Cuvîntul Nou, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 146-162)
1970-10-20 / nr. 152
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. SJNȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Sesiunea jubiliară a Adunării Generale a O.N.U. Cuvintarea preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai Statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizaţiei Naţiunilor Unite prilejuieşte atît o retrospectivă a evoluţiei internaţionale şi a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît şi trecerea în revistă a activităţii desfăşurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăţi aşteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcţiile activităţii viitoare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între naţiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se ştie, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost constituită la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, ctnci nu se uscase încă sîngele vărsat de, popoare şi nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în piciorul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăşi denumirea de Organizaţie a Naţiunilor Unite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile planetei să-şi unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea libera a fiecărui, popor. Trebuie să spunem sincer în faţa popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizaţiei nu s-au statornicit încă pe deplin în relaţiile dintre statele lumii. Desigur, organizaţia noastră a jucat un rol de seamă în viaţa internaţională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenţia O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri şi rezoluţii de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parţial. In acelaşi timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială. Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au ştirbit prestigiul şi au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieţii internaţionale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît şi a celor negative din istoria de unsfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învăţămintele în vederea creşterii rolului ei în soluţionarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare şi a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social şi naţional care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populaţia globului pămîntesc. Alte popoare îşi orientează dezvoltarea economică socială pe calea socialistă. Apariţia şi dezvoltarea unui mare număr de ţări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeşteptări naţionale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominaţia imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîştigarea independenţei naţionale, sistemul colonial s-a prăbuşit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important in Organizaţia Naţiunilor Unite, în întreaga viaţă internaţională. Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, pătrunderea omului în Cosmos şi uriaşa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea şi conştiinţa oamenilor. Popoarele, oamenii îşi dau tot mai mult seama de forţa pe care o reprezintă, înţeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între naţiuni libere şi egale in drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiţii internaţionale complexe, care oferă încă multe motive de nelinişte tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagraţii mondiale, în diferite părţi ale lumii, războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbaţi şi femei, bătrîni şi tineri, să distrugă uriaşe bunuri materiale şi culturale. Mai sînt încă popoare ţinute sub jugul dominaţiei coloniale, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi libere, în stirte independente, de a folosi bogăţiile naturale şi rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-şi hotărî soarta aşa cum o doresc. In viaţa internaţională se manifestă încă forţe imperialiste şi colonialiste care vor să continue vechile practici de dominaţie asupra popoarelor, care promovează o politică de forţă şi dictat, amestecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voinţa lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forţe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaţionale. Cursul evenimentelor internaţionale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărîte să-şi apere libertatea şi independenţa, ele se bucură de sprijin şi solidaritate internaţională şi nu există forţă în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preţ. Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne şi externe a ţării mele. România a cunoscut secole de dominaţie străină. Ea a păşit pe Şedinţa Adunării Generale NEW YORK 19 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit : Primit cordial, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aşteptată cu vădit şi deosebit interes, cuvintarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat, ca unul din evenimentele de majoră însemnătate, atenţia generală a reprezentanţilor statelor membre, a cercurilor politice şi ziaristice de la Naţiunile Unite. La şedinţa de luni dimineaţă erau prezenţi in sală şefi de state, de guverne, miniştri de externe ai peste 90 de ţări — aspect caracteristic momentelor importante din viaţa organizaţiei. „ Seismograful“ politic al O.N.U. — etajul rezervat presei, sediu al birourilor marilor agenţii internaţionale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică evenimentelor deosebite. La ora 10,40, preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoţesc, a sosit la sediul Naţiunilor Unite. La intrarea monumentală rezervată şefilor de state, în întimpinarea sa a venit directorul protocolului O.N.U., care l-a condus in sala de şedinţe. Preşedintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegaţiei române, pe primul fotoliu în şirul celor în faţa cărora se află plăcuţa cu inscripţia România. Alături au luat loc Dumitru Popescu. (Continuare în pag. a 4-a) Întrevederi ale preşedintelui Consiliului de Stat al României In cadrul acţiunilor desfăşurate cu prilejul prezenţei sale la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, are o serie de întrevederi cu şefi de state şi guverne, miniştri ai afacerilor externe şi alte personalităţi care iau parte la lucrările Adunării Generale a O.N.U. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a avut o întrevedere cu preşedintele Zambiei, K. D. Kaunda, la sediul misiunii române la O.N.U. A asistat E.H.K. Mudenda, ministrul afacerilor externe al Zambiei. In cursul acestei zile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe A. A. Gromîko, ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., şeful delegaţiei sovietice la sesiunea jubiliară a O.N.U. Au fost de faţă Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al României, precum şi A. Dobrînin, ambasadorul U.R.S.S. la Washington, membru al delegaţiei sovietice la O.N.U... Ambele întrevederi s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească DEJUNUL OFERIT DE PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au oferit luni la prînz un dejun în onoarea preşedintelui Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, şi secretarului general al Naţiunilor Unite, U Thant. La sediul misiunii române, reşedinţa la New York a preşedintelui Consiliului de Stat, la intrarea căreia era arborat drapelul ţării noastre, au venit pentru a participa la dejun Edward Hambro cu soţia, U Thant, preşedintele Zambiei, Kenneth Kaunda, Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Centrală, Mitia Ribicki, preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Ahmed Laraki, primul ministru al Marocului, prinţesa Ashraf Pahlavi, şefa delegaţiei Iranului, A. A. Gromîko, ministrul afacerilor externe al Uniunii Sovietice, R. Kirchschläger, ministrul afacerilor externe al Austriei, János Péter, ministrul afacerilor externe al Ungariei, Jan Marko, ministrul afacerilor externe, al Cehoslovaciei, E. H. K. Mudenda, ministrul de externe al Zambiei, Ivan Başev, ministrul afacerilor externe al Bulgariei, Nestor Kombot-Naguemon, ministrul afacerilor externeal Republicii Africa Centrală, Vernon Johnson Mwaanga, reprezentantul permanent al Zambiei la Naţiunile Unite, preşedintele Comitetului nr. 4 al Adunării Generale a O.N.U. Preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi soţia au întîmpinat cordial pe înalţii oaspeţi, intreţinîndu-se îndelung cu aceştia. La dejun au luat parte Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, precum şi membrii delegaţiei române la sesiunea O.N.U. — Maria Groza, vicepreşedintă a Marii Adunări Naţionale a României, preşedinta Comitetului nr. 3 al Adunării Generale a O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorii Gh. Diaconescu şi V. Pungan. In timpul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, s-au rostit toasturi. fruntaș Mihály András pregatindu-se să intre în brazdă pe ogoarele C.A.P. Sf. Gheorghe. Zi Anul III Nr. 152 MARTI 20 octombrie 1970 4 pagini 30 bani (Continuare in pag. a 4-a) l J.CM.-ul ne-a anunţat: duminică va fi zi normală de lucru PE ŞANTIERE ÎNSĂ, AM ÎNTÎLNIT „RELACHE“! Cu fiecare zi ce trece, ne apropiem tot mai mult de „zona rece" a calendarului. Pe şantiere, aici unde condiţiile de muncă sunt altfel decit într-o uzină, ritmul muncii fiind influenţat direct de oscilaţiile meteorologice, fiecare zi frumoasă trebuie fructificată din plin. Poate tocmai de aceea, ni s-a părut salutară iniţiativa conducerii întreprinderii judeţene de construcţii-montaj de a folosi ziua de duminică 18 octombrie construim a.c., ca pe o zi obişnuită de lucru. Aceasta mai ales, că începînd cu luna octombrie am intrat în ultimul trimestru al... cincinalului 1966—1970, ceea ce impune un efort sporit din partea tuturor colectivelor de muncă, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. Duminică, a fostparca presimţiseră tovarăşii de la I.J.C.M.), o zi deosebit de frumoasă, propice pentru munca. Cum şi cît s-a lucrat însă, veţi putea constata din adnotările ce urmează, făcute cu prilejul raidului întreprins de redacţie pe şantierele din oraşul Sfîntu Gheorghe. Primul popas l-am efectuat pe şantierul Casei de cultură a sindicatelor. Este ora 10. Pe întregul şantier zărim vreo... 8 oameni ! 11 căutăm pe şeful de şantier, ing. Bojta Szabó. Cineva ne înştiinţează, că cel căutat are „învoire" în această zi, fiind plecat la Cluj. Nu-1 găsm nici pe înlocuitorul său, maistrul principal Simon Perenez, şi nici pe celălalt maistru ce dirijează lucrările de aici, Mihaly Bisoc. Ni se spune că amîndoi au fost dimineaţă pe şantier, plecînd apoi pe la alte puncte de lucru. De fapt, la urma-urmei nici n-ar fi avut prea multă treabă pe aici, întrucît în afara echipei de dulgheri a lui Iosif Henter, (şi aceasta parţial descompletată), şi a trei oameni din echipa de fierari-betonişti condusă de Gheorghe Mărcuţă, nu se afla nimenire şantier. Din cele două echipe de zidari, ce trebuiau să fie la lucru, nici ţipenie de om !? Dar la Casa de cultură de bine, de rău, cu puţinii, oameni prezenţi, tot se mai făcea ceva. Aceasta am putut-o constata abia cu o oră mai tîrziu, cînd am poposit pe un alt şantier, şi anume pe cel de locuinţe din cvartalul Ciucului. Nici aici nu l-am găsit pe şeful de şantier (ing. .Atilla Farcas care, ni s-a spus, fusese mai de dimineaţă, dar plecase — ghinionul nostru — la un alt şantier. Ne-am întreţinut cu înlocuitorul dînsului, maistrul Carol SI- HOREA C. DELIU Foto : A. BARTHA Tîmple răscolite de verb Şi iată-ne,, împreună cu tinereţea unei şcoli, lingă cupolele fiorilor, unde anii îşi decantează culorile, unde clopoţelul şi vîrstele se-ncarcă de frumuseţe, aici lingă arcul carpatic incendiat de razele multicolore ale soarelui. Descifrăm în oglinzile lor din priviri, tîmplele tinere, răscolite de literele alfabetului şi le citim în ochi linia clară a zborului spre meleagurile ţării. Şi sîntem mîndri de fiecare-n parte, de profesori, de şcoala unde se formează cu migală ’virtuţile de mîine. Şi, pentru că ne-au invitat la ore, iată-ne ascultîndu-le răspunsurile şi ca-ntr-un portativ uriaş vibrează siguranţa lor şi respiraţia zilelor în care se vor adăuga marelui flux al dăruirii şi al muncii, ca o dragoste statornică de ţară. Şi ceea ce scrie pe tabla ortografică „Copii, învăţaţi să vorbiţi corect, limba română“ pătrunde adînc în inimă şi emoţionează, e datoria sfîntă a fiecăruia. Ii ascultăm atenţi şi tinereţea lor este un imn cutezător, decolînd cu fiecare literă învăţată, cu fiecare ecuaţie descătuşată, mereu spre sufletul patriei. — „Românului îi place din călcîi să iasă foc el vrea ca toţi să joace strba, strbca la un loc“ spune cîntecul dansatorilor. Iată-ne lingă dansurile lor. Majoritatea sînt elevii clasei a V-a. In ritmul jocului, stăruie izul de legendă, bătaia făloasă din picior a bunicilor, strigăturile caracteristice nouă, păstrate de la ei, pînă la noi ca o palmă inegalabilă de frumuseţe, adăugîndu-le noi, şi noi nuanţe. „Cîte dansuri ştiu ?” Multe. Nouă ne place să jucăm, şi jucăm din clasa a doua, de cînd ne-a învăţat tovarăşa profesoară Valeria Dobroş şi vrem să învăţăm cît mai multe, să fim cît mai mulţi. „Avem multe dansuri frumoase, de la bunici şi de la părinţi“. Şi, fie că o cheamă Maria Preda, Mirela Hulpoi, Doina Stancu, Paraschiva Urzică, Doina Papuc, fie că îl cheamă Vasile, Ion, şi iar Vasile şi iar Ion — se dăruiesc întru totul mişcării, fără-ntrerupere, ca un ritm al sîngelui viu. Şi sunt frumoşi şi veseli, născuţi din ION MĂRGINEANU \ \ (Continuare în pag. a 2-a) LOCAL NOU PENTRU BIBLIOTECA DIN CHICHIŞ In comunaChichiş, biblioteca, s-a mutat din incinta căminului cultural într-o nouă clădire. Aici localnicii au la dispoziţie o sală de lectură, spaţioasă, locuri libere la rafturi — o ambianţă plăcută pentru desfăşura- rea unei bogate activităţi culturale şi de informare.s EDIT CSAHA \ corespondent ^ DRUM BUN ŞI IMPRESII TRAINICE ! Tîrgul Internaţional — Bucu- reşti, 1970, cu mirajul lui de , valori, atrage tot mai mulţi vizitatori. Intre 14—24 octombrie a proximativ 2000 de elevi din diferite şcoli ale judeţului nostru se vor îndrepta spre Bucureşti. Pentru alţi încă 400 de elevi, cereri venite ulterior, se încearcă asigurarea mijloacelor de transport. In afara Tirgului Internaţio ale vizitei în Capitală : Grădina zoologică şi Parcul Herăstrău. A. C. DUMINICA IN „HAINE LUCRU“ Pentru elevii şcolii profe- 4 sionale textile şi a celei de , construcţii ambele din oraşul Sfîntu Gheorghe, ziua de re- 4 paos duminical a fost o zi în „haine de lucru“. Aceasta de-oarece peste 60 de tineri ai şcolilor sus-menţionate au răspuns la chemarea Comite- tului orăşenesc U.T.C. îmbră ţ cîndu-şi salopetele, pentru a presta cîteva ore de muncă patriotică în cvartalul Sime- tria, — zona stadionului. ^ Dintre cei mai harnici ute-icişti, menţionăm aici, la loc de cinste pe tinerii Gheorghe Cojocaru, Balazs Domokos, Andrási Mihály, Ştefan Cră- ciun ş. a. Este un exemplu ce merită a fi urmat şi de alţii. ? In ziua de 18 octombrie, 654 de elevi ai şcolii generale din I / Hăghig, însoţiţi de învăţători ' \ si profesori au participat la, in scosul cartofilor, dînd un a- a jutor preţios cooperativei de producţie. Au mai participat şi salariaţi ai Consiliului popular comunal şi cooperativei de consum din localitate. Cartofii s-au recoltat de pe o suprafaţă de 1,5 ha. Prof- GAJAI ALEXANDRU^ DE * S H. e. D. ^ I LA DATORIE | (Continuare în pag. a 2-a) Roadele unui an de muncă să fie strînse cît mai repede şi fără pierderi !ooto ciSSf® TIMPUL E FRUMOS DAR LUCRĂRILE ÎNTÎRZIE ... 18 octombrie. Zi de toamnă în care destoinicia cooperatorilor, a muncitorilor din fabrici, şi a tineretului şcolar şi-a arătat prezenţa pe ogoarele judeţului nostru, a fost însă şi o zi care a continuat să vestească venirea timpurie a gerurilor. Faţă de hărnicie nu putem avea, fireşte, decit cuvinte de laudă. Strîngerea la timp a recoltei, pregătirea celei viitoare, sunt totodată şi obligaţii patriotice. Insă nu pretutindeni s-a muncit cu aceeaşi seriozitate. Faptele întîlnite la C. A. P. Arcuş şi Valea Crişului ne obligă, să punem următoarea întrebare Direcţiei agricole judeţene: Cum e controlată şi cum îşi desfăşoară activitatea inginerii agronomi?... C. A. P. Arcuş. Pe tarlalele cooperativei se află nerecoltaţi cartofi pe o suprafaţă de 12 hectare. In această zi la recoltarea cartofilor nu am întîlnit nici un cooperator. Se aflau probabil pe loturile personale sau în alte părţi. Cu grîu de toamnă, faţă de 250 ha, s-au însămînţat 152 ha, 30 ha. fiind pregătite. De pe 15, ha otava încă nu a fost cosită, de pe alte două hectare aşteaptă ,să fie transportată. Sunt date care ne vorbesc despre necesitatea unei cît mai bune organizări a muncii, despre încadrarea lucrărilor agricole în timpul optim de executare, atît în ceea ce priveşte, strîngerea recoltei acestui an, cît şi pregătirea celei viitoare. Există asemenea orientări ? Situaţia de pînă acum ne spune că nu. Ceea ce am întîlnit însă în ziua raidului ne vorbeşte despre existenţa unor serioase carenţe în organizarea muncii. La secţia de mecanizare am găsit trei tractoare despre care preşedintele cooperativei nu ştia nimic. Am fost informaţi că repartizarea se face de către inginerul agronom, cînd e prezent, sau de către brigadieri. In realitate, între secţia de mecanizare şi consiliul de conducere, nu există decit o legătură foarte efemeră. Se lucrează mai mult la întîmplare. Preşedintele nu ştie că tractoarele stau, iar pămîntul aşteaptă să fie lucrat pentru a asigura recolta anului viitor.. Nu este urmărită nici folosirea tuturor atelajelor. 15 erau rînduite cu grijă sub un şopron. Dar, de situaţiile amintite mai sus se face, oare, vinovat numai preşedintele cooperativei ? Inginerul agronom Wahrer Francisc a dispărut de zece zile. A fost căutat— prin telefon — la Braşov unde domiciliază, dar fără nici un rezultat. Nu se ştie nimic de dînsul. Nu a dat nici un semn de viaţă. Nu a anunţat nici consiliul de conducere. O fi bolnav ?... Direcţia agricolă judeţeană cunoaşte cazul ? .La Arcuş se vorbeşte de o eventuală „avansare", la un alt loc de muncă. Acum însă, ne interesează doar recoltarea cartofilor, a sfeclei de zahăr de pe 52 ha, şi terminarea însămînţărilor de toamnă. Aceste munci obligă prezenţa inginerului agronom. Nu- TEODOR PARILA (Continuare în pag. a 2-a) Notaţii la o zi de hărnicie DUMINICA, 18 OCTOMBRIE — 2.500 COOPERATORI, PESTE 5.000 MUNCITORI ŞI 2.800 ELEVI AU PARTICIPAT LA RECOLTAREA CARTOFILOR. — 139 HECTARE DE PE CARE S-AU STRÂNS PESTE 1.000 TONE CARTOFI. — PREGĂTIREA VIITOAREI RECOLTE. — 188 HA. ARĂTURI — 227 HA. PREGĂTIT TEREN — 200 HA. ÎNSÂMÂNTAT — ACȚIUNI DE MARE AMPLOARE : CERNAT, SÂNZIENI, TURTA, LUNGA, OJDULA, ILJENI SI BODOC.