunoaște o avalanșă ca ritm de dezvoltare. Problema care se pune este a capacității de informatizare a structurilor societății, a introducerii metodelor de lucru informatice, a dotării generalizate cu calculatoare, capabile să comunice între ele. Cîteva date în acest sens, vedere că regiile administrează, totuși, proprietatea statului.­­ A fost sau nu a fost corect concursul pentru postul de manager general al ROM­TELECOM, la care ați ocupat locul II­­ în spiritul corectitudinii și transparenței aș vrea să apreciați dumneavoastră concluzia Comisiei de examinare, exprimată în procesul-verbal de la finalizarea concursului de manager la ROMTELECOM, din care citez: “comisia, cu numărul total al membrilor, s-a întrunit în vederea centralizării rezultatelor obținute de candidații..., constatînd, că au fost îndeplinite toate condițiile legale, în­ organizarea și desfă­șurarea concursului”. Faptul că nu s-au respectat hotărirea Comisiei și prevederile legale, de altfel foarte precise, voita deturnare a adevă­rului și încercările de discreditare care au urmat, cred că aparțin de cinstea și corectitudinea individu­ală, dar și de anumite interese care între timp au devenit clare.­­ în încheiere, vă rog să adresați cîteva gînduri cititorilor cotidia­nului “Cuvîntul Libertății” - cel­­ mai invidiat ziar din Oltenia, cum ne place nouă, realizatorilor lui, să-l numim.­­ Cred că avem nevoie toți și urez cititorilor acestui prestigios ziar, multă sănătate și unirea eforturilor oltenilor, oriunde ar fi, pentru prosperitatea... Banilor craioveni. TARIFE COMPARATIVE PENTRU PRINCIPALELE SERVICII DE TELEFONIE . $ . Invitație la o călătorie sui-generis printr-un univers fascinant TELECOMUNICAȚIILE LA COMPANA DINTRE MILENII ca dl. ing. VIRGIL POPESCU, secretar de Stat la Ministerul Comunicațiilor Nr Țara ____________Serviciul de telefonie_____________ c­rt_______________Conectare Abonament_____Impuls ______________ Fizic Juridic Fizic Juridic _Fizic Juridic 1. ROMÂNIA 75.56- 226.7 1.26___18.14 Q.Q116 0.0176 2. ANGIJA JBT­ 155.39 155.39 10.98 17.08 0.066 0.066 3. DANF.MARCA 256.3 256.3 16.53 16.53 0.066 0.066 4. GRECIA 302.39 302.39 4.51 4.51 Q.029 0.029 5. ELVEȚIA 232.01 232.01 19,33 19,33 0.077 0.077 Dolj Gorj Mehedinți Vîlcea Olt Teleorman Total țară - operatori de radiocomunicatii mobile 13 4 8 6 5 ’ 4­94 - operatori serviciu pacing 5­2 4 3 3 1­28 - televiziune pe cablu 7 7_________5________4 __________18 143 - posturi locale de radiodifuziune 1 11_________ _________ 71 - posturi locale de televiziune 2 _________­_________ _________­________33 LMNII ROMÂNIA UNIUNEA _________________________________________________EUROPEANĂ DENSITATE LINII TELEFONICE % 13__________46________ CALCULATOARE LA 100 FAMILII cCA 0,1 cca 15________ UTILIZATORI INTERNET/1000 LOC. 0,1_____________________

Next