Cuvîntul Nou, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 146-162)

1970-10-20 / nr. 152

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. SJNȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Sesiunea jubiliară a Adunării Generale a O.N.U. Cuvintarea preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai Statelor membre ale Organizaţiei Naţiuni­lor Unite,­­ Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Orga­nizaţiei Naţiunilor Unite prilejuieşte atît o retrospectivă a evoluţiei internaţio­nale şi a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît şi trecerea în revistă a activităţii desfăşurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăţi aşteptările po­poarelor, această sesiune este chema­tă să definească cu mai multă cla­ritate direcţiile activităţii viitoare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, căi­le pentru realizarea unei cooperări multilaterale între naţiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se ştie, Organizaţia Na­ţiunilor Unite a fost constituită la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, ctnci nu se uscase încă sîn­­gele vărsat de, popoare şi nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzu­te în piciorul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăşi denumi­rea de Organizaţie a Naţiunilor U­­nite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile planetei să-şi uneas­că eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dez­voltarea libera a fiecărui, popor. Trebuie să spunem sincer în fa­ţa popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizaţiei nu s-au statornicit încă pe deplin în relaţiile dintre statele lumii. Desi­gur, organizaţia noastră a jucat un rol de seamă în viaţa internaţiona­lă. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în aten­ţia O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri şi rezoluţii de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost rea­lizate sau au fost înfăptuite numai parţial. In acelaşi timp, trebuie ară­tat că în unele probleme importan­te, într-o serie de conflicte surve­nite pe arena mondială. Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au ştirbit prestigiul şi au avut repercusiuni negative a­­supra dezvoltării vieţii internaţio­nale. Evocarea, cu acest prilej, a­­tît a aspectelor pozitive cît şi a ce­lor negative din istoria de un­­sfert de secol a O.N.U. este, cred, nece­sară pentru a putea trage toate în­văţămintele în vederea creşterii rolului ei în soluţionarea probleme­lor litigioase, în asigurarea colabo­rării între popoare şi a păcii în lu­me. Sunt cunoscute marile transfor­mări cu caracter social şi naţional care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fondarea O.N.U. exis­ta un singur stat socialist — Uniu­nea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populaţia glo­bului pămîntesc. Alte popoare îşi orientează dezvoltarea economică socială pe calea socialistă. Apariţia şi dezvoltarea unui mare număr de ţări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexisten­ţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost mar­torii unei puternice redeşteptări na­ţionale a zeci de popoare care ză­ceau în robie colonială, sub domi­naţia imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîştiga­­rea independenţei naţionale, siste­mul colonial s-a prăbuşit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apă­rut zeci de state noi. Ele joacă as­tăzi un rol important in Organiza­ţia Naţiunilor Unite, în întreaga viaţă internaţională. Revoluţia tehnico-ştiinţifică con­temporană, pătrunderea omului în Cosmos şi uriaşa dezvoltare a cul­turii au produs mari schimbări în gîndirea şi conştiinţa oamenilor. Popoarele, oamenii îşi dau tot mai mult seama de forţa pe care o re­prezintă, înţeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a cola­borării între naţiuni libere şi egale in drepturi, să pună capăt războa­ielor dintre state, să asigure o pa­ce trainică în stare să permită rea­lizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în con­diţii internaţionale complexe, care oferă încă multe motive de neliniş­te tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagraţii mondiale, în dife­rite părţi ale lumii, războiul conti­nuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbaţi şi femei, bătrîni şi tineri, să distrugă uriaşe bunuri materiale şi culturale. Mai sînt încă popoare ţinute sub jugul dominaţiei coloniale, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi libere, în stirte independente, de a folosi bo­găţiile naturale şi rodul muncii pen­tru propria lor bunăstare, de a-şi hotărî soarta aşa cum o doresc. In viaţa internaţională se mani­festă încă forţe imperialiste şi co­lonialiste care vor să continue ve­chile practici de dominaţie asupra popoarelor, care promovează o po­litică de forţă şi dictat, amestecîn­­du-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voin­ţa lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva poli­ticii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, po­poarele, forţe sociale ample, pu­ternicul curent al opiniei publice democrate internaţionale. Cursul e­­venimentelor internaţionale demon­strează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat ho­­tărîte să-şi apere libertatea şi in­dependenţa, ele se bucură de spri­jin şi solidaritate internaţională şi nu există forţă în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preţ. Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne şi ex­terne a ţării mele. România a cunoscut secole de dominaţie străină. Ea a păşit pe Şedinţa Adunării Generale NEW YORK 19 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit : Primit cordial, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rostit luni o amplă cuvîntare la se­siunea jubiliară a Organizaţi­ei Naţiunilor Unite. Aşteptată cu vădit şi deo­sebit interes, cuvintarea pre­şedintelui Consiliului de Sta­t al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, la se­siunea jubiliară a O.N.U., a polari­zat, ca unul din eveni­mentele de majoră însemnăta­te, atenţia generală a repre­zentanţilor statelor membre, a cercurilor politice şi ziaristi­ce de la Naţiunile Unite. La şedinţa de luni diminea­ţă erau prezenţi in sală şefi de state, de guverne, miniştri de externe ai peste 90 de ţări — aspect caracteristic momen­telor importante din viaţa or­ganizaţiei. „ Seismograful“ politic al O.N.U. — etajul rezervat pre­sei, sediu al birourilor marilor agenţii internaţionale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică evenimentelor deosebite. La ora 10,40, preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoţesc, a sosit la sediul Na­ţiunilor Unite. La intrarea mo­numentală rezervată şefilor de state, în întimpinarea sa a ve­nit directorul protocolului O.N.U., care l-a condus in sa­la de şedinţe. Preşedintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegaţiei române, pe primul fotoliu în şirul celor în faţa cărora se află plăcuţa cu inscripţia România. Alături au luat loc Dumitru Popescu. (Continuare în pag. a 4-a) Întrevederi ale preşedintelui Consiliului de Stat al României In cadrul acţiunilor desfăşurate cu prilejul prezenţei sale la sesiu­nea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, are o serie de întrevederi cu şefi de state şi gu­verne, miniştri ai afacerilor exter­ne şi alte personalităţi care iau par­te la lucrările Adunării Generale a O.N.U. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a avut o întrevedere cu preşedintele Zambiei, K. D. Kaunda, la sediul misiunii române la O.N.U. A asistat E.H.K. Mudenda, ministrul afa­cerilor externe al Zambiei. In cursul acestei zile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe A. A. Gromîko, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., şeful delegaţiei sovietice la sesiunea jubiliară a O.N.U. Au fost de faţă Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne al României, precum şi A. Dobrînin, ambasadorul U.R.S.S. la Washington, membru al delegaţiei sovietice la O.N.U... Ambele întrevederi s-au desfă­şurat într-o atmosferă caldă, prie­tenească DEJUNUL OFERIT DE PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Ele­na Ceauşescu, au oferit luni la prînz un dejun în onoarea preşe­dintelui Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, şi secretarului ge­neral al Naţiunilor Unite, U Thant. La sediul misiunii române, reşe­dinţa la New York a preşedintelui Consiliului de Stat, la intrarea că­reia era arborat drapelul ţării noas­tre, au venit pentru a participa la dejun Edward Hambro cu soţia, U Thant, preşedintele Zambiei, Ken­neth Kaunda, Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Cen­trală, Mitia Ribick­i, preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Ahmed Lar­aki, primul ministru al Marocului, prinţesa As­­hraf Pahlavi, şefa delegaţiei Iranu­lui, A. A. Gromîko, ministrul afa­cerilor externe al Uniunii Sovieti­ce, R. Kirchschläger, ministrul afa­cerilor externe al Austriei, János Péter, ministrul afacerilor externe al Ungariei, Jan Marko, ministrul afacerilor externe, al Cehoslovaci­ei, E. H. K. Mudenda, ministrul de externe al Zambiei, Ivan Başev, ministrul afacerilor externe al Bulgariei, Nestor Kombot-Nague­­mo­n, ministrul afacerilor externe­­al Republicii Africa Centrală, Ver­non Johnson Mwaanga, reprezentan­tul permanent al Zambiei la Naţiu­­nile Unite, preşedintele Comitetu­lui nr. 4 al Adunării Generale a O.N.U. Preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi soţia au întîmpinat cordial pe înalţii oaspeţi, intreţinîndu-se în­delung cu aceştia. La dejun au luat parte Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, precum şi membrii delegaţiei române la se­siunea O.N.U. — Maria Groza, vi­­cepreşedintă a Marii Adunări Na­ţionale a României, preşedinta Co­mitetului nr. 3 al Adunării Generale a O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorii Gh. Diaconescu şi V. Pungan. In timpul dejunului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, s-au rostit toasturi. fruntaș Mihály András pregatindu­-se să intre în brazdă pe ogoarele C.A.P. Sf. Gheorghe. Zi Anul III Nr. 152 MARTI 20 octombrie 1970 4 pagini 30 bani (Continuare in pag. a 4-a) l­ J.CM.-ul ne-a anunţat: duminică va fi zi normală de lucru PE ŞANTIERE ÎNSĂ, AM ÎNTÎLNIT „RELACHE“! Cu fiecare zi ce trece, ne apro­piem tot mai mult de „zona rece" a calendarului. Pe şantiere, aici unde condiţiile de muncă sunt alt­fel decit într-o uzină, ritmul mun­cii fiind influenţat direct­ de osci­laţiile­­ meteorologice, fiecare zi frumoasă trebuie fructificată din plin. Poate tocmai de aceea, ni s-a părut salutară iniţiativa con­ducerii întreprinderii judeţene de construcţii-montaj de a folosi ziua de duminică 18 octombrie construim a.c., ca pe o zi obişnuită de lucru. Aceasta mai ales, că începînd cu luna octombrie am intrat în ulti­mul trimestru al... cincinalului 1966—1970, ceea ce impune un efort sporit din partea tuturor co­lectivelor de muncă, pentru înde­plinirea exemplară a sarcinilor de plan. Duminică, a fost­­parca presim­­ţiseră tovarăşii de la I.J.C.M.), o zi deosebit de frumoasă, propice pentru munca. Cum şi cît s-a lu­crat însă, veţi putea constata din adnotările ce urmează, făcute cu prilejul raidului întreprins de re­dacţie pe şantierele din oraşul Sfîntu Gheorghe. Primul popas l-am efectuat pe şantierul Casei de cultură a sin­dicatelor. Este ora 10. Pe între­gul şantier zărim vreo... 8 oa­meni ! 11 căutăm pe şeful de şan­tier, ing. Bojta Szabó. Cineva ne înştiinţează, că cel căutat are „învoire" în această zi, fiind ple­cat la Cluj. Nu-1 găsm nici pe în­locuitorul său, maistrul principal Simon Perenez, şi nici pe celălalt maistru ce dirijează lucrările de aici, Mihaly­ Bisoc. Ni se spune că amîndoi au fost dimineaţă pe şantier, plecînd apoi pe la alte puncte de lucru. De fapt, la ur­­ma-urmei nici n-ar fi avut prea multă treabă pe aici, întrucît în afara echipei de dulgheri a lui Iosif Henter, (şi aceasta parţial descompletată), şi a trei oameni din echipa de fierari-betonişti con­dusă de Gheorghe Mărcuţă, nu se afla nimeni­­re şantier. Din cele două echipe de zidari, ce tre­buiau să fie la lucru, nici ţipe­nie de om !? Dar la Casa de cultură de bine, de rău, cu puţinii, oameni pre­zenţi, tot se mai făcea ceva. A­­ceasta am putut-o constata abia cu o oră mai tîrziu, cînd am po­posit pe un alt şantier, şi anume pe cel de locuinţe din cvartalul Ciucului. Nici aici nu l-am găsit pe şeful de şantier (ing. .Atilla Farcas care, ni s-a spus, fusese mai de dimineaţă, dar plecase — ghinionul nostru — la un alt şan­­tier. Ne-am întreţinut cu înlocui­torul dînsului, maistrul Carol SI- HOREA C. DELIU Foto : A. BART­HA Tîmple răscolite de verb Şi iată-ne,, împreună cu tinereţea unei şcoli, lingă cupolele fiorilor, unde anii îşi decantează culorile, unde clopoţelul şi vîrstele se-ncar­­că de frumuseţe, aici lingă arcul carpatic incendiat de razele multi­colore ale soarelui. Descifrăm în oglinzile lor din priviri, tîmplele ti­nere, răscolite de literele alfabetu­lui şi le citim în ochi linia clară a zborului spre meleagurile ţării. Şi sîntem mîndri de fiecare-n parte, de profesori, de şcoala unde se for­mează cu migală ’virtuţile de mîine. Şi, pentru că ne-au invitat la ore, iată-ne ascultîndu-le răspunsurile şi ca-ntr-un portativ uriaş vibrează siguranţa lor şi respiraţia zilelor în care se vor adăuga marelui flux al dăruirii şi al muncii, ca o dragoste statornică de ţară. Şi ceea ce scrie pe tabla ortografică „Copii, învăţaţi să vorbiţi corect, limba română“ pătrunde adînc în inimă şi emoţi­onează, e datoria sfîntă a fiecăruia. Ii ascultăm atenţi şi tinereţea lor este un imn cutezător, decolînd cu fiecare literă învăţată, cu fiecare ecuaţie descătuşată, mereu spre su­fletul patriei. — „Românului îi place din călcîi să iasă foc el vrea ca toţi să joace strba, strbca la un loc“ spune cîntecul dansatorilor. Iată-ne lingă dansurile lor. Majoritatea sînt elevii clasei a V-a. In ritmul jocu­lui, stăruie izul de legendă, bătaia făloasă din picior a bunicilor, stri­găturile caracteristice nouă, păstra­te de la ei, pînă la noi ca o palmă inegalabilă de frumuseţe, adău­­gîndu-le noi, şi noi nuanţe. „Cîte dansuri ştiu ?” Multe. Nouă ne pla­ce să jucăm, şi jucăm din clasa a doua, de cînd ne-a învăţat tova­răşa profesoară Valeria Dobroş şi vrem să învăţăm cît mai multe, să fim cît mai mulţi. „Avem multe dansuri frumoase, de la bunici şi de la părinţi“. Şi, fie că o cheamă Maria Preda, Mirela Hulpoi, Doina­ Stancu, Paraschiva Urzică, Doina Papuc, fie că îl cheamă Vasile, Ion, şi iar Vasile şi iar Ion — se dăru­iesc întru totul mişcării, fără-ntre­­rupere, ca un ritm al sîngelui viu. Şi sunt frumoşi şi veseli, născuţi din ION MĂRGINEAN­U \ \ (Continuare în pag. a 2-a) ­ LOCAL NOU PENTRU BIBLIOTECA DIN CHICHIŞ In comuna­­Chichiş, biblio­teca, s-a mutat din incinta căminului cultural într-o nouă clădire. Aici localnicii au la dispoziţie o sală de lectură, spaţioasă, locuri li­bere la rafturi — o ambian­­ţă plăcută pentru desfăşura-­­ rea unei bogate activităţi­­ culturale şi de informare.s EDIT CSAHA \ corespondent ^ DRUM BUN ŞI IMPRESII TRAINICE ! Tîrgul Internaţional — Bucu-­­ reşti, 1970, cu mirajul lui de , valori, atrage tot mai mulţi­­ vizitatori.­­ Intre 14—24 octombrie a­­­ proximativ 2000 de elevi din­­ diferite şcoli ale judeţului­­ nostru se vor îndrepta spre­­ Bucureşti. Pentru alţi încă­­ 400 de elevi, cereri venite ulterior, se încearcă asigura­rea mijloacelor de transport.­­ In afara Tirgului Internaţio­­­ ale vizi­tei în Capitală : Grădina zoo­logică şi Parcul Herăstrău. A. C. DUMINICA IN „HAINE LUCRU“ Pentru elevii şcolii profe- 4 sionale textile şi a celei de , construcţii ambele din oraşul­­ Sfîntu Gheorghe, ziua de re- 4 paos duminical a fost o zi în­­ „haine de lucru“. Aceasta de-­­­oarece peste 60 de tineri ai­­ şcolilor sus-menţionate au­­ răspuns la chemarea Comite-­­ tului orăşenesc U.T.C. îmbră­ ţ cîndu-şi salopetele, pentru a­­ presta cîteva ore de muncă­­ patriotică în cvartalul Sime- t­ria, — zona stadionului. ^ Dintre cei mai harnici ute-­i­cişti, menţionăm aici, la loc­­ de cinste pe tinerii Gheorghe­­ Cojocaru, Balazs Domokos,­­ Andrási Mihály, Ştefan Cră-­­ ciun ş. a. Este un exemplu­­ ce merită a fi urmat şi de­­ alţii. ?­­ In ziua de 18 octombrie, 65­4­­ de elevi ai şcolii generale din I / Hăghig, însoţiţi de învăţători ' \ si profesori au participat la, i­n scosul cartofilor, dînd un a- a jutor preţios cooperativei de producţie. Au mai participat şi salariaţi ai Consiliului popular comunal şi coopera­tivei de consum din localita­te. Cartofii s-au recoltat de pe o suprafaţă de 1,5 ha. Prof- GAJAI ALEXANDRU^ DE * S H. e. D. ^ I LA DATORIE | (Continuare în pag. a 2-a) Roadele unui an de muncă să fie strînse cît mai repede şi fără pierderi !­ooto ciSSf® TIMPUL E FRUMOS DAR LUCRĂRILE ÎNTÎRZIE ... 18 octombrie. Zi de toamnă în care destoinicia cooperatorilor, a muncitorilor din fabrici, şi a tine­retului şcolar şi-a arătat prezenţa pe ogoarele judeţului nostru, a fost însă şi o zi care a continuat să vestească venirea timpurie a gerurilor. Faţă de hărnicie nu pu­tem avea, fireşte, decit cuvinte de laudă. Strîngerea la timp a recoltei, pregătirea celei viitoare, sunt totodată şi obligaţii patrioti­ce. Insă nu pretutindeni s-a mun­cit cu aceeaşi seriozitate. Faptele întîlnite la C. A. P. Arcuş şi Valea Crişului ne obligă, să pu­nem următoarea întrebare Direc­ţiei agricole judeţene: Cum e controlată şi cum îşi desfăşoară activitatea inginerii agronomi?... C. A. P. Arcuş. Pe tarlalele cooperativei se află nerecoltaţi cartofi pe o suprafaţă de 12 hec­tare. In această zi la recoltarea cartofilor nu am întîlnit nici un cooperator. Se aflau probabil pe loturile personale sau în alte părţi. Cu grîu de toamnă, faţă de 250 ha, s-au însămînţat 152 ha, 30 ha. fiind pregătite. De pe 15, ha otava încă nu a fost cosită, de pe alte două hectare aşteaptă ,să fie transportată. Sunt date care ne vorbesc despre necesitatea unei cît mai bune organizări a muncii, despre încadrarea lucrărilor agri­cole în timpul optim de executa­re, atît în ceea ce priveşte, strîn­gerea recoltei acestui an, cît şi pregătirea celei viitoare. Există asemenea orientări ? Situaţia de pînă acum ne spu­ne că nu. Ceea ce am întîlnit în­să în ziua raidului ne vorbeşte despre existenţa unor serioase carenţe în organizarea muncii. La secţia de mecanizare am găsit trei tractoare despre care preşe­dintele cooperativei nu ştia nimic. Am fost informaţi că repartizarea se face de către inginerul agro­nom, cînd e prezent, sau de către brigadieri. In realitate, între sec­ţia de mecanizare şi consiliul de conducere, nu există decit o legătură foarte efemeră. Se lu­crează mai mult la întîmplare. Preşedintele nu ştie că tractoare­le stau, iar pămîntul aşteaptă să fie lucrat pentru a asigura recolta anului viitor.. Nu este urmărită nici folosirea tuturor atelajelor. 15 erau rîndui­­te cu grijă sub un şopron. Dar, de situaţiile amintite mai sus se face, oare, vinovat numai preşedintele cooperativei ? Ingi­nerul agronom Wahrer Francisc a dispărut de zece zile. A fost cău­tat­­— prin telefon — la Braşov unde domiciliază, dar fără nici un rezultat. Nu se ştie nimic de dînsul. Nu a dat nici un semn de viaţă. Nu a anunţat nici consiliul de conducere. O fi bolnav ?... Di­recţia agricolă judeţeană cunoaş­te cazul ? .La Arcuş se vorbeşte de o eventuală „avansare", la un alt loc de muncă. Acum însă, ne interesează doar recoltarea carto­filor, a sfeclei de zahăr de pe 52 ha, şi terminarea însămînţărilor de toamnă. Aceste munci obligă prezenţa inginerului agronom. Nu- TEODOR PARI­­LA (Continuare în pag. a 2-a) Notaţii la o zi de hărnicie DUMINICA, 18 OCTOMBRIE — 2.­500 COOPERATORI, PESTE 5.000 MUN­CITORI ŞI 2.800 ELEVI AU PARTICIPAT LA RECOLTAREA CARTOFILOR. — 139 HECTARE DE PE CARE S-AU STRÂNS PESTE 1.000 TONE C­ARTOFI. — PREGĂTIREA VIITOAREI RECOLTE. — 188 HA. ARĂTURI — 227 HA. PREGĂTIT TEREN — 200 HA. ÎNSÂMÂNTAT — ACȚIUNI DE MARE AMPLOARE : CERNAT, SÂNZIENI, TURTA, LUNGA, OJDULA, ILJENI SI BODOC.

Next