Cuvântul Libertății, decembrie 2020 (Anul 32, nr. 9236-9256)
2020-12-14 / nr. 9244
luni, 14 decembrie 2020 CUltu TS cuvântul libertății / 5 Personalitate complexă, condei de aur, minte ascuțită, talent înăscut. E descrierea pe scurt a istoricului și criticului literar Tudor Nedelcea, care s-a născut la 23 martie 1945, în satul Valea Ursului, comuna Tâmna, județul Mehedinți.. Este membru al USR din 1993 iar domenii sale de creație sunt: istoria literară, istoria cărții, istoriografie, istorie bisericească, problematica românilor de pretutindeni. S-a stabilit în Craiova, după ce a terminat facultatea și a fost rând, pe rând, bibliotecar, arhivist, lector al Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, director al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman“, redactor și redactor-șef al Editurii Scrisul Românesc, lector universitar doctor la Facultatea de Litere, cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor“. Este membru fondator și președinte al Fundației „Scrisul Românesc“, membru în Adunarea Eparhială de la Mehedinți, vicepreședinte al Ligii pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, organizator al Zilelor „Marin Sorescu“, „Basarabiei și Bucovinei“, „Adrian Păunescu“, în Craiova. De Ziua Națională, dar totodată și cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani, scriitorul și eseistul Tudor Nedelcea s-a prezentat în fața cititorilor, așa cum știe domnia sa mai bine, cu un braț de cărți. Prima carte, Biserica și societatea Craiova, Editura Sitech, 2020, 420 p., format 17x24), culegere de studii despre imagologia cărții și culturii românești, tipar românesc pentru țări străine, o posibilă canonizare a lui Mihai Viteazul, Antim Ivireanu, Tudor Vladimirescu, Regina Maria, Contin Virgil Gheorghiu, V. Militant, Pamfil Șeicaru, D. Stăniloae, Papa Ioan Paul al II-lea, P.F. Teoctist, Nestor Vornicescu, Bartolomeu Anania, Gh. Calciu-Dumitreasa etc. Cu o bogată iconografie: “La cumpăna ultimelor două milenii, la București, s-a consumat, după aproape un mileniu, un eveniment considerat, în unanimitate, istoric: vizita primului papă întro țară ortodoxă. Este vor despre Papa Ioan paul al II-lea, care a efctuat o vizită în capitala României, între 7 și 9 mai 1999, la invitația Patriarhului de veșnică pomenire, Teoctist, între 7 și 17 octombrie 2002, Patriarhul Teoctist i-a întors vizita la Vatican, iar relațiile dintre cele două biserici au fost extrem de cordiale și pilduitoare. Atunci, la București s-a lansat ideea și sau pus bazele pentru unitatea lumii creștine, prin intermediul celor doi mari conducători ai celor două biserici și care exprimă voința tuturor creștinilor...Principalul este că ideea unității lumii creștine, întreruptă prin Marea Schismă, din 1054 - necanonică-, să resuscite mintea tuturor românilor de religie creștină și ca să se materializeze prin crearea unui grup statuar alegoric, reprezentându-i pe cei doi corifei contemporani ai ortodoxiei. Sperăm că se vor găsi instituții publice, oameni de afaceri sau buni creștini care să sprijine financiar acest proiect european”, a precizat scriitorul Tudor Nedelcea, în cartea document “Biserica și societatea”. Marin Sorescu sau vocația identității românești" Cea de-a doua carte a fost „Marin Sorescu sau vocația identității românești” (București, Editura Muzeului Literaturii Române, 2020, 230 p., 15x21), din care recomandăm capitolele: Față la față cu Sorescu; Marin Sorescu și Basarabia; „ Cazul ” Marin Sorescu în viziunea lui Eugen Simion; Marin Sorescu și Premiul Nobel; Marin Sorescu și securitatea; Marin Sorescu și Meditația transcendentală; Marin Sorescu despre scriitori? Mihai Viteazul și Tudor Vladimirescu, interviuri despre autorul „Liliecilor". în anexe este publicată stenograma ședinței de demitere a lui Marin Sorescu de la conducerea revistei „Ramuri”, autografe, facsimile, fotografii (în parte, inedite). “De ce el și nu noi ?”, așa întreabă Eugen Simion. Și tot Eugen Simion a explicat.... “Acesta era și, probabil este în continuare întrebarea unir scriitori contemporani care îl urau pe Sorescu cu o ură grea și fanatică pentru că avea succes mai mare decât el și numele lui circula insistent în ultimii ani pe listele Premiului Nobel. Omul fragil a suportat greu aceste atacuri, vorbea rar de ele și nu era deloc mulțumit când cineva, imprudent și zelos, i le aducea la cunoștință. Părea detașat, stăpân pe el și conștient de valoarea pe care o are. Stăpân era, într-adevăr, valoarea lui literară era și este în afara oricărei discuții, dar ființa lui nu era invulnerabilă. A cedat în cele din urmă”. “Eminescu"și "Eminescu" Tudor Nedelcea a făcut parte din colectivul de redacție al Dicționarului General al Literaturii Române (7 volume în prima ediție, 10 volume în ediția a doua în curs de apariție), apărut sub egida Academiei Române, precum și din colectivul de reproducere anastatică a tuturor edițiilor Eminescu (în total 200 de ediții), proiect apărut la Editura TipoMoldova din Iași în anii 2019- 2020. Cea de-a treia carte prezentată a fost “Eminescu” (ediția a II-a, revăzută și adăugită, prefață de Mihai Cimpoi, cuvânt înainte de Th. Codreanu, postfața de Victor Crăciun, București, Editura Tracus Arte, 2020, 1014 p., 15x22). Cea de-a patra carte, “Eminescu ” (București, Editura Academiei Române, 2020, 586 p., 17x24), studiu privind în special publicistica eminesciană: Eminescu și socialismul, Eminescu și cugetarea sacră, Eminescu, istoricul, Eminescu, apărătorul românilor de pretutindeni, Eminescu și realsemitismul, Eminescu și Macedonski sau drama unei polemici, Eminescu și Veronica Micle, Eminescu prin Oltenia, Shakespeare în viziunea lui Eminescu, China în viziunea lui Eminescu (ultimele în colaborare cu Diana Cotescu), Eminescu și necesitatea construirii Catedralei Neamului, alte studii despre eminescologi (Carmen Sylva, M. Cimpoi, Rosa del Conte, D. Vatamaniuc, N. Georgescu, Th. Codreanu, C. Cubleșan, Eugen Doga, Lucia Olaru Nenati, Victor Crăciun, Eugen Simion etc.). Și ultima carte a fost “Printre cărți și oameni” vol. VI (Iași, Editura TipoMoldova, 2020, 234 p., 17x24) reunește studiile și articolele publicate în 2019, din care recomandăm: Caragiale și oltenii, Constituirea Asociației Scriitorilor din Craiova, Iubirile Măriei Tănase prin lupa serviciilor secrete, Prizonieri români în Arabia și Lorena, alte studii despre mitropolitul Nestor Vornicescu, Ștefan Ștefanescu, Adrian Păunescu, Tudor Arghezi, Dan Simonescu, Selma Lagerlöf, Ștefan și Radu Ciuceanu etc. Pagină realizată de MARGA BULUGEAN Tudor Nedelcea: ’75 Mihai Cimpoi: “Tudor Nedelcea s-a angajat, după 1990, într-o acțiune reparatorie pe care o așteptam de mult: detabuizarea unor dimensiuni ale personalității lui Eminescu și valorificarea integrității acesteia. Dând dovadă de perseverență și acribie filologico-editorială, de o lucrare serioasă în spiritul dreptei cumpene eminesciene, a procedat la readucerea în actualitate a unor texte importante și la scrierea unor studii ample din perspectiva exegetică a zilei de azi....” Victor Crăciun : “Acțiunea sa este de cercetător, îndrumător, dascăl și scriitor, laturi care configurează o personalitate complexă, un vârf de susținere al edificiului spiritual contemporan. L-am definit mai întâi în calitate de eminescolog, pentru că acesta este domeniul în care s-a edificat în peste zece volume, în ultimii 25 de ani, vreme în care neiubitorii specificului național au încercat să sape la rădăcina columnei neamului, avându-l ca țintă nu numai pe Eminescu” Theodor Codranu : “Tudor Nedelcea nu este un spirit speculative, un teoretician, ci un cercetător aplicat, scotocitor de arhive și de bibliografii speccializate lăsând imaginea unui erudit multi...și interdisciplinar, abordând domenii dintre cele mai variate : istorie și critică literară, istoriografie, eminescologie, istoria religiilor și a Bisericii Ortodoxe Române, brâncușiologie, varii alte aspecte culturale de interes local sau național”